5,372 matches
-
întâmplă cu cea de-a treia atitudine distinsă de Schlanger? Ce sens poate să aibă în acest context naționalist formula unei vocații care deduce formele acțiunii din propria căutare de sine? Ce rol se poate atribui în acest amplu scenariu naționalist unei singularizări a activității? Înainte de a răspunde la această întrebare voi examina pe rând cele două ipostaze ale implicării în viața activă prevăzute de universul chemării naționale. 4.4.1. Ocazia. Vocația în viața privată Un scriitor care ocupă o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că nu găsește în acest spațiu instituțional un loc prielnic pentru a-și exprima aspirațiile. O altă muncă de birou, într-un context ideologic diferit, ar putea foarte bine să integreze aplecarea sa pentru studiu și mai ales premisele sale naționaliste. Nu birocrația e așadar incompatibilă cu literatura, ci birocrația antinațională. Nu e vorba de o opoziție netă între o activitate în mod esențial privată și o alta publică - ci de conflictul temporar cu autoritatea care îl silește să se refugieze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al moșiei. Fiecare retragere presupune existența unei forțe ostile și a unei interdicții. Poetul care și-a urmat peste tot binefăcătorul, ajunge la moșie în condițiile în care boierul Filipescu a fost trimis în exil de autorități din cauza activităților lui naționaliste. Vocația se realizează intermitent în funcție de circumstanțele care dau acces la lumea acțiunii și această intermitență se încarcă ambiguu: este o oportunitate care subînțelege constrângerea, blocajul, potențialitatea nerealizată sau realizată parțial. Mumuleanu începu a simți trebuința de a produce și el
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca alții să ne-ajute!81. Spre deosebire de vocațiile care consacră munca, fie din perspectiva protestantă a datoriei profesionale îndeplinite cu smerenie în așteptarea mântuirii, fie din perspectiva mai modernă a muncii ca mijloc de realizare personală - această interpretare în context naționalist are o particularitate: nu se sprijină pe specificitatea muncii. Nu e o viziune economică a profesiilor diferențiate create printr-un sistem de schimb pe o piață capitalistă liberă, care să idealizeze diviziunea muncii și specializarea. Indiferent dacă predau, dacă funcționează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
țara ca deputați, dacă redactează un ziar acești autori își desfășoară acțiunile într-un unic spațiu comun, guvernat mistic de apelul național. Angajamentul lor public nu se modulează în funcție de aspirațiile specifice fiecărui tip de încadrare profesională, ci în funcție de o dorință naționalistă generică. Prezența datoriei profesionale în biografiile scriitorilor se sprijină pe o perspectivă globală asupra funcțiilor publice, privite ca un mod omogen de a răspunde la apelul patriei, dincolo de tot ceea ce le diferențiază ca atribuții sau pregătire. De aici insistența cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zelul național care animă un autor, fără să se precizeze particularitatea sa. În acest cadru, nu ar avea niciun sens figura unui scriitor care să elaboreze, plecând de la particularitățile propriei vieți sufletești, o versiune singularizată a aspirației naționale. Pentru universul naționalist o căutare de sine care să aspire la identificarea unei chemări este inutilă. Și în realitate, figura interiorității diferențiate - care participă chiar prin diferențierea sa la constituirea unei misiuni - e foarte rară în aceste colecții de biografii. Penultima biografie din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sa în spațiul public, prin cariera sa profesională, nici prin retragerea în spațiul privat. Pentru prima dată în manualul conceput de Aron Pumnul elevii se confruntă cu o situație în care aplecarea pentru literatură nu se mai rezolvă prin pasiunile naționaliste. Citez integral portretul: Născut în București unde și-a făcut și cursul studiilor; fiindcă rămăsese timpuriu lipsit de părinți și de rudenii, fu nevoit să-și prourmeze studierea fără niciun ajutor și să devie jucăria norocului și a ursitei: de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
foarte concret, scoasă din vagul "muncii". De cealaltă parte, în lumea interioară, dorința națională a fost înlocuită prin clișeul conduitei poetice (reverie, atitudine contemplativă, admirație a frumosului). Vedem aici primele semne ale unei vocații literare care se emancipează de pasiunile naționaliste, de relația pe care acestea o stabileau cu realitatea, cu societatea și cu spațiul comun. Pe ce se sprijină această narațiune a unei vocații singularizate? Ce fondează această emancipare de dorința națională și de câmpul profesional? Biografia lui H. Grandea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
măsura în care au fost silite să ocupe aceleași domeniu, chiar dacă nu s-au hrănit din aceleași resurse. Și în fond, unde altundeva era să se forjeze o vocație singularizantă pentru literatură dacă nu pe teritoriile delimitate deja de vocația naționalistă? 4.5. 1864. Biografiile și lectura literaturii române Lepturariul rumânesc publicat de Aron Pumnul între 1862 și 1865 e o carte singulară în literatura română. Pentru că a fost asociată cu biografia poetului național și pentru că G. Călinescu a folosit coperta
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lățiră pe aripele zefirilor peste toate locurile locuite de români"147. Aici, pe linia de clivaj dintre ficțiunea demiurgică a unui autor și universul de reprezentări împărtășite ale unei națiuni, se realizează diferența dintre cele două politici ale genialității. Conceptul naționalist se baza pe existența unui singur univers, perceput de genii multiple. Conceptul care s-a aplicat ulterior lui Eminescu se baza pe posibilitatea unui număr infinit de universuri stând, fiecare, în puterea de creație a unui singur geniu. Vechea economie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autonomistă a literaturii și noțiunea de dedicație vehiculată la începuturile literaturii române. Însă e doar o supraviețuire camuflată, greu de recunoscut și aproape imposibil de invocat ca filiație legitimă. Recunoașterea în miezul vocației pur literare a lui Eminescu a definițiilor naționaliste ale vocației cere un efort hermeneutic considerabil - și, nu neg asta, contestabil. În fond, avem aici de-a face cu o prezență clandestină a mitologiilor productivității, pe care nu le "vedem", chiar și atunci când fac parte din corpul unei idei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mi-ar fi plăcut să rămân în Olanda. Este o țară în care bate vântul de la mare către continent și invers, permanent. Iar olandezii în materie de naționalism ar putea să le fie profesori germanilor. Și culmea, că ei sunt naționaliști cu europenii, pentru că aduc în țara lor tot felul de negri de prin fostele insule și colonii olandeze deținute și pierdute. Dar când este vorba despre europeni și mai ales despre români sunt foarte repulsivi! Te dau pur și simplu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ești prozator, inventezi cum te duce capul viața familiei lui ș...ț Pot găsi oricând pe cineva, scriitori n-are Iașul?“); altul se miră de numele voievodal cu care l-au împodobit părinții („întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri“); un profesor răposat are parte de o comemorare caracteristică din partea colegilor („să fi văzut și la nuntă cum stătea, nu știa săracu’ să poarte costum, n-a adus pe nimeni de la el, că-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
iar PPI a fost chiar atacat de presa catolică (Corriere d'Italia) în 1923, deoarece dăduse afară din partid opt candidați pe motiv că votaseră în favoarea legii Acerbo pentru reforma electorală. În 1923, o parte din PPI, influențată de retorica naționalistă, s-a arătat dornică de a colabora cu fasciștii, dar L'Osservatore Romano și La Civiltà Cattolica nu erau de acord. În același an, Papa Pius XI, prin enciclica Rerum omnium (26.I.1923)232, l-a desemnat pe Sfântul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care să exprime același scop (aceste constatări nu includeau planul spiritual și mesajul creștin, care a fost mereu același). Nu au fost găsite resursele sau modalitatea de a depăși numeroasele probleme (rituri și naționalități diferite, orgolii personale, spiritul vremii, tendințele naționaliste și revizioniste) care au împiedicat concentrarea și unificarea presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor și al societății, ancorate în realitatea imediată și conectate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
contextul tipăririi de către Episcopia Catolică de Iași a unei serii de cărți instructive cu scopul de a fi utile în anii de război bolnavilor și răniților din spitalele din Moldova. În activitatea editurii s-a putut remarca existența unei tendințe naționaliste, care era agreată de episcopul Robu1004. În anul 1944 însă,după aproape două decenii de activitate cu multe realizări considerabile, Tipografia Presa Bună a fost supusă unui exil forțat. În cadrul planului general de evacuare a orașului Iași, guvernul Antonescu a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pregnant cu inclinații către sacralitate, manifestându-și influență în cultura politică arabă care evoluează în limitele valorilor tradiționale și religioase ale lumii arabe, dar și a valorilor laice moderne. Principalele trei tendințe care domină societatea arabo-islamică sunt: orientarea liberală, orientarea naționalistă și orientarea islamică.237 Orientarea liberală se definește prin preocupările sale legate de prezent, acordând mai puțină atenție valorilor trecutului; acest curent nu mai apelează la religie sau tradiție, însușindu-și definiția laică a statului, cu accent pe principiul separării
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
curent nu mai apelează la religie sau tradiție, însușindu-și definiția laică a statului, cu accent pe principiul separării puterilor în stat. Un alt curent care mobilizează o mare parte a gânditorilor arabi, precum și a societății, se manifestă prin orientarea naționalistă; adepții acestui curent, marcați de un puternic sentiment național, au elaborat o serie de studii și au realizat numeroase cercetări prin care încearcă să dovedească unicitatea arabilor, separați totuși de granițele impuse de condițiile istorice. Aceștia făceau apel la unificarea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ce se proclama a fi un for comun de reprezentare a intereselor evreiești în fața puterilor europene. Necesitatea Alianței era reclamata de noile mutații survenite pe scena internațională (și implicit europeană), secolul al XIX-lea afirmându-se că perioada consolidării discursului naționalist european (care milită pentru eliminarea fărâmițării teritorial-politice); în acest context evreii se vor orienta către susținerea unui discurs similar, afectat de particularitățile specifice poporului evreu.307 Modul conceptual de abordare a relațiilor cu celelalte popoare va fi principala piedică în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de rusificare a evreilor din vremea tarului Nicolae I (1825-1855), dar și a tarului Alexandru ÎI vor determina orientarea evreilor către mișcările radicale anti-țariste și către imigrația spre continentul american; de asemenea, valul de pogromuri, din 1881, vă radicaliză discursul naționalist al evreilor în favoarea emigrației. În 1882, Leo Pinsker 308 a publicat eseul "Autoemanciparea" (Rusia) prin care cerea evreilor să se implice în salvarea entității naționale evreiești; datorită lui Pinsker se pun bazele societății Hibbat Zion, cunoscută sub numele de Hovevei
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
curentelor extremiste existente în ambele tabere. În rândurile comunității evreiești s-a evidențiat un curent profund ostil colaborării cu partea arabă, exponenți ai acestor exprimări fiind în special evreii estici, care refuzau aplicarea principiului binațional.311 Sionismul 312 că mișcare naționalistă și-a făcut apariția la sfârșitul secolului al XIX-lea afirmându-se după Primul Război Mondial, în contextul în care guvernul britanic își asumase răspunderea de a crea un "cămin național evreiesc" (n Eretz Israel.313 Doctrinarul și totodată fondatorul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
arab, cu influențe ireversibile în planul evoluției regionale. În acest sens, ideologia arabă a căpătat treptat accente ultraradicale, caracteristice terorismului contemporan, toate acestea contribuind la adâncirea clivajului interetnic, antagonizarea lumii arabe devenind o realitate în condițiile în care întregul discurs naționalist arab s-a afiliat curentului antievreiesc și antisemit. Totodată, s-a remarcat o amplificare a curentului ideologic ultraradical (antioccidental), care a contribuit la formarea unei noi ideologii (pan-islamice), în vederea purificării imperiului și a lumii musulmane, în general, prin îndepărtarea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Palestina a fost înlocuită, comisarul Șir Herbert Samuel fiind schimbat cu John Chancellor (1928- 1931); acesta consideră că problema din Palestina se datorează în mare măsură mișcării sioniste și populației evreiești și, ca urmare, se va orienta către susținerea tendințelor naționaliste ale lumii arabe. Consecințele acestor politici vor provoca generalizarea violențelor repetate asupra evreilor,326 iar din august 1929 acestea se vor transforma în adevărate războaie de stradă 327 pe întreg teritoriul Palestinei. La scurt timp, o comisie mandatata de administrația
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
agrară și votul universal sunt semnele acestei mutații de adâncime față de care Carp sa arătat rezervat până la capăt. Peste numai câțiva ani, echilibrul pe care părea că-l impusese spiritul critic junimist era înlocuit, la rândul său, de o inflamare naționalistă. Antisemitismul stigmatizat de Maiorescu și de Carp era distilat în catehism al unei religii politice. Și, dacă se va vorbi despre „spirit critic“ în legătură cu Junimea, această categorie intelectuală este inseparabilă, cum notează Tudor Vianu la 1944, de modestia pe care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
delimitarea de patimi și cultivarea, doar în aparență donchișotescă, a suveranității rațiunii. Contra școalei Bărnuțiu În aceeași măsură în care se naște din respingerea raționalismului politic și a visului revoluționar, moderația junimistă are ca valoare fondatoare opoziția intransigentă față de fanatismul naționalist - critica antisemitismului, realizată de Carp ori Maiorescu, este întotdeauna legată de temele esențiale ale ima ginarului ideologic, de la formele fără fond până la evoluția organică. Moderația conduce, inevitabil, la redefinirea patriotismului, prin încărcarea acestuia de acea doză de luciditate ce previne
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]