11,594 matches
-
care cererea de magistrați este prezentă la nivelul tuturor autorităților publice, reglementarea detașării în condițiile art. 79^1 din Legea pentru organizarea judecătorească nu poate fi decât benefică. Președintele Senatului, în punctul de vedere transmis Curții Constituționale, apreciază că toate obiecțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, pentru următoarele motive, redate în esență: a) cu privire la art. 1, se arată că, în art. 123-133, Constituția stabilește că din autoritatea judecătorească fac parte: instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. Este însă evident
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
art. 94 lit. c) din Constituție. O excepție de neconstituționalitate se poate admite numai dacă textul contestat încalcă o prevedere constituțională și în nici un caz din motive exclusiv semantice; f) cu privire la art. 52 alin. 1, se arătă, de asemenea, ca obiecția este neîntemeiată, deoarece magistrații, în activitatea lor, trebuie să apere numai adevărul și legalitatea. Menținerea textului eliminat în formula jurământului i-ar obligă pe magistrați să se îndepărteze de la obligația lor de obiectivitate, corectitudine și imparțialitate, atunci când statul român este
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
judecătorilor; h) cu privire la art. 79^1, se apreciază că dispoziția contestată nu contravine vreunei prevederi constituționale, iar magistrații pot fi detașați numai cu acordul lor scris. Guvernul apreciază, în punctul său de vedere, ca dispozițiile atacate sunt constituționale și, deci obiecțiile formulate în cele trei sesizări sunt neîntemeiate, pentru următoarele motive, redate în esență: a) cu privire la art. 1, se arată că, prin noua să redactare, textul stabilește componentele autorității judecătorești, reproducând dispozițiile constituționale și, în același timp, marchează locul distinct al
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
au obligația constituțională de a se abține de la comentarii asupra sesizărilor aflate pe rolul Curții Constituționale, fiindcă ele pot fi interpretate ca presiuni asupra judecătorilor constituționali și pot pune la îndoială independența lor în luarea deciziilor. Cu referire directă la obiecțiile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată următoarele: 1. Critică de neconstituționalitate adusă art. 1 din legea atacată este nefondată. Potrivit art. 125 alin. (1) din Constituție, justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
judecătorească și puterea executivă, reprezentată de Președintele României și Guvern, în principal pentru asigurarea unei cât mai depline independente a justiției. Această explică de ce a fost reglementat în capitolul "Autoritatea judecătorească". De reținut că grupul de senatori care a formulat obiecția de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile art. 1 din lege, astfel cum au fost modificate, sunt constituționale. 2. Obiecția de neconstituționalitate privind art. 19 alin. 4 teza a doua este și ea nefondată, deoarece textul atacat nu îngăduie ministrului justiției să
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
independente a justiției. Această explică de ce a fost reglementat în capitolul "Autoritatea judecătorească". De reținut că grupul de senatori care a formulat obiecția de neconstituționalitate apreciază că dispozițiile art. 1 din lege, astfel cum au fost modificate, sunt constituționale. 2. Obiecția de neconstituționalitate privind art. 19 alin. 4 teza a doua este și ea nefondată, deoarece textul atacat nu îngăduie ministrului justiției să exercite el căile de atac, ci precizează, în mod logic, ca exercitarea atribuțiilor ce i se dau prin
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
sensul că aceasta autoritate ar fi numai administrativă, este contrară textului constituțional, ca urmare a acceptării de către Adunarea Constituanta a unui amendament ce viza eliminarea restricției din proiectul de Constituție, care limită autoritatea ministrului justiției numai la aspectul administrativ. 4. Obiecția de neconstituționalitate referitoare la art. 38 este, de asemenea, neîntemeiată. Nu se poate reține că reglementarea prin lege a controlului ministrului justiției asupra activității procurorilor constituie o imixtiune a executivului în sfera puterii judecătorești și deci o încălcare a Constituției
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
pe care ministrul justiției le poate da direct procurorilor. 5. Dispozițiile cuprinse în cap. III al titlului III din lege, referitoare la parchetele de pe lângă curțile de apel și de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, nu înfrâng nici o dispoziție constituțională și deci obiecția de neconstituționalitate este nefondată. În esență, prin obiecția formulată se invocă încălcarea unității Ministerului Public, desconsiderarea lui și a sarcinilor pe care le are, precum și diminuarea rolului procurorului general al României. Este de reținut că, potrivit art. 130 alin. (2
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
procurorilor. 5. Dispozițiile cuprinse în cap. III al titlului III din lege, referitoare la parchetele de pe lângă curțile de apel și de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, nu înfrâng nici o dispoziție constituțională și deci obiecția de neconstituționalitate este nefondată. În esență, prin obiecția formulată se invocă încălcarea unității Ministerului Public, desconsiderarea lui și a sarcinilor pe care le are, precum și diminuarea rolului procurorului general al României. Este de reținut că, potrivit art. 130 alin. (2) din Constituție, Ministerul Public își exercită atribuțiile prin
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
referirea din formulă jurământului la respectarea Constituției are în vedere și apărarea intereselor țării, fără ca prin această judecătorul să fie socotit apărător al statului în procese și nu independent și imparțial, astfel cum presupune profesia. 7. Nu este întemeiata nici obiecția de neconstituționalitate formulată în legătură cu art. 73 din lege. Potrivit art. 124 alin. (1) teza finală din Constituție, promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, în condițiile legii. Pe de altă parte, art. 133
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
astfel dispozițiile art. 74 alin. (1) din Constituție. Se arătă, de asemenea, că art. I, în totalitatea să, a fost votat cu cvorumul de vot al unei legi ordinare. În acest sens, se arată că în stenograma au fost consemnate obiecțiile senatorului Ilie Plătica Vidovici că, efectiv, în sala se aflau 53 de senatori, iar la vot apăreau constant între 59 și 70 de voturi, fapt necontestat de nici un senator. Art. 110 din Regulamentul Senatului preia întocmai textul art. 74 din
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
acesteia. Sesizarea grupului de deputati formează obiectul Dosarului nr. 543A/1997. Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Președintele Camerei Deputaților apreciază că obiecțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, arătând, în esență, următoarele: 1. Cu privire la neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , datorată unor aspecte procedurale, se apreciază că critică nu poate fi primită, deoarece prevederile art. 74 alin. (1
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
moștenitorii acestora - care își pot dovedi dreptul de proprietate. Nu există nici o referire în text la sintagma "cota indiviza", susținerea fiind de natură să producă confuzii. Guvernul apreciază, în punctul său de vedere, ca dispozițiile atacate sunt constituționale și deci obiecțiile formulate în cele două sesizări sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: 1. Critică referitoare la respectarea procedurii de adoptate a legii este apreciată ca fiind neîntemeiată, deoarece legea în discuție nu conține o reglementare privind regimul general al proprietății, fiind o
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
sau reconstituit ori restituit, ci, dimpotrivă, a luat măsuri de protecție a persoanelor care, din motive imputabile sau neimputabile lor, nu au beneficiat de dispozițiile Legii nr. 18/1991 . 3. Cu privire la art. III lit. c) se arătă, de asemenea, ca obiecția este neîntemeiată, întrucat actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, în măsura în care făceau obiectul unei revendicări la data emiterii lor, erau viciate chiar în acel moment, obiectul lor fiind, datorită caracterului litigios, ilicit; asemenea terenuri
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
legea contestată și să constate neconstituționalitatea acesteia, ținând seama de faptul că modificările perturbă grav ordinea socială și ordinea de drept în relațiile de fond funciar și creează o gravă dezordine în raporturile juridice, datorită caracterului retroactiv al unor prevederi. Obiecția privește, în fond, o problemă de politică legislativă. Legiuitorul - Parlamentul - dezbate proiectele de legi ținând seama de toate circumstanțele în care intervine reglementarea și de toate consecințele, eventual, disfuncțiile ei. De aceea Parlamentul este suveran în stabilirea politicii legislative și
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
fi aplicabile într-o asemenea situație, sunt numai abrogarea și modificarea. Potrivit principiului neretroactivității legii, acestea produc efecte numai pentru viitor. 3. Cu privire la controlul constituționalității textelor din lege ce au format obiectul sesizărilor A. Referitor la sesizarea grupului de senatori Obiecția de neconstituționalitate privind art. ÎI din legea atacată este nefondată. Art. ÎI din lege prevede că "dispozițiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezenței legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor și altor acte de proprietate, eliberate
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
numai simplă înmânare a documentelor, iar nu operațiunea juridică în sine. Curtea consideră, de aceea, că textul în discuție este constituțional numai în măsura în care expresia "act eliberat" se înțelege actul de constatare a existenței dreptului de proprietate, emis în condițiile legii. Obiecția de neconstituționalitate privind art. III lit. c) din lege este și ea nefondată. Art. III lit. c) prevede că sunt lovite de nulitate actele de reconstituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
un caracter premergător, devansând o viitoare reglementare care să stabilească conținutul și limitele drepturilor respective, potrivit alin. (4) al art. 41, introdus prin art. I pct. 30 din lege, în concordanță cu art. 41 alin. (2) din Constituție. În consecință, obiecția de neconstituționalitate nu este întemeiata. Având în vedere considerentele expuse, prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 72, art. 74 alin. (1) și ale art. 144 lit. a) din Constituție, precum și dispozițiile art.
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
Articolul 50 alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Proiectul de buget se aproba, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor, de plenul Curții și se înaintează Guvernului, pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferarii. Eventualele obiecții ale Curții Constituționale la proiectul de buget al Guvernului se prezintă Parlamentului spre soluționare." Articolul 2 Prevederile anterioare acestei legi, referitoare la recurs, se aplică recursurilor în curs de soluționare și deciziilor care, la data intrării în vigoare a prezentei
LEGE nr. 138 din 24 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117821_a_119150]
-
bancară; * contractul-tip al agentului economic prestator de servicii; * scrisoare de garanție bancară pentru o sumă acoperitoare a costurilor pe o perioadă de o lună de vârf pentru serviciul furnizat. Contractul-tip al agentului economic furnizor se poate completă cu obiecții la contract, acceptate de ambele părți. 9. Preluarea patrimoniului de către asociația de proprietari de la asociația de locatari Este necesar că asociația de proprietari să preia de la asociația de locatari următoarele valori și documente justificative, care se consemnează într-un proces-verbal
ORDIN nr. 139/N din 11 noiembrie 1997 pentru aprobarea Precizărilor privind constituirea, înregistrarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117828_a_119157]
-
executării, precum și executarea silită se efectuează potrivit legii părții contractante pe teritoriul căreia are loc executarea. 5. Dacă hotărârea conține soluții asupra mai multor capete de cerere, care sunt disociabile, recunoașterea sau încuviințarea executării poate fi acordată separat. 6. Orice obiecție cu privire la executarea silită se va rezolva de instanța care a încuviințat executarea. 7. În fața instanței judecătorești care efectuează executarea silită, debitorul poate ridica numai acele excepții care se pot invocă potrivit legii părții contractante pe teritoriul căreia s-a pronunțat
LEGE nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Chişinău la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117990_a_119319]
-
măsuri, precum și perioada în care se vor efectua concedierile colective. Articolul 8 ��n conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din ordonanță, pentru situația în care sindicatele sau, după caz, reprezentanții salariaților nu sunt de acord cu răspunsul primit la obiecțiile formulate, se pot adresa, în termen de 3 zile de la data primirii răspunsului, organelor prevăzute la art. 3 din ordonanță. Decizia acestor organe se comunică în scris, în termen de 5 zile și este definitivă. Articolul 9 (1) Listele cuprinzând
HOTĂRÎRE nr. 203 din 19 mai 1997 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 9/1997 cu privire la unele măsuri de protecţie pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118099_a_119428]
-
să nu poate fi delegată Guvernului. În temeiul art. 19 din Legea nr. 47/1992, republicata, s-au cerut puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Președintele Camerei Deputaților apreciază, în punctul său de vedere, ca obiecțiile de neconstituționalitate formulate în cele două sesizări sunt neîntemeiate, arătând, în esență, următoarele: 1. susținerea că Legea pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe a fost adoptată cu încălcarea prevederilor regulamentare este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 45 și 46 din
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
lit. a), referitoare la ratificarea unor acorduri internaționale prin ordonanță, întrucât aceasta se face printr-o lege ordinară și deci ea poate fi delegată Guvernului, cu condiția că ordonanța de ratificare să fie supusă spre aprobare Parlamentului; ... d) critică autorilor obiecției de neconstituționalitate, referitoare la dispozițiile art. 1 lit. b), este neîntemeiată, pentru că înființarea unui serviciu național se poate face prin lege ordinară, în măsura în care nu este vorba de o autoritate administrativă autonomă. Nici restructurarea persoanelor juridice din domeniul agricol nu intră
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]
-
proprietății și al moștenirii", iar conform art. 125 alin. (3) din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite prin lege, deci nu prin lege organică. Cu privire la sesizarea grupului de deputați, în punctul de vedere al Guvernului se arată că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit Constituției, domeniile rezervate legii organice sunt expres prevăzute, astfel încât abilitarea acordată Guvernului de a emite ordonanțe nu poate fi exercitată decât cu respectarea strictă a prevederilor constituționale. În acest sens se apreciază că statutul
DECIZIE nr. 718 din 29 decembrie 1997 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119578_a_120907]