5,469 matches
-
am uitat acasă?... Și, drept răspuns, porni mai departe, spre Lunca. Casa groparului de-abia se deslușea în ogradă. Apostol intră grăbit, ca și cum ar fi întîrziat. Ușa tinzii era dată de perete ca totdeauna de când se încălzise vremea. Păși în odaia lui, căută pe masă, în locul obișnuit chibriturile și le găsi. Aprinse și văzu în pat pe Ilona, îmbrăcată, cu ochii deschiși, ca și când I-ar fi așteptat, sigură că are să vie. De altfel nici el nu se miră. Chibritul se stinse
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Tu nu trebuie să... Îi tremura glasul. Tăcu. Peste câteva clipe însă zise iar liniștit: ― Am să mă întorc, Ilona, să te iau!... Crezi? ― Cred! răspunse ea privindu-l în ochi sălbatic. Bologa își puse casca și se uită împrejur. Odaia parcă trăia și respira încet amintiri de fericire. Ilona se zvârli în brațele lui și-l sărută... Apoi Apostol ieși. În tindă se gândi că ar fi trebuit să se îmbrace mai gros și să-și ia revolverul. În mijlocul ogrăzii
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Nu-i voie! bufni un soldat, morocănos, către groparul care încerca să se mai apropie și care se retrase îndată ca mușcat de șarpe. Printre soldații grămădiți la ușă, apăru sublocotenentul, făcând semn escortei să înainteze cu prizonierul... Într-o odaie plină cu mese de scris de toate felurile, pretorul aștepta nerăbdător. Fusese înștiințat chiar în cursul nopții și pregătise tot pentru accelerarea lucrărilor. În sfârșit, avea un "caz excepțional"! își freca mâinile și umbla de ici-colo, lovindu-se de colțurile
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
după un somn cu coșmare. În suflet însă îi sălășluia liniștea, ca o domniță cu mâinile moi și calde. Se simțea foarte bine și se uita cu mare curiozitate împrejur, ca și cum niciodată n-ar mai fi umblat pe aici, deși odaia era ca și ieri, doar că birourile fuseseră adunate în fund spre a face loc mai larg înaintea unei singure mese lungi, învelită cu postav verde și împărțită în două, la mijloc, de o cruce albă de metal!... Apostol examină
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Umerii, cu-a lor lumine, par de aur moale blond, Abia corpul coperit e de-un gaz moale ce transpare - Astfel trece ea frumoasă cu-a ei brațe sclipitoare, Reflectată-n mii oglinde de pe muri și din plafond. Și-n odăile înnalte din frumoasa monastire Sunt pe muri tablouri mândre, nimerită zugrăvire Ale miturilor dace, a credinței din bătrâni; Prin grădini cu albe-isvoare sunt a lunei dulci amoruri, Sau palate argintoase unde zori trăiesc în coruri, Sau pădurea cea vrăjită cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
multe nevoi; De pe cal când se dete întors înnapoi Găsi cetățuia lui susă - Dar slugile, averile dusă. {EminescuOpIV 492} Acum, conțișorule, acasă că-mi ești... Dar afli mai rău cele toate, Căci vânturile trec neoprit prin ferești Și vin prin odăile toate. În noaptea de toamnă ce-ar fi de făcut? Ah! multe de-aceste mai rău le-am trecut. Vede-se-va mâne ce-ar mai fi de făcut. Deci iute, în luna bălae, În vechiul crevat și în paie
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răsuna cu drag și dor Și n-or să mai treacă. 89. CÎND MÎNDRA MEA DOARME... (cca 1881) Când mândra mea doarme în păru-i bălaiu, Când stelele tremur și apele sună, Răsai, Lumină de lună! Pătrunde-n ungherul duioasei odăi, În luciul oglinzii, o lună, coboară, Văpăi Vărsând pe covoare. Privind-o smerită cum șade culcat, Demonic zîmbi-vei, cu luna vei trece În pat Pe-o marmură rece. Privind-o o noapte întreagă tu taci - Privește cum sânii se bat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de douăzeci de coți, cît lărgimea casei și largă de douăzeci de coți. A acoperit-o cu aur curat, care prețuia șase sute de talanți. 9. Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A îmbrăcat cu aur și odăile de sus. 10. A făcut în casa Locului preasfînt doi heruvimi săpați, și i-a acoperit cu aur. 11. Aripile heruvimilor aveau o lungime de douăzeci de coți. Aripa celui dintîi, lungă de cinci coți, atingea zidul casei și cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
făcut în locul lor niște scuturi de aramă, și le-a dat în grija căpeteniilor alergătorilor, care păzeau intrarea casei împăratului. 11. Oridecîteori se ducea împăratul la Casa Domnului, alergătorii veneau și le purtau înaintea lui; apoi le aduceau iarăși în odaia alergătorilor. 12. Pentru că Roboam se smerise, Domnul și-a abătut mînia de la el, și nu l-a nimicit de tot. Și tot mai era ceva bun în Iuda. 13. Împăratul Roboam s-a întărit în Ierusalim și a domnit. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, și a zis: "Pe ce drum a ieșit duhul Domnului din mine ca să-ți vorbească?" 24. Mica a răspuns: "Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi." 25. Împăratul lui Israel a zis: "Luați pe Mica și duceți-l la Amon, căpetenia cetății, și la Ioas, fiul împăratului. 26. Și spuneți: "Așa vorbește împăratul: "Băgați pe omul acesta în temniță, și hrăniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, și a zis: "Pe ce drum a ieșit duhul Domnului din mine ca să-ți vorbească?" 24. Mica a răspuns: "Vei vedea în ziua cînd vei umbla din odaie în odaie ca să te ascunzi." 25. Împăratul lui Israel a zis: "Luați pe Mica și duceți-l la Amon, căpetenia cetății, și la Ioas, fiul împăratului. 26. Și spuneți: "Așa vorbește împăratul: "Băgați pe omul acesta în temniță, și hrăniți-l cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a omorît tot neamul împărătesc al casei lui Iuda. 11. Dar Ioșabeat, fata împăratului, a luat pe Ioas, fiul lui Ahazia, l-a ridicat din mijlocul fiilor împăratului, cînd au fost omorîți: și l-a pus cu doica lui în odaia paturilor. Astfel l-a ascuns Ioșabeat, fata împăratului Ioram, nevasta preotului Iehoiada, și sora lui Ahazia, de privirile Ataliei, care nu l-a omorît. 12. A stat șase ani ascuns cu ei în Casa lui Dumnezeu. Și în țară domnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
în rang decât oaspeții ce intră și ies și, când oaspeții iesă, se cunoaște, parecă cumcă societatea în care-au petrecut li face onoare, de-aceea tonul de demnitate cu care reapar. În genere orice cap omenesc samănă c-o odaie, numai e-ntrebarea ce fel de odaie, ce aer și ce lumină e în ea și ce societate găsești. Una e o crâșmă iluminată de-o luminare sumbră de seu, societatea e urâtă și cinică, alta e-o odaie curată
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ies și, când oaspeții iesă, se cunoaște, parecă cumcă societatea în care-au petrecut li face onoare, de-aceea tonul de demnitate cu care reapar. În genere orice cap omenesc samănă c-o odaie, numai e-ntrebarea ce fel de odaie, ce aer și ce lumină e în ea și ce societate găsești. Una e o crâșmă iluminată de-o luminare sumbră de seu, societatea e urâtă și cinică, alta e-o odaie curată și orânduită a unei babe, găsești că
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o odaie, numai e-ntrebarea ce fel de odaie, ce aer și ce lumină e în ea și ce societate găsești. Una e o crâșmă iluminată de-o luminare sumbră de seu, societatea e urâtă și cinică, alta e-o odaie curată și orânduită a unei babe, găsești că lucrurile mici sunt puse și tratate cu multă îngrijire, în cutioare, besectele ș. a., - pentru // lucruri mari însă baba nu are nici un înțeles. Aceste comparațiuni s-ar putea urma în infinit. [SHAKESPEARE ȘI
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din scuturătură. Pazirski. Galeria de tablouri. În căsuța din grădină lipisem pe păreți chipuri rupte din jurnale - ca un quodlibet - și o numeam galerie de tablouri, pentru vederea cărui trebuia să se plătească entree. Teatru l-am jucat o dată în odaia din pod, în care ședeam cu Arm[e]anul, a doua în grădină, [... ] Grospapa - bostanul găurit cu lumânare -. Scuturatul ferestei. Curiozitatea lui Dzierzek, care iese noaptea cu ciubucul, ca să vadă ce-i, - un ucenic sare dintr-un măr, Dzierzek după
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
hoc pentru acest scop. Don Carlos ar fi plecat apoi în război cu oamenii săi. Iată, soră-mea îmi dă un surtuc negru (am gândit îndată și la pantalonii de o dubioasă culoare) ș-am intrat pe podelele ceruite ale odăii unde erau cei doi regi. Soră-mea-mi spune la ureche: spune -ți numele și meseria. Eu mă închin înaintea lui Don Alfons: Eminescu [... ] - [... ] - întreabă D [on] Carlos, care era femeie. - [... ] - [... ] Don Carlos mă invitează să șed pe un divan-sofa
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
spune la ureche: spune -ți numele și meseria. Eu mă închin înaintea lui Don Alfons: Eminescu [... ] - [... ] - întreabă D [on] Carlos, care era femeie. - [... ] - [... ] Don Carlos mă invitează să șed pe un divan-sofa, care ocupa amândouă laturele ale unui unghi al odaiei și pe care dormeau v-o trei femei îmbrăcate. Am șezut și am vorbit mai multe lucruri. Femeia Don Carlos era brunetă, avea nasul cam în sus, era palidă și din vocea [ei] se vedea o siguranță și o energie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un prea credincios servitor! m-ar fi făcut 228 {EminescuOpXV 229} fericit. Voiam să-i recomand pe mama ca [... ] Și pare că așa era. Cum va admira ea privirea blândă și liniștită a mamei! Am recomandat mamei să trimeată-n odaie la regi numai servitori frumoși, iar nu fețe imposibile. Era o balaioară a maicei, grăsulie și zveltă, pe care am trimis-o să servească. Am ieșit parecă-n târg și am mer[s] pe uliți largi ca bulevarde (ulița mare din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
va putea învăța. Să-mi fie regină Apă caldă cu parfum C. a închis ușa. A simțit. Puțin îmi pasă. E C. geloasă *, o servesc și pe dânsa, căci sunt în stare a servi pe două. În orice caz iau odaie în oraș în care-mi mut încet, încet cărțile. Mini: halat, papuci, fes, pantaloni de casă - comme il faut. Vorbesc la casa unde-a locuit moșneagul, să-mi așez fetița acolo, daca în această noapte se va dovedi bună *** *** Mă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cărțile. Mini: halat, papuci, fes, pantaloni de casă - comme il faut. Vorbesc la casa unde-a locuit moșneagul, să-mi așez fetița acolo, daca în această noapte se va dovedi bună *** *** Mă duc să-i cumpăr haine și cămeși, plătesc odaia și-i plătesc mâncarea și-i las câțiva bani de cheltuială. Soarta ei atârnă *** *** *** din astă seară. 401 {EminescuOpXV 402} Să cumpăr mâne de la turc camașă de borangic pentru dânsa, căci *** *** bine cu asemene cămașă. Daca are *** curată, *** ***. Să fac
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ea. O casă neutră în oraș de care să nu știe nimeni. Cu două chei. Una s-o am eu - alta muierea la care voi ține și voi vrea să dorm cu dânsa. Când voi schimba muierea voi schimba și odaia // respectivă. Totdeuna o casă foarte izolată și foarte neștiută de nimenea. Badea Manolake Roibu *, păzitor * Când va fi a mea adecă un om din Ipotești care, ca un tăinuitor *, să nu știe nimic. Cabala a trei intrări. Să citesc din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vom afla că aproape toți conspiratorii, 2255, afară de câțiva amăgiți, erau străini. Străinii au adus un străin. COMENTARII ["ISTORIA RĂSTURNĂRII LUI CUZA"] (p. 596) 2282, gen[eralul] Bauer trimis spaniol, ambas[ador] estraordinar Tornielli șade [în]tr-o al[t]ă odaie. Hoyos de asemenea * - D-le conte, ce calitate are d. Bauer? - Trimis extraordinar, ambasador spaniol să meargă. - Daca este trimis în adevăr *, să meargă în suita * regelui. - Mizerabil *. - Tornielli merge la București. - D-le, nu-nțelege greșit. - D-l Bauer
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
conte, ce calitate are d. Bauer? - Trimis extraordinar, ambasador spaniol să meargă. - Daca este trimis în adevăr *, să meargă în suita * regelui. - Mizerabil *. - Tornielli merge la București. - D-le, nu-nțelege greșit. - D-l Bauer pentru ce-i într-o odaie alături. E ambasador? - E militar și *** spaniol. - Cum * vine regele. Tornielli 4 [... ] Trece regele la sfârșit. Pleacă regele. Cum am rămas eu ăl din urmă? [... ] Bar[r]ere? incidentul uniformelor, din ajun *, ci uniforma Brătianu * nu-i goală. 2257, Ne
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cel tînăr, despre care mi-ați vorbit?" Și a adăugat: "Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!" 30. Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima pentru fratele său, și simțea nevoie să plîngă; a intrat degrabă într-o odaie, și a plîns acolo. 31. După ce s-a spălat pe față, a ieșit din odaie și, silindu-se să se stăpînească, a zis: "Aduceți de mîncare!" 32. Au adus de mîncare lui Iosif deoparte, și fraților lui de o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]