5,351 matches
-
Pe măsură ce înaintăm înspre epoca modernă, rolul bisericii în istoria românilor scade considerabil. Până în secolul al XX-lea, când actorul colectiv central devine mișcarea muncitorească, reprezentată prin avangarda sa revoluționară, PCR, biserica este trecută în afara narațiunii istorice. Se poate conchide că ortodoxia a încetat să definească spiritualitatea colectivă a poporului român, care era acum concepută pe liniile umanismului socialist. Corrigendum: epurarea componentei monarhice a memoriei naționale românești. În trena evenimentelor politice ale secolului naționalist românesc (1848-1947) am urmărit constituirea ideii de regalitate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost însă reeditat pe întreaga durată a regimului comunist cu operele sale doctrinare (de teologie politică). După '89, operele lui ideologice au revăzut lumina tiparului, publicându-se lucrări precum Memorii (1991), Nostalgia paradisului (1994), Puncte cardinale în haos (1996) sau Ortodoxie și etnocrație (1997). Recuperarea a continuat și după 2000, prin publicarea sa la edituri creștine, care au retipărit scrieri de-ale sale în titluri precum " Fiecare în rândul cetei sale": pentru o teologie a neamului (Editura Christiana, 2003) sau Teologie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
S. Mitu el al (1999), acuzat de către detractorii lui că atentează la identitatea națională, include creștinismul ca structură identitară centrală a românității: "pe lângă originea latină, identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După Marea Schismă din 1054] românii vor opta pentru ortodoxie. [...] Identitatea românească primea astfel o nouă formulare, devenind o combinație între latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, imaginea sancționată statal asupra
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
structură identitară centrală a românității: "pe lângă originea latină, identitatea românească cuprinde și componenta creștină. [După Marea Schismă din 1054] românii vor opta pentru ortodoxie. [...] Identitatea românească primea astfel o nouă formulare, devenind o combinație între latinitatea de origine occidentală și ortodoxia răsăriteană" (Mitu et al., 1999, p. 13). Addenda postcomunist. În deplin acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, imaginea sancționată statal asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
construi apoi imaginea de sine a națiunii" (p. 40). Autorii nu schițează nici cel mai mic efort pentru edulcorarea radicalității discursului (cu care, în treacăt fie spus, personal, suntem perfect de acord). Și în acest punct, manualul contrastează puternic cu ortodoxia istoriografică: în loc să portretizeze națiunea română în termeni esențialiști, ca o împlinire determinată de necesitatea istorică sau ca un dat obiectiv etern, este preferată în schimb o poziție construcționistă, care admite contingențele istorice și implicit fragilitatea (în opoziței cu eternitatea) statului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică era plămădirea de patrioți devotați națiunii înspre o paradigmă reflexiv-critică ce țintea către modelarea de cetățeni responsabili civic. Pe lângă manuale de istorie care reproduceau ortodoxia istoriografică tributară naționalismului exaltat al anilor '80 (ex: Scurtu et al., 1999), în nou constituita "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122) și-au făcut apariția și manuale care deviau dramatic de la linia tradițională. Exemplul cel mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a lucrării, articularea progresivă a discursului anticomunist ca retorică oficială de stat, singura legitimată simbolic pentru a fi pusă în circulație în forumul public. Simbolul oficializării noii ortodoxii discursive a anticomunismului este exprimat de comandarea și asumarea publică, de către Președinția României, a Raportului de condamnare a comunismului elaborat de către "comisia adevărului" condusă de V. Tismăneanu. Examinarea procesului de impunere a unei grile oficiale de interpretare a trecutului recent
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se conformează unei logici comune, aceea de a impune o unică grilă oficială de interpretare a realității, în deplină armonie cu spiritul politic al vremii. Raportul Tismăneanu, prezentat ca "adevărul istoric" exclusiv și singular despre comunism, a oficializat o nouă ortodoxie istoriografică, impunând în conștiința publică paradigma anticomunistă a memoriei recente românești. Această dogmatizare interpretativă este relevată cu atât mai clar de propunerea Raportului de "a se interzice drept forme de negaționism, pedepsibile prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oamenilor muncii. București: Editura Politică. Costin, M. (1965). De neamul moldovenilor. În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX, 1-2, 1-11. Crainic, N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937). De ce cred în biruința legionară. Buna Vestire, Anul I, 17 decembrie 1937, 224
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
înțeles. Din maĭ multe miĭ de autorĭ, în cursul de 34 de anĭ, culése și după aniĭ dela nașterea Domnuluĭ Isus Hristos alcăruite. Edițiunea a doua Tipărită de Ministeriul Cultelor și al Intrucțiuneĭ Publice. Bucuresci: Tipografia Academieĭ Române. Stăniloae, D. (1939). Ortodoxie și românism. Sibiu: Tiparul Tipografiei Arhidiecezane. Stoicescu, N. (1980). Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuității. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stoicescu, N. (1983). Unitatea românilor în Evul Mediu. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Teodorescu-Braniște, T. (1936). Doctrina
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică - discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie a românilor; iii) miscellanea: legislație, referințe, anuare ș.a., respectiv iv
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru că nu am luat măsuri împotriva lui. Pentru că după aceea a fost chemat, se pare, la partid și la Securitate. S.B.: Deci, atitudinea celorlalți studenți nu era de pe poziția ateismului, ci de pe poziția unei alte confesiuni. D.T.: Da, de pe poziția ortodoxiei. Numai ateism nu era acolo. Puneam în discuție teoria creaționistă și știința. Eram documentat în toate teoriile științifice, căci le studiasem și la facultate. Alții nu știu cum au făcut, eu așa am procedat și chiar am avut o recunoaștere post-revoluționară a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de egalitate cu partenerul, în conformitate cu normele internaționale în vigoare la ora semnării". În anul 1727, China și Rusia au semnat Tratatul de la Kiachta, care prevedea dezvoltarea relațiilor sino-ruse în domeniile comercial și cultural, care, printre altele, permitea rușilor să propage ortodoxia; în anul 1655, britanicii au deschis un oficiu comercial la Guangzhou (Canton), China refuzând cererile britanicilor pentru alte trei porturi. China a continuat în raporturile cu țările occidentale practica "porților închise"; balanța comercială a Chinei a fost, în relațiile cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
5, amenința flancul oriental al Imperiului habsburgic, blocându-i posibilitățile de avans spre gurile Dunării. Curtea din Viena era neliniștită și de posibilitatea contactului direct cu slavii de sud și cu românii ortodocși din Ardeal, al unei Rusii care folosea ortodoxia ca politică de stat6. Acest fapt putea pune în pericol securitatea internă a imperiului, fapt dovedit anterior de agitațiile confesionale din Transilvania 7 și, chiar mai grav, însăși integritatea teritorială 8. În aceste condiții, Imperiul habsburgic, nepregătit pentru un eventual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
93. Prin această rezolvare a problemei dependenței episcopiei din Bucovina și prin punerea sa în subordinea unui centru mitropolitan ortodox din interiorul imperiului, în conformitate cu prescriptele canoanelor bisericești ortodoxe, împăratul a căutat să prevină un posibil amestec aici al Rusiei, prin intermediul ortodoxiei, cu urmări nefaste asupra stăpânirii habsburgice în zonă. În noile condiții generate de subordonarea bisericii ortodoxe bucovinene față de Mitropolia Carlovițului, ceea ce presupunea luarea unor măsuri de armonizare și uniformizare, nu este de mirare că lui Balș, după ce și-a preluat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în jurul său pe mulți dintre cei mai importanți scriitori ai epocii interbelice. În paralel scrie și la „Cuvântul”, „Curentul”, „Calendarul”, elaborându-și între timp doctrina ortodoxistă, răspândită în paginile „Gândirii” și adunată în 3 volume: „Puncte cardinale în haos” 1930, „Ortodoxie și etnocrație” 1937 și „Nostalgia Paradisului” 1940. Traduce și scriitori străini ca Rabindranath Tagore și Rainer Maria Rilke. Descoperă creștinismul bizantin, în mod special la misticul creștin elvețian Hugo Ball, prin care-i decoperă pe Dionisie Areopagitul, Ioan Scărarul, Simeon
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Nichifor Crainic. O întreagă teologie găsim în „Cântecul potirului”, Crainic făcând aici măsura înaltă a credinței și teologiei sale, ca și a dragostei de neam. E o poezie așezată, dar plină de repere teologice, în care întâlnim de asemenea simbolurile ortodoxiei: „semnele crucii”, „moaște cinstite” „potirul”, „jertfă pe cruce”, „must sângeros”. Tot în această poezie observăm o caracteristică specifică credinței românești, și anume familiaritatea în relația cu persoanele divine. Această familiaritate face dintrun Dumnezeu îndepărtat, intangibil și impersonal un membru al
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
azi, problemele au rămas aproape neschimbate. Convorbirile redate sunt călăuză bună în urcușul duhovnicesc și conduc spre mântuirea sufletului. 11. Părinți contemporani din Sfântul Munte Athos George Căbaș Descriere: Sfântul Munte Athos este un dar al lui Dumnezeu pentru întreaga Ortodoxie și nu în ultimă instanță pentru întreaga omenire. Autorul, care a fost în mai multe rânduri pelerin prin acest rai pământesc, are ca interlocutori în aceste convorbiri duhovnicești stareți, arhimandriți, ieromonahi și monahi. Dezvăluie experiențe duhovnicești despre viața Ortodoxiei de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
întreaga Ortodoxie și nu în ultimă instanță pentru întreaga omenire. Autorul, care a fost în mai multe rânduri pelerin prin acest rai pământesc, are ca interlocutori în aceste convorbiri duhovnicești stareți, arhimandriți, ieromonahi și monahi. Dezvăluie experiențe duhovnicești despre viața Ortodoxiei de azi. Aceste mărturii apar într-o lume care prin purtarea ei grăbește înfrângerea răului și triumful veșnic al Adevărului. 12. Soț ideal, soție ideală Pr. Nicolae Tănase Descriere: Cartea de față se adresesază tuturor, dar în primul rând celor
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Articolul UNIC Se conferă Sanctității sale Bartolomeu I, Patriarhul Constantinopolului, Ordinul național Steaua României în grad de Mare cruce pentru contribuția sa deosebită la consolidarea unității Ortodoxiei și, pe această bază, a dialogului ecumenic și interreligios, precum și pentru eforturile depuse în vederea înfăptuirii unei largi comunități europene și pentru acțiunile întreprinse în promovarea unor importante acțiuni ecologice, necesare și benefice tuturor ființelor de pe pământ. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU
DECRET nr. 338 din 21 octombrie 1999 privind conferirea Ordinului naţional Steaua României în grad de Mare cruce. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125751_a_127080]
-
Articolul UNIC Se conferă Sanctității sale Diodoros I, Patriarhul Ierusalimului, Ordinul național Steaua României în grad de Mare cruce, pentru contribuția sa deosebită la consolidarea Ortodoxiei și pentru sprijinul permanent pe care l-a acordat lacaselor de cult românești de la Locurile Sfinte. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU ---------
DECRET nr. 453 din 28 decembrie 1999 privind conferirea Ordinului naţional Steaua României în grad de Mare cruce. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126557_a_127886]
-
de care se bucurau În societatea românească preoții și ierarhii diferitelor confesiuni erau instrumentalizați ca vehicule electorale de către partidele politice. Îndeosebi Garda de Fier a atras, În rândurile sale, numeroși preoți ortodocși, impresionați de recursul legionarilor la simbolurile și valorile ortodoxiei. Peste două sute de preoți au participat, În februarie 1937, la cortegiul funerar organizat În cinstea legionarilor Ion Moța și Vasile Marin, căzuți În războiul civil din Spania, iar mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, a rostit o rugăciune În biserica Sf. Ilie
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
conform tradiției românești și cerințelor etice ale unei temeinice așezări naționale”. Principiile enunțate nu militează, În nici un caz, pentru separarea bisericii de stat, ci propun o implicare activă a instituției ecleziastice În opera de guvernare a statului, garanția morală a ortodoxiei și trecutul istoric românesc fiind două argumente ce susțin o asemenea implicare. Devine perfect explicabilă, În acest context, utilizarea formulei „biserică națională” În cazul Bisericii ortodoxe. Partidul NaționalCreștin a propus, Încă din 1935, elaborarea unui nou proiect constituțional, convocând Marele
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
relația privilegiată dintre Biserica ortodoxă și regimul carlist rezultă din sprijinul cerut instituției ecleziastice În cadrul acțiunii de „despoliticianizare” și „Întărire a statului”. Într-o conferință susținută la Teatrul Național din Cluj, la 26 februarie 1939, Nicolae Colan revine asupra rolului ortodoxiei În opera de guvernare a regimului carlist: „Această grandioasă operă de renaștere națională n-o poate Înfăptui decât ortodoxia, ale cărei puteri miraculoase au fost atât de verificate În trecutul neamului. Ea, fiindcă ea a legănat cu iubire de mamă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Întărire a statului”. Într-o conferință susținută la Teatrul Național din Cluj, la 26 februarie 1939, Nicolae Colan revine asupra rolului ortodoxiei În opera de guvernare a regimului carlist: „Această grandioasă operă de renaștere națională n-o poate Înfăptui decât ortodoxia, ale cărei puteri miraculoase au fost atât de verificate În trecutul neamului. Ea, fiindcă ea a legănat cu iubire de mamă pruncia neamului nostru, ea l-a purtat de mână și l-a crescut până la vârsta bărbăției și l-a
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]