5,611 matches
-
și cu plasă ca să nu poți umbla la geam... Astea erau metodele lor. Dar era cald, puteam să dezbrac paltonul și să stau lejer... Aveam o saltea la care trebuia să lucrez ca să se lase mai jos, că fuseseră puse paie proaspete... Peste saltea era și un cearșaf și o pernă și o pătură... Deci, iată că aveam niște condiții acum... În loc să fiu Împușcat..., din contră, Îmi ofereau niște condiții. Sigur, foame și tortura, regulamentele și celelalte erau aceleași. Chiar și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aceea pe care Goiciu Îmi spusese cu câțiva ani Înainte că nu mai ies... Reușeam să scap de Gherla. Unde ați fost dus de la Gherla? La muncă În Deltă. Drumul În bou-vagon cred că a durat două zile... Erau niște paie pe jos, Într-un colț un hârdău care ne servea drept w.c., În altă parte un hârdău În care era apa. Am primit hrană rece, o bucată de pâine..., care ni s-a spus că trebuie să ne ajungă trei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o istorie care cuprindea date istorice Într-o pagină, un sfert sau o jumătate, și restul era ce spunea Marx, Engels, Stalin. Asta era istoria lui! Și istoria românilor era un volum, dar dacă adunai istoria noastră... era foc de paie. Nu era nimic... Și asta se Învăța doi ani de liceu, istoria românilor. Și ăsta a fost singurul care a fost cumsecade... Dar uite că Îmi scapă numele... că nu poți să ții minte tot timpul. Îmi aduc eu aminte
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să scap. M-am Întors Înapoi și m-am pus În șură jos, sub iesle. Eu cunoșteam metoda lor, că am aflat-o din alte locuri. Ei trebuiau să arunce tot fânul... M-am acoperit numai cu o furcă de paie, așa cât să nu mă vadă... și ei trebuia să arunce tot fânul pe mine. Și io rezistam, stăteam acolo toată ziua și seara, apăi vedeam eu cum plecam, că ei puneau pază vreo două sau trei zile unde se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scotea câte o dată În fiecare zi, pe pervazele ferestrei am văzut vreo zece ace cu gămălie și le-am luat și le-am dus În celulă. Voiam să fac sistemul de pârghii cu ele... Am scos ață din prosop, aveam paie În saltea și legam ața și, domne, așa pârghie mi-o ieșit... și așa de frumos le manevram acolo... Nu m-o mai interesat nici paznicul de-afară, nu m-o mai interesat absolut nimic... Ei, lor cine știe ce li s-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cum a fost detenția la Gherla? La Gherla am stat mai multe luni de zile În condiții destul de precare, fiindcă nu era Încă nimic organizat atunci... Să circula din celulă-n celulă, nu erau paturi, așa că s-au adus niște paie În curte, și d-acolo le-am dus noi În celule, ni s-au dat niște pături pe care le-am pus peste paie și am stat așa câteva luni de zile... Nu ne-a Întrebat nimeni nimic, n-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
organizat atunci... Să circula din celulă-n celulă, nu erau paturi, așa că s-au adus niște paie În curte, și d-acolo le-am dus noi În celule, ni s-au dat niște pături pe care le-am pus peste paie și am stat așa câteva luni de zile... Nu ne-a Întrebat nimeni nimic, n-a stat nimeni de vorbă cu noi, eram numai noi Între noi, deținuții... Așa au fost primele arestări atunci... Gardienii se plimbau printre noi și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Nica, a fost și pe la Galați șăf, și a găsit o femeie pe acolo prin penitenciar, cică studentă, sau nu știu ce era, și a luat-o de nevastă... Și l-am găsit la stațiune la Covasna. Golanu’ ăla cu pălărie de paie... era vai de capu’ lui, vai de curu’ lui. Da’ așa-i românu’... Ăla trebuie omorât, tăiat gâtu’, omorât... Da’ te las să tragi concluzii și dumneata, și ăla, și ăla... Pe parcursul executării pedepsei, ați avut dreptul la scrisori, la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a avut nici admiratori, nici discipoli.342 Doctorul Gheorghiadi Obedenaru a scris pentru teatru, dar fără mare succes. Era totuși în vază ca situație socială. În cercurile noastre se vorbea de doctorul Obedenaru, însă a fost numai un foc de paie.343 Tot pe vremea aceea se afirma și actorul Dimitriadi - tatăl natural al Aristizzei Romanescu, fiica legitimă a artistei Stavrescu de la Craiova. Părăsind teatrul, acest om original, neastâmpărat, vecinic în căutarea unui mijloc de a se îmbogăți a scris o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să fie adus cu trenul de noapte.15 Mare agitație toată ziua. Am alergat după aderenți și, după silințe supraomenești, la orele 12 noaptea eram 7 în Gara de Nord. 242 bucureștii de altădată I.L. Caragiale a fost girant responsabil („omul de paie al activei foi opoziționiste“ - precizează Șerban Cioculescu) de la al doilea număr și până la cel de al 139-lea (12/24 ianuarie 1876), fără a publica aici nimic sub semnătură sau pseudonim (i se atribuie doar câteva anecdote). Corector nu știm
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bineînțeles, n-au reușit să-și îndeplinească planul. Primarul Gheorghe Zaharia îmi spune că era o jale să auzi behăind de foame mii de oi, mai ales noaptea. De mila lor, unii dintre îngrijitori s-au dus și au luat paie și fîn din stogurile C.A.P., riscînd să fie taxați drept hoți! Am reținut, în ipoteza că voi fi întrebat de cei de la județ, ideea că funcționarea Complexului e îngreunată de cîteva anomalii, între care aprovizionarea, mai mult fictivă, și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
evaporată - au început să ne ardă. Jilăvite și cocoloșite, obielele ne provocau eroziuni. Ni s-a interzis să părăsim coloana pentru a le reînfășura cum trebuie. șchiopătînd, am ajuns la destinație. Satul avea case scunde, de lut, cu acoperișuri de paie. Curțile erau goale. Am urcat pînă în vîrful unei ulițe, unde, lîngă un gard de piatră, se afla o fîntînă. Instantaneu, rîndurile s-au rupt și ne-am repezit în jurul ei. Fremătam de sete. Dar după ce-a fost scoasă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
serios legea apărută după cutremur cu privire la modul cum trebuie executate construcțiile pentru a li se asigura durabilitatea și rezistența la seisme, conducerea superioară de partid și de stat respectiv dl Ceaușescu , fiindcă în țara noastră nu se poate mișca un pai fără prețioasele sale indicații, în scopul de a se face economii, a dat dispoziții să se execute reparații și consolidări sumare, care în cele mai multe cazuri au însemnat acoperirea fisurilor din stâlpii și zidurile de rezistență cu tencuială. Aceasta va avea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
părea că vine de departe... „Clătinat, ca și privirea albastră, mătăsoasă, din orbitele Înfundate. Sub cuvertură, genunchii Împietriți În unghi ascuțit - o scândură frântă - și scursoarea abceselor care colectau În pungi purulente, lunecate sub șalele Împăturite În vată. Palid ca paiul, frumos și sfâșietor ca o statuie vie a durerii”... Blecher publică mai multe articole În Vremea, dovedindu-se un eseist pătrunzător și acut, perfect orientat În literatura franceză și engleză, dar și În filosofie, cu adeziune structurală la existențialismul lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Lilli, armonia căminului părea perfectă. Jaluzelele „ascundeau sclipirea camerei În care ceaiul curgea acum dintr-un ceainic argintiu satinat, lovindu-se de fiecare ceașcă cu un clinchet slab și imobilizându-se apoi, În aer, o translucidă coloană răsucită de culoarea paiului, de topaz imponderabil”. Fluiditatea (cumpănită), Înghețând În coloane de imponderabil topaz, ar fi semnul stabilității În care se cumpănește, durabil, iubirea. Exteriorul discordant nu Întârzie să intre, Însă, În dialogul dintre soți. Forța sa disturbatoare luminează instantaneu zone sufletești ambigue
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
exemplare. Acestea se vor înmâna personal legionarilor de încredere. Ele vor fi duse de studenți, care vor cutreiera județele, îmbrăcați în haine țărănești, rupte și murdare, pentru a nu atrage atenția. Deplasările se vor face cu căruțele de cereale, fân, paie, cherestea, etc. pentru a deruta vigilența autorităților. Oradea. Legiunea de jandarmi Organele P.T.T. au găsit în cutiile de scrisori manifestul legionar „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”. Manifestul nu este adresat nimănui. Locotenent colonel Petruc Jandarmeria Silistra Sâmbătă, 1 Octombrie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grajd, scuzându-se că în casă sar putea să vină cineva dimineața și să-i vadă. Femeile din casa lui Neagu le-au adus albituri ca să se schimbe și, istoviți după tot efortul din ultimele zile, s-au trântit pe paie și au dormit, în rumegatul molcolm al vitelor până aproape de prânz. La amiază au întins masa cu tot ce puteau să i servească mai bun. Bătrânul Neagu, care avea cam patruzeci de ani a început să le ude masa cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
primul rând faptului că ferestruicile de la celule nu aveau comunicare cu exteriorul ci doar cu acel culoar de unde primeau aerul așa zis proaspăt. Această defecțiune a făcut ca umezeala în celule să fie permanentă, ceea ce conducea la putrezirea și a paielor din saltea și la obligația ca de mai multe ori pe zi să fie necesară strângerea apei de condens de pe jos. Se pare totuși că situația se datora nepriceperii și grabei în care se construise secția specială, căci, când la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îi auzeam, nu-i vedeam, în întunericul de nepătruns, se zbăteau în ținetă și apoi ieșeau în cameră, plimbându-se și scuturându-se de mizerie și răspândind un miros îngrozitor de fecale. În spatele unei uși de scândură era o saltea de paie și o pătură cazonă pe care puteam să dorm. Mâncarea venea tot la trei zile. Dimineața se da o jumătate de gamelă de apă sărată. Altceva nimic. În ziua a treia o bucată de turtoi. Cu toate acestea foame nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cojoace, 5 căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de oră până la o oră. 3) Cazarea a) Detașamentul 3 Drumuri: Evreii din Tg. Fălești sunt cazați în două clădiri foste sinagoge bine amenajate. Cei din Ghidighici sunt cazați într’o baracă de zid cu paturi comune suprapuse și cu paie astfel că, contactul cu populațiunea românească este evitat. b) La Detașamentul 6 Drumuri în case mari izolate, amenajate. c) Det. 8 Drumuri: Evreii sunt cazați izolați într’un singur grup fără contact cu populația. d) La Det. 7 Drumuri sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
aș simți mai bine dacă aș găsi un țap ispășitor. — Cu asta nu rezolvi nimic. — Da, știu că nu rezolv nimic, dar nici vina mea nu e. Nu eu am fost cel care a zorit lucrurile. Bunicul tău a pus paie pe foc și eu m-am trezit în vâltoarea lui. De ce trebuie să găsesc eu rezolvarea problemei? M-au mai trecut niște cuțite prin burtă și am așteptat, cu gura închisă, să-mi treacă. De exemplu, astăzi. Mai întâi m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]