8,430 matches
-
comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Școala între comunitatea locală și globalizare, Adela-Mihaela Țăranu În curs de apariție Violența în școală, Eric Debarbieux LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de tipar: 2010 • Apărut: 2010 • Format 16,5 X 23,5 Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107 Tel. Difuzare: 0788.319462; Fax: 0232/230197 euroedit@hotmail.com • http: //www.euroinst.ro 2 1 ELENA JOIȚA Știința educației prin paradigme 174 3 Metodologia educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
dar de obicei se rezumă la faptul că tinerii cred că lumea s-a schimbat și că nu mai poate fi abordată prin valori "demodate". Studiul noilor valori adoptate de tinerii de la șaizeci și opt poate să se inspire din paradigma pe care tocmai am schițat-o: ruptura, problemele, criza, critica vechilor valori, apariția noilor valori. Observațiile lui Stefan Zweig aruncă lumină asupra unei ipoteze interesante. Dacă îi citim opera, ar trebui să credem că schimbarea valorilor nu trebuie mereu redusă
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
inspiră din frecvența lor, din consecințele pe care le determină, din legăturile logice pe care le întrețin cu alte valori ale sistemului. Punerea în perspectivă istorică Când ne întoarcem la primele pagini, unde am tratat teoretic schimbările radicale de valori, paradigma pe care am prezentat-o pare să dea seamă despre metamorfoza prezentată aici. Se produc evenimente dramatice: revoltele din campusurile americane, protestele împotriva războiului din Vietnam, Mai 1968 în Franța și în alte părți (în special în Germania) vizualizează brusc
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor identității / 75 3.2. Rădăcinile teoriilor sociale asupra identității / 77 3.3. Perspectiva esențialistă / 81 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă / 82 3.3.2. Critici și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în toate celelalte perspective sistemice (teoriile de tip funcționalist, teoriile modernizării, teoriile conflictului, teoriile ciclice). Așa cum arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată de această viziune. Funcționalismul, de pildă, este o paradigmă de tip sistemic ce este percepută ca și continuatoare a evoluționismului (vezi Smith, 1973:29). Funcționalismul se dezvoltă cu pretenția de a fi o teorie înglobantă a schimbării sociale, "o teorie unificată a schimbării și ordinii, care să cuprindă într-
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ce urmează sunt centrate mai degrabă pe întrebările "ce este?", "care sunt elementele componente?" și "cum se formează?" identitatea, în vreme ce în cel de-al în treilea 15 vom defini identitatea socioculturală și vom vedea "cum poate fi studiată". CAPITOLUL 3 PARADIGME 1 ASUPRA IDENTITĂȚII: ESENȚIALISMUL ȘI CONSTRUCTIVISMUL 3.1. Despre câmpul teoriilor identității 2 Încercările de a descoperi primele sistematizări în scris ale preocupărilor în domeniul identităților colective, cu alte cuvinte, de a găsi rădăcinile acestui câmp științific, rareori conduc la
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
adaptări" (Lovinescu, 1997:312). Prin acest contact cu ideile Revoluției franceze, "adaptându-se unui mediu de formație potrivit idealității sale, sufletul românesc a putut, astfel, intra într-un nou proces de fixare în condiții mult mai prielnice" (Lovinescu, 1997:254). Paradigma maioresciană 5 ne va interesa în mod deosebit de aici încolo, fiind elementul catalizator al "culturii critice"6 și factorul ce va conduce în cele din urmă la teoriile românești de filosofie socială și sociologie. Tradiția junimistă e preluată pe de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Deși aproape imposibil de empirizat, vom reține, pentru construcția modelului teoretic al identității socioculturale, ideea orizonturilor inconștiente a lui Blaga sau a nivelului latențelor a lui Bădescu. CAPITOLUL 5 IDENTITATEA SOCIOCULTURALĂ Pe parcursul ultimelor două capitole am descoperit, prin prisma diferitelor paradigme concurente, ce este sau cum este înțeleasă identitatea la nivel colectiv și care sunt elementele sale esențiale. Urmează ca în acest capitol să discutăm, plecând de la analizele teoretice anterioare, calea pe care o alegem 1 pentru înțelegerea conceptului de identitate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
optimism / pesimism. Rezultatele acestei analize sugerează că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme ale identității colective, și rezultatele ne-au condus la ideea că atât de trâmbițatele opoziții între esențialiști și constructiviști sunt exagerate. Ne-am aplecat asupra concepțiilor esențialiste și am constatat că, în mare parte, sunt fals acuzate de inflexibilitate, prin
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
continuare am analizat o serie de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor identității. Am ales dintre ideile-forță care au făcut istorie în studiul socialului și culturii românești doar câteva, pe care le-am considerat deosebite sau înnoitoare în raport cu universul paradigmelor discutate anterior. Am reținut de aici că noologia adaugă la dimensiunile identității dezvăluite deja un nou palier, cel al latenței, al spiritualității. De aici și noutatea sa, și anume postularea permanenței identității, pe palierul latențelor, a unor cadre spirituale activate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a fost efectuat în anul 2002 pe un eșantion reprezentativ de studenți. Universul populației a fost constituit din studenții ULBS. Metoda de eșantionare a fost cea simplă aleatoare. Mărimea eșantionului a fost de 742 de persoane, Ess = ± 3,8 %. 10 Paradigma marxistă a globalizării se bazează pe răspândirea pieței la nivel mondial și localizează începuturile acestui fenomen în secolul al XV-lea. 11 Titulaturile date societății contemporane pot fi: postindustrială, postmodernă, comunicațională, informațională ș.a. 12 Discuția referitoare la globalizare pe dimensiuni
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
imuabilitatea lumii și existenței, în vreme ce Heraclit din Efes era adeptul ideii de schimbare continuă, foarte sugestiv surprinsă în aforismul său: panta rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn (1999). Paradigmele desemnează un model de abordare a realității sociale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rei. 13 Care pot fi incluse în categoria întrebărilor ontologice (vezi de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn (1999). Paradigmele desemnează un model de abordare a realității sociale care generează o tradiție coerentă a cercetării științifice. Ele sunt "acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de exemplu Hay, 2002:61-63) 14 Capitolul 3 (Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul) și Capitolul 4 (Perspective românești asupra identității). 15 Capitolul 5 (Identitatea socioculturală). 1 Conceptul de paradigmă va fi utilizat pe parcursul lucrării în sensul lui Kuhn (1999). Paradigmele desemnează un model de abordare a realității sociale care generează o tradiție coerentă a cercetării științifice. Ele sunt "acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții-model unei comunități de practicieni" (Kuhn, 1999:60). 2 Teoriile
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a comerțului la nivel mondial. Astfel, nevoia unor piețe de desfacere tot mai largi pentru bunuri și servicii, inclusiv financiare, a creat mecanisme transnaționale și a făcut să crească presiunile asupra guvernelor naționale europene pentru a realiza o schimbare de paradigmă și a crea o comunitate politică, economică și socială, la nivelul întregii Europe. Crearea Consiliului Europei, în 1949, de către zece state fondatoare, reprezintă concretizarea acestei aspirații. Instituția creată este rezultatul unei manifestări spontane a numeroaselor mișcări europene apărute în perioada
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
finalitatea jocului "de-a cubul rubik" -, reflectă entropia ridicată care se ascunde în această reprezentare relaționala. * Dualitatea dintre fetele vizibile și cele invizibile atrage atenția asupra necesității trecerii dincolo de un nivel de suprafață textuala (modelul lui Zellig Harris 4 sau paradigmă centrată pe limbă, menționată de Allesandro Duranti 5). Ne propunem să pătrundem în interiorul cubului rubik discursiv pentru a construi un model abstract al interpretării discursurilor pe care Van Leeuwen (2005: 94) le-a definit drept "cunoașteri construite social ale unor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un model abstract al interpretării discursurilor pe care Van Leeuwen (2005: 94) le-a definit drept "cunoașteri construite social ale unor aspecte ale realității". Considerăm că ancorarea acestei pluralități a discursurilor (Van Leeuwen accentuează importantă folosirii pluralului) este dominată de paradigmă "fluxului" cognitiv (cognitive flow), folosită de Marcel Danesi (1999, 2002) atât în teoria metaforelor, cât și în analiza semiotica a discursului, construită pe principiul interconectivității. Acest flux poate fi observat la nivelul culorilor atribuite celor trei perechi vizibil-invizibil, care formează
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
organizații. Semnificațiile persuasive sunt întotdeauna corelate cu produsele corporatiste finale care, potrivit lui du Gay (2007), intră în circuitul culturii alături de identitate, reprezentare, consum și reguli. În această nouă arie a "economiei culturale"28, unde responsabilitatea socială corporatistă a devenit nouă paradigmă, cultura ar trebui să se construiască pe trei paradigme: participare activă, indexicalitate → simbolicitate și participare socială. Semiotica acțiunii și a pasiunii împreună cu semiotica socială joacă un rol important în această perspectivă multidisciplinara a identității corporatiste deoarece: * oferă patru sisteme semiotice
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
finale care, potrivit lui du Gay (2007), intră în circuitul culturii alături de identitate, reprezentare, consum și reguli. În această nouă arie a "economiei culturale"28, unde responsabilitatea socială corporatistă a devenit nouă paradigmă, cultura ar trebui să se construiască pe trei paradigme: participare activă, indexicalitate → simbolicitate și participare socială. Semiotica acțiunii și a pasiunii împreună cu semiotica socială joacă un rol important în această perspectivă multidisciplinara a identității corporatiste deoarece: * oferă patru sisteme semiotice (participanți reprezentați, compoziție, modalitate, participanți interactivi), utile pentru decodarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
A. Nivelul macrosemiotic La acest nivel se poate vorbi despre o relație de incluziune în clasa condimentelor. Astfel, ardeiul iute este cunoscut pentru gustul sau iute și tăios. Împreună cu alte elemente vizuale gustative (carne, paste, cartofi etc.), ardeiul iute formează paradigmă rețetelor, ceea ce conduce către dimensiuni culturale ale altor bucătarii. Astfel, nivelul macrosemiotic pare să se restrângă, odată ce se selectează o anumita rețetă. Amintind de bucătăria românească, ne îndreptăm către un alt nivel din "fluxul cognitiv", si anume meta-metaforma, prin impunerea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ne angajăm într-un continuu proces al (de)codării. Fiecare dintre noi a fost la început un Vic Wilcox, care se întreba nedumerit "semio-ce?" și, mai apoi, am devenit un Robyn, care conștientiza semnificația reprezentării obiectelor. "A privi dincolo de" este paradigmă care transformă "semio-ce" în termenul "semiotica". Orice lector abil va găsi în numeroasele modele de analiză semiotica perspectivele teoretice prin care texte aparent eterogene pot fi abordate omogen. A încadra producțiile textuale organizaționale, politice sau literare în co(n)texte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]