8,290 matches
-
9, 3) Suferința ca bucurie înseamnă purtarea cu demnitate a crucii: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-mă întru Împărăția Ta! Suferința cea mare este moartea, iar cea divină este jertfa supremă care trece prin moarte la viață. Când privim la Patimile Domnului Iisus vedem și Învierea Sa, căci în Patimile Sale, în sfânta Sa Suferință se află și bucuria Învierii: Crucii Tale ne închinăm, Hristoase și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim... Suferința și Crucea ca jertfă sunt însemnele
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
a crucii: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, pomenește-mă întru Împărăția Ta! Suferința cea mare este moartea, iar cea divină este jertfa supremă care trece prin moarte la viață. Când privim la Patimile Domnului Iisus vedem și Învierea Sa, căci în Patimile Sale, în sfânta Sa Suferință se află și bucuria Învierii: Crucii Tale ne închinăm, Hristoase și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim... Suferința și Crucea ca jertfă sunt însemnele Binelui, Prieteniei și ale Biruinței: „Prietenia nu este niciodată
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
trăiești.” (Sfântul Iustin Popovici, Calea Cunoașterii lui Dumnezeu. Trad. din lb. sârbă de Monahia Domnica Țalea. Ed. Egumenița, Galați-2014, p. 356) În Imnografia ortodoxă întâlnim dincolo de inspirația divină a frumosului, slava și binefacerile Mântuitorului. Astfel, în Mineiul lunii Iulie: „Prin Patima Fiului L-am cunoscut pe Făcătorul de bine.” (Can. I, al Născătoarei, oda VI), ori în Triod: „Răstignindu-Te pe Cruce, ai luminat toate plinirile lumii.” (Săptămâna II, Vineri: oda V, stih. II) sau în Penticostar: „Pe lemn fiind pironit
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
pe Cruce, ai luminat toate plinirile lumii.” (Săptămâna II, Vineri: oda V, stih. II) sau în Penticostar: „Pe lemn fiind pironit, m-ai pironit întru dragostea Ta.” (Săptămâna a V-a a Samarinencii. Joi: Tripesnețe, oda V, stih. I) Prin Patimile Domnului nostru Iisus Hristos s-a deschis poarta spre mântuire a celor ce o doresc. În fața sublimului Jertfei dumnezeiești, Crucea s-a închinat, împlinind Suferința, nimicind patimile, călcând astfel osânda morții peste care a înfipt spre veșnicie nepătimirea Învierii. Prin
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Săptămâna a V-a a Samarinencii. Joi: Tripesnețe, oda V, stih. I) Prin Patimile Domnului nostru Iisus Hristos s-a deschis poarta spre mântuire a celor ce o doresc. În fața sublimului Jertfei dumnezeiești, Crucea s-a închinat, împlinind Suferința, nimicind patimile, călcând astfel osânda morții peste care a înfipt spre veșnicie nepătimirea Învierii. Prin această Aură dumnezeiască a Învierii, panorama suferințelor și sublimul jertfei martirice intră în viziunea Crucii, prin împreuna participare a lui Hristos la suferința, jertfa și slava creștinului
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
printr-o pildă exemplară, asprele, exigentele condiții ale răscumpărării fiecărui suflet în parte.” (Arhim. Benedict Ghiuș, Taina Răscumpărării în Imnografia Ortodoxă. Ed. I.B.M. al B.O.R., București-1998, p. 145) Suferința în rugă și bucurie în trăirea Crucii devine coparticipare la Patimile Mântuitorului. La patimile noastre Hristos devine copătimitor, iar martirii coparticipă astfel, la Patimile Lui, acceptând cu bucurie Suferința, Crucea, Jertfa, dar și Învierea. Acest suiș mistic, această culme a teologiei implică participarea martirului (ar trebui și a fiecărui creștin) la
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
exemplară, asprele, exigentele condiții ale răscumpărării fiecărui suflet în parte.” (Arhim. Benedict Ghiuș, Taina Răscumpărării în Imnografia Ortodoxă. Ed. I.B.M. al B.O.R., București-1998, p. 145) Suferința în rugă și bucurie în trăirea Crucii devine coparticipare la Patimile Mântuitorului. La patimile noastre Hristos devine copătimitor, iar martirii coparticipă astfel, la Patimile Lui, acceptând cu bucurie Suferința, Crucea, Jertfa, dar și Învierea. Acest suiș mistic, această culme a teologiei implică participarea martirului (ar trebui și a fiecărui creștin) la Patimile, Crucea, Moartea
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Arhim. Benedict Ghiuș, Taina Răscumpărării în Imnografia Ortodoxă. Ed. I.B.M. al B.O.R., București-1998, p. 145) Suferința în rugă și bucurie în trăirea Crucii devine coparticipare la Patimile Mântuitorului. La patimile noastre Hristos devine copătimitor, iar martirii coparticipă astfel, la Patimile Lui, acceptând cu bucurie Suferința, Crucea, Jertfa, dar și Învierea. Acest suiș mistic, această culme a teologiei implică participarea martirului (ar trebui și a fiecărui creștin) la Patimile, Crucea, Moartea și Învierea Domnului nostru Hristos. Suferința mistică este o nouă
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Mântuitorului. La patimile noastre Hristos devine copătimitor, iar martirii coparticipă astfel, la Patimile Lui, acceptând cu bucurie Suferința, Crucea, Jertfa, dar și Învierea. Acest suiș mistic, această culme a teologiei implică participarea martirului (ar trebui și a fiecărui creștin) la Patimile, Crucea, Moartea și Învierea Domnului nostru Hristos. Suferința mistică este o nouă revelare a Mântuitorului în cel care o acceptă. Așadar, suferința dă naștere la o nouă existență, cea mistică, punând lângă Jertfa lui Hristos, prinosul jertfei martirice. Jertfa este
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
Gândiți-vă la Hristos. Ce a păstrat Hristos pentru El Însuși? Nimic. A dat totul. S-a jertfit și se jertfește mereu pentru noi toți. Ne dă dragostea Sa și ia păcatele noastre.” (Cuviosul Paisie Aghiorâtul, Cuvinte Duhovnicești. Vol. V. Patimi și Virtuți.Trad. din lb. greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu. Schitul Lacu-Sf. Munte Athos. Ed. Evanghelismos, București-2007, p. 249) Întru această Suferință, Pătimire, Cruce și Înviere stau destinele tuturor Mucenicilor, Mărturisitorilor și Sfinților lui Dumnezeu, deasupra urii iudaice. Această ură
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
se supună. Mulți din ei și-au dat viața pentru apărarea identității noastre naționale.” (Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, Teologia ortodoxă și arta cuvântului. Introducere în teoria literaturii. III. Genul dramatic. Receptarea operei literare. Doxologia, Iași-2013, p. 276) În Zilele Patimilor Sale, părăsit, neajutorat, năpăstuit, zdrobit și nefericit, Mântuitorul a trăit cea mai cumplită umilire și suferință din întreaga omenire: „Niciodată un om n-a fost mai greu lovit pentru binele ce făcea, mai dușmănește tratat, mai crunt batjocorit, jignit, huiduit
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
cum îl numeau cu ipocrizie cei ce L-au dat spre chinuire și moarte.” (Profesor Teodor M. Popescu, Meditații Teologice.Vol. I. Ed. Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor-1997, p. 28) Suferința suferințelor lui Iisus Hristos n-a fost cauzată atât de Patimile Sale, pregătite dincolo de orice închipuire de iudeo-farisei, ci de Urmarea Suferinței Crucii Lui mistico- milenare susținută de Autoritatea eclesiastică prin prezentarea greșită, prin distorsiunea faptului istoric de necontestat, prin afirmația gratuită, cu aplomb, cu chimvale până la saturație a melodiei favorite
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
renașterea sa modelelor din antichitate, astfel desăvârșirea lumii se datorește chipului moral al lui Iisus Hristos.” (Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei. II. Ipostazele artei. Ed. Doxologia, Iași-2009, p. 153; Apud Pr. Dr. Șt. Slevoacă, Eminescu în fața Patimilor Domnului, în Telegraful Român, Sibiu, An. 141, Nr. 17-18, 1 mai 1994, pp. 1 și 3) Mihail Eminescu, prin profetismul său eminamente creștin dezvoltă o concepție cu caracter testamentar ce cuprinde o sinteză amplă asupra viziunii cosmosului, precum și a destinului
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
pragmatic halucinant; trei lucruri anihilează falsa teorie, odioasa credință frivolă (vezi Lovinescu, care zicea că articolele politice ale lui Eminescu și Geniu pustiu sunt ceva... neglijabil; sau profesoare pretențioase, ca Mazilescu), cum că Eminescu a scris articolele din Timpul din patimă de partid (Eminescu și partid!), ori că reprezintă ceva periferic la Eminescu, pe câtă vreme ele sunt însuși sufletul lui Eminescu, jumătate din sufletul eminescian... Deci, la Eminescu, nu e imposibilitate ca, după ce a făcut pesimism în activitate teoretică, să fie dogmatic
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
În alte lumi din amplu Univers, Să fie sclav aceleiași consoarte. Că muza nu trădează îndrăgostitul, Dispusă e oricând la un favor, De-a zămisli împreună pe găsitul, De-a naște alți copii în viitor, Iar de-o iubești cu patimă și dor, De ea legat... vei fi nemuritor. 15-11-2015 Grafica este a bunului meu prieten Mihai Cătrună ... Citește mai mult Îndrăgostitului de muză și de vers,Aceluia ce zămislește carte,De cinste și iubire aibă parteși în ascunsul ori medaliei
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
În alte lumi din amplu Univers,Să fie sclav aceleiași consoarte.Că muza nu trădează îndrăgostitul,Dispusă e oricând la un favor,De-a zămisli împreună pe găsitul,De-a naște alți copii în viitor,Iar de-o iubești cu patimă și dor, De ea legat... vei fi nemuritor.15-11-2015Grafica este a bunului meu prietenMihai Cătrună... IV. VINA DRACULUI..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1741 din 07 octombrie 2015. Mai devreme spre serviciu am plecat ca de-obicei Și
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
pun impozit pe prostie.... XX. CU MASCA JOS..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1670 din 28 iulie 2015. Pe un site, plini de speranță, Se-ntâlneau adeseori. Aveau mintea în vacanță Și în inimă fiori. Și cuprinși de patimi oarbe, Se doreau ca doi nebuni El, prin web din ochi o soarbe... Ea, stătea ca pe cărbuni. Însă cum erau departe, N-ar fi fost avantajos, De-o surpriză s-aibă parte. Au decis deci: masca jos. Și-au
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
pungă, Ori aveau în cap ghiveci. Însă într-o zi cu soare Ea porni spre al său ales ... Citește mai mult Pe un site, plini de speranță,Se-ntâlneau adeseori.Aveau mintea în vacanțăși în inimă fiori.Și cuprinși de patimi oarbe, Se doreau ca doi nebuniEl, prin web din ochi o soarbe...Ea, stătea ca pe cărbuni.Însă cum erau departe,N-ar fi fost avantajos,De-o surpriză s-aibă parte.Au decis deci: masca jos.Și-au spus
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
cosmos simțirile-i nude; Când versu-i vibrează - și jertfă, și jude, Se nasc diamante în sfera gândirii. Pe inimi de ceară depus-a scânteie, În suflete fade privind melancolic; Captiv risipit pe un cer diabolic, Ascuns-a în slove a patimii cheie. De vrei nemurire, ți-e soarta despotul - O lege infamă și aspră-a naturii; Să cauți amorul la granița urii Desfide nimicul, dar poate fi totul! E somnul veciei cumplită pedeapsă, De gene se-anină constant amintirea, Mai vie
ATUNCI CÂND PE BOLTĂ-UN LUCEAFĂR... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381190_a_382519]
-
Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Colindul Hieratic II Fiu de Pâine + de David Sofianis reeditare 29.11.2015 Săgețile gândurilor noastre infinite plutesc adânc printre suspine sacre ne tăvălim cu patimă în vorbe cerșind lumina sferelor de noapte într-un târziu adâncul se preumblă ca un volum de carte incunabul deschis în Taine filă către filă sunt însăși Mana Cerului pe aripi și dacă zborul va rămâne singur ca un copil
COLINDUL HIERATIC II- FIU DE PÂINE + de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381228_a_382557]
-
decât omul El e sămânța, el e și rodul Tot în el stau rânduite Lumina și focul, Ghinionul și norocul El creează și tot el demolează Pustiit de dor, își trăiește viața în Re Major... Omul e cânt și poezie, Patimă și frenezie El urcă și coboară, Aleargă și zboară Nimic din ce-i omenesc Nu-i este nefiresc! Poate fi umbră și senin Nebunie și sublim Pământul se-nvârte în jurul său Visul, și fantezia Se revarsă ca un râu. Fără
VERSURI DE MARTIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381315_a_382644]
-
recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!... - Preacuvioase Părinte Arhimandrit Roman Braga, astăzi propaganda în favoarea normalizării anumitor păcate și patimi are consecințe și efecte profund negative asupra vieții sufletești și spirituale a tinerilor, mai mult chiar decât propaganda ateismului din timpul regimului comunist. Ce măsuri și soluții credeți că ar trebui luate și adoptate pentru ca numărul victimelor așa numitei democrații
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
tânărul să aibe puterea sufketească și tăria de character să spună nu. Cui? Nu păcatului care-l vede pe stradă, ci să spună nu chiar lui însuși. Căci este mult mai greu să-ți spui nu ție însuți, păcatelor tale, patimilor tale, dorințelor tale egoiste și posesive. Aceasta este educația care trebuie făcută. Ea nu s-a făcut niciodată în școală. Pe asta o fac părinții acasă. Nu-i impui și nu-i torni pe gât predici, fiindcă toți s-au
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
ci lași, după care să scuipe lumea pe stradă”. Tot așa este și în toată societatea de astăzi. Omul care păcătuiește nu se simte bine singur și în aceste condiții vrea să-i atragă și pe alții în păcat și patimă, ca un fel de justificare și pretext pentru conștiița lui ce îl mustră. - Cum ați resimțit în închisoare privarea și lipsirea de libertate? - Trebuie subliniată și susținută realitatea că adevăratul om liber este acela pe care îl eliberează Domnul și
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
împrăștiind al tau parfum, clopot amuțit în turla, spovedanie ascultata, de nimeni, frunze, ținându-se strâns de crengi, brațele mele, așteptând obosite să te strângă, la piept, fantezia privirilor printre lumini obscure, aducând respirația, aproape de galop... Anotimpuri sărutându-se cu patimă, acoperindu-ne goliciunea firească, încălzindu-ne sufletele, măcinate de vremuri, resemnare tacită, uitare ascunsă, regăsita, poate în viitor, seninul din noi, învăluind umbrele unei clipe, ce va veni, temându-mă de realitatea unei iluzii ce-o port cu mine, de-
ILUZIA UNEI DEZILUZII de COSTI POP în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381341_a_382670]