4,801 matches
-
dvs. A adoptat întotdeauna un ton îndrăzneț, prea puțin pe linie. Prin anii șaptezeci ai României socialiste repuneați în discuție termenul de citadinism în literatură, ca mod modern de a privi lumea, "adică sinceritate, limpezime de gîndire, curaj politic, angajare patriotică" (cităm dintr-o postfață scrisă de dvs.). Scriitura dvs., densă, percutantă, a fost taxată încă de la afirmare ca fiind de inspirație americană... - Nu era numai de inspirație americană. Pentru mine, proza modernă trebuie să aibă energie, sinceritate, lipsă de poză
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
S-a produs o fuziune interioară între mine și limba mea nouă și... the rest is history. - În intervențiile critice și eseistice de tinerețe ați optat frecvent pentru o proză viguroasă și tinerească, orientare pusă în epocă sub semnul angajării patriotice. Cum ați ajuns la literatura comercială pe care sunteți constrîns s-o practicați în S.U.A.? - Nu sînt constrîns. Aici, distincția între comercial și elevat nu se face în sensul european. Mai întîi, "comercialul artistic" e formula scriitorilor adevărați. De la Balzac
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
gândurile mele rămâneau la Îndemâna visurilor, ceva m-a speriat. De jur-Împrejurul dormitorului, de undeva de la Înălțimea tavanelor, au Început să facă un oarecare zgomot difuzoarele, un fel de cutii, montate cu o zi Înainte. Mai Întâi un bârâit, apoi un cântec patriotic, o cuvântare ce ne anunța programul zilnic, plan de educare, apoi un nou cântec patriotic, și iar o cuvântare. Despre rația de mâncare, despre haine sau mai ales despre pături, că se apropia iarna, nimic! Cântece patriotice și cuvântări! Într-
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
tavanelor, au Început să facă un oarecare zgomot difuzoarele, un fel de cutii, montate cu o zi Înainte. Mai Întâi un bârâit, apoi un cântec patriotic, o cuvântare ce ne anunța programul zilnic, plan de educare, apoi un nou cântec patriotic, și iar o cuvântare. Despre rația de mâncare, despre haine sau mai ales despre pături, că se apropia iarna, nimic! Cântece patriotice și cuvântări! Într-un târziu, s-a schimbat registrul. Probabil că stația de radioficare fusese comutată pe un
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
apoi un cântec patriotic, o cuvântare ce ne anunța programul zilnic, plan de educare, apoi un nou cântec patriotic, și iar o cuvântare. Despre rația de mâncare, despre haine sau mai ales despre pături, că se apropia iarna, nimic! Cântece patriotice și cuvântări! Într-un târziu, s-a schimbat registrul. Probabil că stația de radioficare fusese comutată pe un post de radio național, tocmai În momentul În care Începea „Bună seara, copii!“ Timbrul vocal, glasul cu care eram salutați era atât
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
spre miezul nopții. Difuzorul Încă mai cânta. Niște vechi romanțe, pline de dor, m-au adormit din nou. Dimineața, același difuzor ne-a trezit cu noaptea În cap. Mai Întâi, imnul național, apoi un program de gimnastică, urmat de cântece patriotice. Totul prindea ca nuca În perete. Câteva clipe mai târziu, printre paturi, femeile de serviciu ne schimbau hăinuțele sau ștergeau pardoseala. Dacă Îmi plăcea ceva atunci, era aerul proaspăt, ce pătrundea peste tot, la deschiderea geamurilor, felia de pâine unsă
Mătăniile Alexandrei(continuare). In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/75_a_280]
-
chip firesc, în armonie cu evoluția celorlalte provincii românești. Trecutul istoric al Basarabiei a însuflețit populația autohtonă și multe simboluri ale trecutului înfățișau momente de glorie, prin evocarea unor luptători pentru apărarea neamului, glorificarea unor fapte și evenimente de rezonanță patriotică. În spiritul învierii istoriei naționale, Ștefan cel Mare a fost un simbol și în perioada interbelică. Statuia realizată de sculptorul basarabean Al. Plămădeală și așezată în centrul orașului, într-un splendid cadru urbanistic, devine deopotrivă operă de artă și reper
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
cuvine deopotrivă colaboratorilor din Iași, din cele 12 filiale din țară, precum și organizațiilor neguvernamentale, în prima ordine Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni, Departamentul Moldova, președinte prof. C.Gh.Marinescu. Colaborarea cu D-sa a dat acțiunilor noastre o nobilă însuflețire patriotică. Îmi fac datoria să menționez câteva nume și locuri unde idealul Gintei latine se exprimă printr-un cald atașament la istoria, cultura și limba neamului românesc, apropiind ziua când se va face dreptate și pentru români: Voivodina, Macedonia, Albania, Croația
Stimați invitați. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
invers, noi am fost prezenți la manifestările "Gintei Latine". Și apoi, nu suntem singurii, d-l dr. Vlad Bejan a mai fost sărbătorit, cum este și firesc, în acești ani de strălucite împliniri ai domniei sale și de alte societăți cultural patriotice și academice. Stimați colegi, îmi revine o misiune foarte dificilă, să prezint viața, opera dr. Vlad Bejan, pentru a împrospăta în memoria dumneavoastră personalitatea multilaterală a domniei-sale. Îmi este dificil, în primul rând, pentru că sunt încorsetat de timp, și, în
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
versuri, aș spune eu, ca nespecialist, de calitate deosebită. În anii studenției, la Iași, a fost un student eminent, dar și un student care se manifestă ca un om al Cetății. Își găsește timp să se implice și în activitatea patriotică, obștească, de refacere a patrimoniului țării distrus de război. Este unul dintre liderii mișcării studențești, alături de o altă mare personalitate, Dumnezeu să-l odihnească în pace, profesorul Aurel Loghin, care a plecat dintre noi, după o lungă suferință. Dr. Vlad
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
limbă moldovenească” susținut de neocomuniști în discursul de primire la Academia de Ștriințe a Republicii Moldova (Testament/Limba Română, oastea noastră națională, 30 august/7 septembrie 2007)? Izbucnind ca figură singulară a apărării acestor valori, într-o perioadă în care patria-patriotismul-poezia patriotică au început a fi considerale noțiuni răsuflate în România, atrăgând după el o întreagă suită de poeți-patrioți din Basarabia, nici nu se putea să nu deranjeze în stânga sau în dreapta Prutului pe cei străini de asemenea sentimente, dar și-a atras
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
aceasta a făptuit-o, a realităților basarabene, a Basarabiei reale care încă mai oscilează între recunoașterea limbii române sau însușirea glotonimului „limba moldovenescă”, a statutului scriitorului român din Basarabia obligat să fie mereu pe baricade ca model de conștiință înaltă patriotică, civică, morală -, ea a căpătat o fabuloasă popularitate. De altfel, această misiune asumată este mărturisită chiar de Grigore Vieru însuși ca fiind un imperativ al epocii („Eu sunt un liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aștept ca lucrurile să se așeze
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
al epocii („Eu sunt un liric, chiar tragic, prăpăstios. Abia aștept ca lucrurile să se așeze în matca lor pentru a reveni la chemarea mea firească, la poezia lirică ... Scriu versuri publicistice. N-am crezut niciodată că voi scrie poezie patriotică, dar la ora actuală consider că n-am dreptul să nu fac acest lucru. Am părăsit altarul poeziei filosofice și metafizice și am luat arma pe care a trebuit s-o iau”). Ființă fragilă îmbracă când istoria i-a cerut
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
memoria dezastrelor - istoria noastră contemporană: Memoria este - cum stă scris pe un volum editat de Alianță Civică - "o formă de justiție". 2. Din păcate, sensul acțiunilor de la Sighet pare a fi mai bine descifrat în străinătate, printre Românii cu conștiința patriotică din (ceea ce se numește, azi) "diaspora" - decît în țară. O participare activă este mai evidentă în județul și în regiunea Sighetului decît în alte zone ale țării. Pe bună dreptate nu putem să fim decît bucuroși de această inițiativă - Fundația
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
tinerii auditori din școala vor fi avut ce învață... Stéphane Courtois, Denis Deletant, Alexandru Zub și alții au fost, fără îndoială, profesori exemplari. 3. Dar ce puțin ecou au avut, în mediile de informație, mai ales în ziare, strădaniile entuziast patriotice de la Sighet! România Liberă a fost - în deosebi - ziarul care a relatat fidel și amănunțit cele petrecute acolo, între 2-4 iulie a. c. Nu-i oare cazul să ne întrebăm - nu fără a fi îngrijorați - de ce, de unde (sau... în ce scop
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
aceste țări nu apar la televiziune generali securiști cu pensii bune și vile proprii - care să dea "sfaturi" actualilor conducători ai țării. Nici nu apar memoriile foștilor nomenclaturiști și colaboratori ai poliției politice - în care să-și laude, fiecare, abnegația patriotică. Iar revistele de cultură de acolo nu prezintă exilul, amestecînd valorile și excluzînd personalități cu adevarat exilate de-a lungul anilor grei - precum a făcut, la noi, revista Secolul XX - fără că nimeni să se mire sau să protesteze... La
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
de comun acord, că omenirea acestui amurg de secol tocmai asista în direct la zămislirea și la construcția unui geniu. Numele lui, Alexandra Nechita. Țară de origine, România. Țară de rezidență, statele Unite. Și pe acest fundal, în care frisonul patriotic se îngîna cu măreția speciei, a început caruselul: pubera Alexandra a fost plimbata, ca un exponat dintr-un manej angelic, pe la marile curți europene, ambasadorii României de acum cîțiva ani au primit-o cu temenele adînci pe aeroporturile vechiului continent
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
fi folosite decît pentru Cabinetul 1. Lingătoria era măsurată cu tirizia de tot felul de nulități care își închipuiau că fac marea politică a țării dîndu-le peste degete rîndașilor din presă care nu și îndeplineau cum se cuvenea “înalta datorie patriotică”. Plus că nu oricine putea linge pe prima pagină. Funcționa și aici o ierarhie strictă. Unele dintre articolele semnate de personalitățile epocii erau scrise prin redacții, iar cei cărora li se punea semnătura la coada textului, erau anunțați telefonic asupra
Independenții teleghidați și Adevărul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14344_a_15669]
-
entități recunoscute ca având caracter social; ... i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență; ... j) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) ( Legea nr. 571/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163206_a_164535]
-
entități recunoscute ca având caracter social; ... i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență; ... j) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) ( Legea nr. 571/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163209_a_164538]
-
entități recunoscute ca având caracter social; ... i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență; ... j) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) ( Legea nr. 571/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163208_a_164537]
-
entități recunoscute ca având caracter social; ... i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență; ... j) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) ( Legea nr. 571/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163205_a_164534]
-
entități recunoscute ca având caracter social; ... i) prestările de servicii și/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență; ... j) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) ( Legea nr. 571/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163210_a_164539]
-
verificarea aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor -I. Brătianu; Pui de lei -I. Brătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete
ORDIN nr. 4.958 din 12 octombrie 2004 privind Metodologia de organizare şi desf��şurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2005-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
în munca se hotărăște o dată pe an în cursul semestrului I al fiecărui an, pentru anul următor. În orașe, municipii și în sectoarele municipiului București se pot organiza, pe întreprinderi, organizații economice, instituții, cartiere și circumscripții electroale, acțiuni de muncă patriotică cu participarea locuitorilor din aceste localități, pentru realizarea unor obiective de interes obștesc. Articolul 2 Contribuția băneasca poate fi hotărîtă pentru efectuarea următoarelor lucrări de interes obștesc cu caracter local: construcții, amenajări sau reparații, după caz, de școli, internate școlare
LEGE nr. 20 din 16 decembrie 1971 (*republicată*) privind organizarea contribuţiei băneşti şi în munca pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc Republicare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153115_a_154444]