64,416 matches
-
ales în prima parte a spectacolului, nu reușește să strălucească în palmaresul actorului. Mariana Mihuț a jucat două roluri total diferite, amîndouă în regia Cătălinei Buzoianu: în Levantul după Mircea Cărtărescu, unde reușește să transforme o figură secundară într-un personaj principal, cu forța și magnet, si in Mutter Courage de Bertolt Brecht, unde este protagonista. Dorina Lazăr, distribuită în mod cu totul neașteptat în Zita din O scrisoare pierdută în regia lui Mihai Măniutiu izbutește să cîștige pariul regizoral și
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
ne facă să uităm contextul. Din păcate, s-a acționat într-un mod similar cazului Miron Cozma. Că și acolo, și aici s-a izolat un episod din întâmplările tragice ale lui decembrie-ianuarie 1990, si anume partea convenabilă unor importante personaje politice actuale. La Timișoara, în 16 și 17 decembrie 1989, crimele aparțin strictamente lui Ceaușescu și oamenilor săi de încredere - Stănculescu și Chitac, între alții. Dar la București? Receptez că pe o ironie a sorții declarația cu totul tembela a
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
la Cazinoul din Sinaia" ("România liberă" = RL 2094, 1997, 19). Cînd apare fără determinări limitative ("lumea bună a..."), sau cînd determinările sînt vagi, deschise, generale - sensul sintagmei e mai greu de definit: pentru că elită apare în genere că formată din personaje populare, din vedete, aduse în atenția publicului de bogăția sau de succesul lor. Conotațiile trezite de accepțiile mai vechi ale terminologiei sociale pot intra astfel într-un contrast comic cu descrierea gesturilor și a obiceiurilor lumii noi: "Evenimentul... a reunit
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
Andreea Deciu Insuportabila ușurătate a ființei este, poate, cel mai trist dintre românele lui Milan Kundera. Trist că tip de meditație asupra soartei făpturii omenești, ca mod de a concepe o biografie a personajelor, si mai ales, ca fel de a combina evenimentele astfel încît ele să devină, în viața protagoniștilor, împrejurări nu atît tragice, cît grele în sensul de împovorător, de strivitor al ființei. Este o carte despre iubire, trădare, fidelitate și moarte
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
întîmplă și aici. Politicul, însă, nu e important decît ca element legat de planul contingentului, al evenimentului, ca fatalitate care contribuie la împlinirea unui anumit destin al eroilor. Cehoslovacia comunistă, Elveția neutră, Cambodgia unei dictaturi militare - sînt spații în care personaje ce se cunosc între ele, se caută și se despart, se iubesc și se părăsesc, trăiesc, toate, revelația felului în care viața lor este, sau nu este, o veșnică reîntoarcere la ceva, o formă de fidelitate în sens absolut, sau
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
stă sub umbră protectoare a uitării. Repetitivitatea implică trădare, pentru că însuși fenomenul reluării a ceva devalorizează acel ceva, îl proiectează în derizoriu, pe cînd unicitatea absolută e o formă de fidelitate, de statornicie. Ceea ce face atît de dramatică întîlnirea dintre personajele lui Milan Kundera în acest volum este faptul că ele trăiesc în cele două lumi, a întoarcerii și a trăirii-unice, nu comunica firesc într-una singură. Mai ales cînd sînt parteneri în cuplu, apropierea dintre ele e tragică, cu atît
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
rîsului și a uitării) într-un spațiu în care obișnuință, familiaritatea îi oferă de fapt o mult rîvnita protecție. În schimbul fidelității - acea căldură convențională a recognoscibilului, confortul previzibilului. Dar emigrarea presupune o dimensiune care e chiar mai nepotrivită, pentru un personaj că Tereza. A trăi în altă țară, alături de alți oameni, cu alte obiceiuri decît cele pe care le știai, a te adapta înseamnă de fapt a recunoaște că există mai multe posibile trasee, că nimic nu e unic și irepetabil
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
viziuni post-post-post... asupra iubirii, sau asupra identității umane, sau asupra destinului, sau asupra tuturor laolaltă. Și, ca să mă exprim și eu în termenii lui Kundera, care la un moment dat în român izbucnește pe neașteptate, identificîndu-se pe sine în toate personajele, nu știu nici în ce măsură, unii dintre noi, nu ne recunoaștem, la rîndu-ne, în balansul dintre aceste două lumi. Milan Kundera - Insuportabila ușurătate a ființei, traducere de Jean Grosu, Editura Univers, București 1999, 310 pagini, preț nemenționat.
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
astfel prospețimea. În capitolul Parlamentarismul românesc, un mit în discuție (publicat inițial, sub formă de serial, în revistă Dilemă), mitul respectiv chiar este pus în discuție, si nu contestat. Z. Ornea reconstituie, sub forma unei istorisiri captivante, cu zeci de personaje, funcționarea mecanismului democrației românești - Guvern-Rege-Parlament - începând cu primele alegeri pe baza votului universal, din noiembrie 1919 și încheind cu instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea, în februarie 1938. Principala observație critică formulată de autor este aceea că în România
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
le fou qu^on a été et qu^on n^est plus". În acest caz apare tehnică omisiunii: autorul nu mai poate spune lucruri decât indirect și nu răspunde în nici un fel la somațiile realului. Există într-un jurnal trei personaje: omul cotidian, imaginea autorului despre sine și omul adânc". Cioran îi "joacă" pe fiecare în parte, inclusiv pe Bibulie, cum era numit, în Trei într-o galera, omul cotidian: "Cioran mă contrazice (și nu o dată; își face din asta un
Cărti si caiete by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17744_a_19069]
-
orchestră de jazz. Ilarion Ionescu Galați este, dincolo de intransigenta profesională ("Nu cânt fără atâtea viori, atâția celli... nu cânt fără atâtea repetiții..., nu cânt fără toată lumea la pupitru... etc. etc.), un muzicant - așa își spune - "specialist numai în do-re-mi", un personaj tonic, purtând cu naturalețe bune obiceiuri de altădată, o lavalieră care este și elegantă a stilului de a trăi, a imagina, a construi. Are 62 de ani. Mai greu e cu birocrația și altele mai vechi... de prin jur. Îmi
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
ne convingem că revelatorul paginii tipărite e necruțător și colorează strident prostia. Așa ca să-l lăsăm pe Aureliu Goci în plată Domnului și a Băncii Religiilor. Jocul că bătaie de joc de moarte Lumea fotbalului din România are azi două personaje principale. Unul se numește Giovani Becali, iar celălalt, Mitică Dragomir. Cei doi au ajuns să se războiască, la un moment dat, pentru drepturile de televizare a meciurilor de fotbal din prima divizie. Găzduiți de un oarecare, într-o emisiune a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
fost unul smenar și celălalt milițian făcut după apelul de noapte, atunci, se întreabă Cornel Nistorescu, largînd aria interogațiilor sale, de ce să ne mai miram că România e privită prost, atîta timp cît nu numai în fotbal, același tip de personaje ajung să reprezinte țara, dînd impresia că aceasta e România. * În vreme ce scandalurile de fațadă din fotbalul autohton au atras atenția editorialiștilor, pe teren s-a produs o tragedie. Moartea unui tînăr jucător care n-a apucat decît 13 minute într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
de moarte, deoarece medicii care ar trebui să se ocupe de așa ceva habar n-au cum s-o facă. * Adrian Păunescu are ca invitați la emisiunile sale atît persoane care au o anumita onorabilitate incontestabila în lumea fotbalului, dar și personaje mai mult sau mai putin discutabile, cu ajutorul cărora el își face un soi de gard viu, pentru a nu fi întrebat de rolul său politico-agitatoric de pe vremea lui Ceaușescu. Din cînd în cînd, însă, Adrian Păunescu se vede interpelat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
viitorul plod. Albinosul s-a ales cu o muștruluiala, iar șefa și-a bombat pieptul amplu, ca să i se vadă mai bine broșa de aur înfătisîndu-i, din profil, pe Lenin și pe Stalin. Ar mai fi de spus că același personaj, plecînd definitiv în Occident, în pofida studiilor ei precare, incomplete, va funcționa drept cadru universitar, uitînd și de "indispensabilii" lui Stalin, si de broșa bicefala de aur curat, bun și la treburi murdare. Printre colegii de redacție se află și o
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria din cap unui personaj sus-pus care mergea la pas lîngă "mărețul conducător". Același inteligent factor de decizie și îndrumare îl somase pe un alt regizor "să oprească ninsoarea" din cadru, fiindcă altminteri nu se mai văd cum trebuie utilajele care lucrează la dezăpezire... Un
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
etic ce o dată cu înaintarea în vârstă și cu realizarea vanității rătăcitoare a omului, aspiră la pragul de sus al revelației religioase. Astfel ne explicăm acest inspirat și folositor compendiu al vieții și operei lui Iisus cel devenit prin înviere Hristos, personaj istoric și totodată transcendent despre care de două mii de ani nu contenim să ne punem întrebări. Iisus este o carte de reculegere și învățătură directă, accesibilă tuturor, hrănindu-se din cele patru evanghelii canonice, împărtăsindu-se din Cuvântul și Faptă Mântuitorului
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
reculegere și învățătură directă, accesibilă tuturor, hrănindu-se din cele patru evanghelii canonice, împărtăsindu-se din Cuvântul și Faptă Mântuitorului. De-a lungul a 33 de capitole însuflețite de participativa smerenie și bucurie a descifrării misterului, Ion Murgeanu consemnează scene și personaje deja ilustre cum ar fi "evenimentul cosmic" al Învierii și cuvintele lui Iisus către Maria - Nu te atinge de mine -, Toma necredinciosul, cel aflat sub "efectul luciferic" și care doar atingând coasta Domnului va deveni "Notarul" Învierii, heraldul universal al
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
Teodor Meleșcanu. Onctuos, de-o politețe profesională bine mimata, fără bâlbele de limbaj obișnuite la clasa politică de azi, apariția d-lui Meleșcanu pe lista favoriților are de ce să mire. Pe mine, cel putin, mă uluiește aparentul succes al acestui personaj pentru că nu țin minte că el să fi rostit măcar o frază memorabilă. N-am auzit (dar poate n-am fost suficient de atent!) nici o idee valabilă articulata de fostul protejat al lui Iliescu și nici nu știu cum un diplomat de pe
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
unor influenți intelectuali din străinătate pentru a face să ți se uite trecutul destul de misterios, ca să nu spun mai mult. În plus, dl. Meleșcanu are, ca să zic așa, o grea moștenire de familie: nimeni alta decât d-na Felicia Meleșcanu. Personaj profund compromis în cea mai neagră perioadă a Televiziunii Române, d-na Meleșcanu beneficiază de insurmontabilul handicap de a semăna, fizic, uluitor - se spune - cu... Elenă Ceaușescu. Intuind că activitatea frenetica pro-Iliescu a soției dăunează carierei politice ascendente, dl. Meleșcanu a
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
prințesei Margareta cu un actoraș de mâna a treia sau a patra mi-a clătinat serios încrederea în Casa Regală a României, iar acceptarea de către Rege și Regina, după 1996, de a face, într-un rușinos anonimat, în compania unor personaje nu întotdeauna onorabile, vizite în țară aproape mă obligă să reconsider admirația față de un mare personaj istoric), așadar, oricât de dezamăgit aș fi de prestația Regelui, îl consider în continuare infinit superior șlehtei de insațiabili profitori ce n-au alt
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
încrederea în Casa Regală a României, iar acceptarea de către Rege și Regina, după 1996, de a face, într-un rușinos anonimat, în compania unor personaje nu întotdeauna onorabile, vizite în țară aproape mă obligă să reconsider admirația față de un mare personaj istoric), așadar, oricât de dezamăgit aș fi de prestația Regelui, îl consider în continuare infinit superior șlehtei de insațiabili profitori ce n-au alt țel decât îmbuibarea lor și a mafiilor din care fac parte. A sosit, cred, momentul să
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
lui. Scriitorul a devenit (cînd a devenit) un VIP. Așadar, un subiect de biografie, de anecdota, de cancan. De ce scrie el, iată o problemă care îl lasă indiferent pe cititor. Cîte amoruri a avut, din cîte dintre ele a făcut personaje de român și așa mai departe, iată ce vrea să știe cititorul de azi. Într-un fel, scriitorul și-a pierdut, în ochii publicului, specificul, pe care i-l dădea motivația scrisului sau. A fost înecat în apă tulbure a
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
originală a lui Adrian Enescu, un prilej de bucurie și satisfacție pentru trupa Teatrului de Comedie, locul în care Alexandru Darie s-a simțit mereu provocat ca artist. O provocare a fost și gîndul la marele artist Giorgio Strehler, un personaj obsedant și pentru Alexandru Darie, pe care il numise cu puțin timp înainte de a muri "fiul său spiritual". Încărcat de această șansă, Alexandru Darie și-a motivat echipa de apropiați și constanți colaboratori, precum și trupa Teatrului de Comedie, care l-
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
compoziții muzicale originale pentru scenă. Mai greu întîlnirea tuturor elementelor creează întregul, senzația de rotund. De exemplu, Școala femeilor de Molière aduce în prim-plan interpretarea pe text a regizorului Alexandru Dabija, extrem de interesantă și deschizătoare de perspective surprinzătoare: amplificarea personajului feminin principal Agnès pînă la cifra șase încearcă o ipostaziere a femeii în relațiile cu bărbatul, o ipostaziere posibilă în această proiecție masculină. Cetatea soarelui este primul spectacol, o utopie în text, care a dat viața unui proiect ce părea
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]