4,245 matches
-
de pct. 2 al art. 62 din ORDONANȚA nr. 14 din 10 august 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 627 din 16 august 2016. Articolul 28 (1) În bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.08 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", titlul 58 "Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020", articolul 58.13 "Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)", din cadrul anexei nr. 3/22/11 "Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
dobânzi și penalități de întârziere calculate potrivit prevederilor legale în vigoare. Dobânzile și penalitățile de întârziere reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului și se asigură de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din sumele prevăzute la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", titlul 58 "Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020", articolul 58.13 "Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)", alineatul 58.13.03 "Cheltuieli neeligibile". Articolul 29 În anul 2016, activitățile unităților și instituțiilor de
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
Ucraina" se suportă și cheltuielile aferente serviciilor prestate și neplătite aferente trimestrului IV al anului 2015. ... Articolul 39 În anexa nr. 3/38/02 la bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", precum și în anexa nr. 3/38/15 la bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, la capitolul 83.10 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", la titlul 58 "Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", precum și în anexa nr. 3/38/15 la bugetul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, la capitolul 83.10 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", la titlul 58 "Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020", articolul 58.16 "Alte facilități postaderare" sunt cuprinse sumele destinate implementării programului multianual pentru eradicarea rabiei aprobat prin Decizie a Comisiei Europene, în conformitate cu prevederile
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
regională și socială a3) Alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale b) Acțiuni generale de muncă b1) Măsuri active pentru combaterea șomajului 14. Combustibili și energie: a) Energie termică b) Alte cheltuieli privind combustibili și energie 15. Agricultură, silvicultură, piscicultura și vânătoare: a) Agricultură a1) Camere agricole a2) Protecția plantelor și carantina fitosanitară b) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii, silviculturii, pisciculturii și vânătorii 16. Transporturi: a) Transport rutier a1) Drumuri și poduri b) Transport aerian b1) Aviația civilă b2) Aeroporturi
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
combaterea șomajului 14. Combustibili și energie: a) Energie termică b) Alte cheltuieli privind combustibili și energie 15. Agricultură, silvicultură, piscicultura și vânătoare: a) Agricultură a1) Camere agricole a2) Protecția plantelor și carantina fitosanitară b) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii, silviculturii, pisciculturii și vânătorii 16. Transporturi: a) Transport rutier a1) Drumuri și poduri b) Transport aerian b1) Aviația civilă b2) Aeroporturi c) Transport feroviar c2) Transport pe calea ferată d) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor 17. Alte acțiuni economice: a) Zone libere
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
a4) Alte cheltuieli pentru acțiuni generale economice și comerciale b) Acțiuni generale de muncă b1) Măsuri active pentru combaterea șomajului 14. Combustibili și energie: a) Energie termică b) Alți combustibili c) Alte cheltuieli privind combustibili și energia 15. Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare: a) Agricultură a1) Protecția plantelor și carantina fitosanitară a2) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii b) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii, silviculturii, pisciculturii și vânătorii 16. Transporturi: a) Transport rutier a1) Drumuri și poduri a2) Transport în comun a3
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
a) Energie termică b) Alți combustibili c) Alte cheltuieli privind combustibili și energia 15. Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare: a) Agricultură a1) Protecția plantelor și carantina fitosanitară a2) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii b) Alte cheltuieli în domeniul agriculturii, silviculturii, pisciculturii și vânătorii 16. Transporturi: a) Transport rutier a1) Drumuri și poduri a2) Transport în comun a3) Străzi b) Transport feroviar b1) Transport pe calea ferată c) Alte cheltuieli în domeniul transporturilor 17. Alte acțiuni economice: a) Fondul Român de Dezvoltare
LEGE nr. 339 din 18 decembrie 2015 (*actualizată*) a bugetului de stat pe anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274322_a_275651]
-
ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre se asigură din bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin legea bugetului de stat pe anul 2014, la capitolul 83.01 "Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare", titlul 40.15 "Sprijinirea producătorilor agricoli". (2) Angajarea resurselor financiare necesare aplicării prevederilor prezentei hotărâri se efectuează după aprobarea legii bugetului de stat pe anul 2014. ... Capitolul III Reguli procedurale Articolul 11 (1) Pentru obținerea avizului prealabil în vederea
HOTĂRÂRE nr. 859 din 6 noiembrie 2013 (*actualizată*) privind acordarea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de tancuri de răcire a laptelui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255940_a_257269]
-
simbolizează cetatea geto-dacică, construită în jurul secolului IV i. Hr., despre care se crede că este cea mai veche cetate din Muntenia. Brâul undat semnifică fluviul Dunărea, iar ancoră simbolizează faptul că localitatea este port. Peștii reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, piscicultura. Coroană murala cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
treilea ca mărime demografică. Are în jur de 800 locuitori, toți de etnie română și religie ortodoxă. Localitatea este situată în apropierea confluenței a două pâraie: Cochirleanca și Măslina. Chiar pe locul confluenței a fost construit un iaz, folosit pentru piscicultură și irigații, cu adâncimea maximă de 2 metri. Roșioru este un sat adunat, cu vatra la altitudini ce variază între 70 și 78 metri. Satul s-a înființat în preajma anului 1884, prin împroprietărirea "însurățeilor" conform legii din 1879. Numele satului
Roșioru, Buzău () [Corola-website/Science/301036_a_302365]
-
se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află o fântână cu cumpănă de unde trecătorii pot să-și potolească setea. La răsărit de satul Șcheia, un baraj de pământ formează un iaz folosit pentru piscicultura. Pe drumul de la șoseaua Roman-Iași, spre Șcheia, la mică distanță de la intrare, pe dreapta poate fi văzută o fântână joasă care captează un mic izvor de suprafață. În satul Șcheia, la câteva sute de metri mai sus pe ulița de
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
o crescătorie de fazani, care astăzi însă nu mai există. În vestul satului se află iazul Aroneanu, alimentat de râurile Ciric și Șorogari. Având o suprafață de 70 ha, acesta comunică cu iazurile Ciric și Dorobanț și este folosit pentru piscicultură. În ultimii ani s-a realizat în sat un sistem de alimentare cu apă potabilă, ceea ce a făcut ca majoritatea gospodăriilor să aibă apă curentă. Pe lângă aceasta încă se mai folosesc și fântânile, în schimb fântânile cu cumpănă sunt inexistente
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
sau 12%). Economia satului este predominant agricolă. Are suprafețe importante cultivate cu grâu. Se mai cultivă plante protejate și cartofi timpurii. În mod deosebit, la Diniaș se recoltează cantități mari de plante medicinale, în special mușețelul. Se mai practică și piscicultura în iazuri special amenajate.
Diniaș, Timiș () [Corola-website/Science/301356_a_302685]
-
Mircea cel Bătrân). S-au construit cu acest prilej diguri de protecție. Realizarea acestor lucrări a presupus investiții de 120 de milioane de lei (echivalentul a 15 milioane de dolari) , fiind amenajate 13 lucrări hidrotehnice complexe (apărare contra inundațiilor, irigații, piscicultură, alimentări cu apă industrială). Planurile au fost coordonate de botanistul ieșean Mandache Leocov, fostul director al Grădinii Botanice din Iași. În anii '80 ai secolului al XX-lea, specialiștii Ministerului Mediului au elaborat un proiect de transformare a Bahluiului în
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
deșeuri în albia acestuia (în special în zonele periferice) . În anul 2004, conform analizelor efectuate de către Direcția Ape Prut, Bahluiul se încadra la clasa a patra de poluare - din cinci existente, apa sa putând fi folosită doar în agricultură și piscicultură . În prezent, există stații de epurare a apelor în orașele Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei și Iași. În ultimii ani, începând din 2002, Primăria municipiului Iași a reluat ideea transformării Bahluiului în râu navigabil (acest proiect fiind inclus în Programul
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi și nemaifiind utile scopului lor inițial, au fost amenajate pentru piscicultură, agrement și pescuit sportiv. Tăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roșia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 și a primit numele de "Tăul Mare" datorită întinderii lui pe o suprafață mai mare decât
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
sub numele de "Smârciu". În plus, sunt oferite date suplimentare legate de poziționare geografică, informațiile fiind axate pe distanțele față de orașele apropiate (Mizil și Ploiești) și pe formele de relief caracteristice zonei. Economia comunei este centrată pe agricultură, zootehnie și piscicultură. Ca manifestări sociale, în comună se organizează târgul comunal și serbări la Căminul Cultural sau în cadrul Bibliotecii Comunale „Laurențiu Fulga”. În comună există dispensar, farmacie și biserici creștin-ortodoxe, dar și facilități de petrecere a timpului liber: teren de fotbal, teren
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
al XX-lea), ambele în satul Fulga de Jos. Al treilea obiectiv, clasificat ca monument de for public, este un monument din secolul al XIX-lea aflat în satul Fulga de Sus. Activități specifice zonei sunt, în prezent [[agricultura]] și piscicultura, iar ca activități economice principale apar [[zootehnia]], prelucrarea laptelui și cultivarea pământului. Comuna Fulga organizează și un eveniment local tradițional, în data de 27 iulie, de Sfântul Pentelimon. Atunci este sărbătorită Ziua Comunei, oamenii participând la întâlnirea tradițională (târg comunal
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
crescut și ea, de la 2.550 kmp în 2003 la 3.300 kmp în 2008. Climatul local a fost restabilit, semnalându-se revenirea ploilor, iar peștii vii aduși din Ucraina și aruncați în Marea Aral s-au înmulțit, revigorând astfel piscicultura. În schimb, guvernul uzbek care controlează jumătatea sudică a mării a abandonat proiectul ecologic anterior semnat, preferând să se deșertifice zona, luând în seamă domeniul sondării și extragerii de hidrocarduri din zonă. În 2005, guvernul uzbek a semnat o înțelegere
Marea Aral () [Corola-website/Science/300747_a_302076]
-
resurse naturale ca : materiale de construcție, cum ar fi : piatra și lemnul, cât și surse acvifere, care pot fi valorificate local. Relieful de coline și pădure cu platouri bune pentru agricultură, având soluri cernoziomice fertile, cu posibilități de dezvoltare a pisciculturii prin construcția de iazuri și baraje. Comuna Ibănești este supusă influențelor climatice continentale ale Europei de Est, fiind caracterizată prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv.Media anuală a temperaturii este de 8,6 grade, iar
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58 șomeri, 58 elevi și studenți, 180 casnici, 564 pensionari, 4 alte categorii. 8 lucrează în agricultură, 2 în silvicultură și piscicultură, 218 în industrie, 107 în construcții, 52 în comerț, 4 în turism, 24 în transporturi, 24 în învățământ, 8 în sănătate, 19 în administrația publică, 69 alte activități. Biserica este declarată monument de arhitectură și este înscris pe lista monumentelor
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,09%). Pentru 3,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația de bază este agricultura, favorizată de existența canalului de irigații Cetate-Galicea Mare, precum și piscicultura. În limitele necesităților, mai sunt practicate activități de servicii și comerț. Costumul național românesc specific zonei de sud-vest a Olteniei, bogat ornamentat și viu colorat, este purtat mai cu seamă în ocazii deosebite, sărbătorești. Costumul femeilor este format din Ie
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
în 5 sectoare (Ujvari, 1972): Dunărea colectează majoritatea râurilor din România cu excepția unora din Dobrogea, transportând anual circa 60 de milioane de tone de aluviuni și 200 de miliarde m³ de apă. De asemenea, prezintă importanță deosebită pentru: navigație, hidroelectricitate, piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populație. În Lunca Dunării se află multe așezări printre care 18 orașe, (Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina), fiind
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
acumulări mici de apă (iazuri, heleșteie), majoritatea colmatate, din care cauză și-au pierdut importanța economică. Sunt puternic afectate de fenomenul colmatării rapide și lacurile mari de acumulare. Apa, în special din acumulările de apă, se folosesc pentru irigare, în piscicultură, pentru diferite necesități tehnice. Nu se recomandă folosirea apei r. Răut pentru irigare din cauza mineralizării și durității înalte. Acumulările de apă sunt deosebit de importante sub aspect recreativ. La 1 km aval de s. Jeloboc, la talpa versantului stâng al văii
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]