5,260 matches
-
în 1783, la Sibiu, a cărții intitulată ABC séu Bucavna spre folosul scolelor niamului romanesc, scrisă în întregime cu litere latinești, unde se relatează copiilor că: Pe Lumea lui Dumnezeu sînt multe fèliuri de staturi, ádeque, sînt hòmeni quárii áltorá poruncesc, si hòmeni, quárii trabue se ásculte de áltii. Áceiá, quárii poruncesc, se chiáma Parinti, Domnii, Stepanii, si Povatiuitori; áceiá, quárii ásculta, sînt Prunci, Deregatori, Suppusi, sáu Slugi. Qváre poruncèsce áltuiá, quâtui despre Personá lui, iáras e datoriu á áscultá de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
folosul scolelor niamului romanesc, scrisă în întregime cu litere latinești, unde se relatează copiilor că: Pe Lumea lui Dumnezeu sînt multe fèliuri de staturi, ádeque, sînt hòmeni quárii áltorá poruncesc, si hòmeni, quárii trabue se ásculte de áltii. Áceiá, quárii poruncesc, se chiáma Parinti, Domnii, Stepanii, si Povatiuitori; áceiá, quárii ásculta, sînt Prunci, Deregatori, Suppusi, sáu Slugi. Qváre poruncèsce áltuiá, quâtui despre Personá lui, iáras e datoriu á áscultá de áltii, pentru pilda, voi trabue se áscultáti de Parintii vostri; dára
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
totuși, fără mari eforturi justificative (nici nu este cazul într-un abecedar destinat copiilor dintr-o școală primară), nu doar să împace cele două principii aparent conflictuale, ci chiar să transforme iubirea aproapelui național într-o poruncă divină: "Dumnezeu ne poruncește ca să iubim pe toți frații noștri rumâni" (pp. 22-23). Însă și iubirea patriotică a aproapelui național trebuie ajustată în funcție de mediul de rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate decât pre cei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principii aparent conflictuale, ci chiar să transforme iubirea aproapelui național într-o poruncă divină: "Dumnezeu ne poruncește ca să iubim pe toți frații noștri rumâni" (pp. 22-23). Însă și iubirea patriotică a aproapelui național trebuie ajustată în funcție de mediul de rezidență: Dumnezeu poruncește să ne iubim toți frații români, "și mai mult pă cei dela sate decât pre cei dela orașe. [...] Căci cei dela țară și plugarii, lucrează Pământul, și scot tot felul de roade și pâinea cu care trăiesc orășenii" (p. 23
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și îndatorirea de "a se ruga lui Dumnezeu pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și îndatorirea de "a se ruga lui Dumnezeu pentru Stăpânire ca s-o ție în pace și liniște ca să poată face pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
administrației și a judecătoriilor, a școlilor și a armatei, "toate acestea spre binele cetățenilor" (p. 107); celălalt tip de argument recurge la autoritatea biblică, oferind pilda christică: "Însuși Domnul nostru Iisus Christos a dat pentru persoana sa cuvenita contribuțiune, și poruncește aceasta și nouă, zicând: "dați Imperatului cele ce sunt ale Imperatului"" (p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate împăratului, aceasta deoarece între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
își intră tot mai mult în drepturi. Preferăm să stăm la lumină naturală, adică cea furată de pe la becurile din stradă, de pe la vecini. Nu mai vorbim, sticla s-a golit și paharele i-au urmat exemplul. Du-te în beci, îmi poruncește amicul mitocănește. Dar du-te tu, ești mai tînăr! Atunci aduc două... Adă cîte vrei, să ai una și pentru acasă. Degeaba, Eminescu sînt tot eu. Bine și așa. Cunosc un bandit, turnător la secu și-l cheamă Eminescu. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lumească... - Nu-ți vine a crede, dar așa stăteau lucrurile, dragule.Cuvioșiile lor aveau dugheni și în iarmarocul din Târgușor (Târgușorul Nicolina). Numai că nu-i prea trăgea ața să facă treabă. Atunci vodă - supărat - la 31 martie 1763 a „poruncit” cu tărie: „Io Grigorie Ioan Calimah...Poruncim sfinției sale, părinte arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care vă s-au și mai poruncit și cu altă carte a domnii mele, să-l tocmiți și să-l schiniți...Acum cu hotărâre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
așa stăteau lucrurile, dragule.Cuvioșiile lor aveau dugheni și în iarmarocul din Târgușor (Târgușorul Nicolina). Numai că nu-i prea trăgea ața să facă treabă. Atunci vodă - supărat - la 31 martie 1763 a „poruncit” cu tărie: „Io Grigorie Ioan Calimah...Poruncim sfinției sale, părinte arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care vă s-au și mai poruncit și cu altă carte a domnii mele, să-l tocmiți și să-l schiniți...Acum cu hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
că nu-i prea trăgea ața să facă treabă. Atunci vodă - supărat - la 31 martie 1763 a „poruncit” cu tărie: „Io Grigorie Ioan Calimah...Poruncim sfinției sale, părinte arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care vă s-au și mai poruncit și cu altă carte a domnii mele, să-l tocmiți și să-l schiniți...Acum cu hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale, să scoți pari noi de stejar și nuiele din codru și să îngrădești gardul nou, bun
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
tărie: „Io Grigorie Ioan Calimah...Poruncim sfinției sale, părinte arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care vă s-au și mai poruncit și cu altă carte a domnii mele, să-l tocmiți și să-l schiniți...Acum cu hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale, să scoți pari noi de stejar și nuiele din codru și să îngrădești gardul nou, bun, și să-l schinești bine...să să și mai lărgească ocolul partea sfinții tale de un stânjen...și numai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bun, să nu mai rămâie într-acea tină care se află. Si la iarmarocul lui Sfeti Gheorghie să fie ocolul gata și dughenile acoperite bine, că nu mai primim domniia mea să să mai vândă vite afară din ocol. Aceasta poruncim.” Așa poruncă, da! Mărite Spirit. - După starea lucrurilor și tăria poruncii. N-ai ce-i face! - Râdem noi, mărite Spirit, dar în „sfânta și dumnezeiasca mănăstire Galata” - după cum spune Grigorie Ioan Calimah voievod la 19 oct. 1762 (7271) - „S-au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spune: „ca nu cumva să să întâmple să cadă și să...omoare pe cinevaș,...dăm volnicie cuviosului arhimandrit și igumen de Galata sfințiia sa Procopie ca din temelie să puie să răspască casile ce s-au arătat mai sus. Asta poruncim.” - Uite cum au dispărut și „casele cele preafrumoase de la mănăstirea Galata pentru odihnă și petrecere”, care, după cum se spune în „Cronica Ghiculeștilor”, au fost refăcute de Grigore Matei Ghica voievod între anii 1726-1733. - Mă întreb, dragule, cine își mai aduce
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
găsit și mănăstirea cu locuitori și în mai bună stare și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite.” Atunci vodă cu Sfatul țării au hotărât: „Pentru aceasta hotărâm...de acum înainte...statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se linișterască.” - Spune-mi, rogu-te, mărite Spirit, dacă mănăstirea Aron Vodă avea poslușnici, ca celelalte mănăstiri. - Nu se putea să nu aibă. Uite aici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aibă și mori. - Aveau, nu-i vorbă, dar ca un făcut se iveau pricini de gâlceavă chiar între cuvioșiile lor călugării de la diverse mănăstiri, vecini cu morile. De pildă, la 26 sept. 1701(7210), Constantin Duca voievod este nevoit să poruncească lui Stefan Hăbășescu pârcălab să meargă la vadul Icușenilor de pe Jijia și să mute cu meșteri mai la vale morile mănăstirii Agapia, pentru a putea măcina și moara mănăstirii Aron Vodă de pe Jijia: „Si călugării de Agapia n-au căutat
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dacă îți amintești bine, dragule, mai pe la începutul vorbirii spuneam despre mănăstirea Aron Vodă că desele închinări și treceri de la călugării greci la cei moldoveni nu au priit nicicum mănăstirii. Deși la 19 iunie 1742 (7250) Constantin Nicolae Mavrocordat voievod poruncește lui Iordache Rusăt, mare vornic - ispravnicul ținutului Neamț - să cumpere 50.000 bucăți de șindrilă „pentru acoperământul bisericii lui Aron Vodă”, prin 1743 biserica se afla tot în „lipsă și slăbiciune, din tâmplarea vremurilor.” Prin 1784 „era stricată și aproape de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să mai adăugăm că mănăstirea Socola mai era stăpâna moșiilor de la Schitul Duca și de la Schitul Rafaila. Pentru aceste moșii însă mănăstirea avea nevoie de poslușnici mulți, dragule. Si i-a avut. La 25 mai 1685 (7193) Dumitrașco Cantacuzino voievod poruncește: „Așea și noi, socotindu că svânta mănăstire Socola...fiindu aproape de Codru, ca nu cumva să meargă nescare tâlhari să jefuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițele, ce le întărim cu doispredzece oameni poslușnici ca să hie lăcuitori lângă svânta rugă iar
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată. Deci iată că vă poruncim să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla cu dreptati din scrisori și din marturii a bătrâni să le îndreptați hotarăle vechi...Si de va sta egumenul di Cetățuie împotriva dreptății, ocărând
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Socola pot veni de unde nu te aștepți. Tocmai din partea slujitorilor domnești, care s-au așezat pe moșiile Iezăreni și Rediul lui Tatar, fără să dea socotală nimănui. Însuși vodă Grigorie Ghica este nevoit ca la 12 aprilie 1739 (7247) să poruncească: „De vreme ce șidere voastră să află pe locurile Socolii, să căutați, dară, vădzând carte domnii mele, să vă tocmiți și să vă așădzați cu călugărițele, ori să le faceți și voi câte o slujbă ca să cunoască și mănăstire ceva poslușanie și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și voi câte o slujbă ca să cunoască și mănăstire ceva poslușanie și folos, căci șideți pe acel loc, ori nevrând să le faceți poslușanie și de veme că de bucatele voastre nici alții pe aceste locuri nu se pot hrăni, poruncim să vă ridicați de pe locurile Socolii fără nici un cuvânt de pricină, cu tot ce aveți, să mergeți pe moșiile voastre. Iar neapucându-vă voi să le dați vo poslușanie și neridicându-vă de pe moșiile aceste, și mai jăluindu-ne călugărițele, om
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a bucurat de atenția voievozilor ce au urmat după ctitori. La 4 aprilie 1654 (7162), zapisul lui Gheorghe Stefan voievod spune că a scutit de dări opt poslușnici ai mănăstirii. Istratie Dabija voievod, în zapisul din 12 iulie 1665 (7173), poruncește slujitorilor domnești din ținutul Iași să lase în pace de dări 12 poslușnici ai mănăstirii Bârnova. Despre astfel de scutiri vorbesc încă numeroase zapise domnești. - Intre zapisele domnești pe care le-am citit, mărite Spirit, am găsit pe cel din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu fie supărați, iar după ce li s-a împlini sorocul cărții domnii mele, își vor da banii pecețâlor pe giumătate.” - Iată însă că s-a întâmplat și neascultare din partea sătenilor din Ciurbești. La 24 iulie 1670 (7178), Gheorghe Duca voievod poruncește: „Așijderea și pentru rândul vecinilor dintr-acel sat (Ciurbești) s-au mai ispitit și mai demultu ca să nu asculte de călugări și acmu, iarăși s-au cercat într-acesta chip. Deci domniia mea am socotit că nu se cade să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
hăleșteu ce iaste în hotarul târgului Iașilor, pre Căcaina, din sus de târgu de Iași.” - Se vede treaba, mărite Spirit, că vodă Constantin Duca își pusese în gând să înzestreze gospodărește noua mănăstire. Pentru aceea, la 12 oct. 1702 (7211), poruncește lui Gheorghieș vornic de poartă „a merge la Vacota, ce iaste pe Ciric, în sus, care iaste loc domnesc...și să socotească și să arate și să dreptedză hotarul acelui loc...Căci acel loc m-am milostivit...și l-am
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sau boierescu, sau târgovăț sau oricine și de la ce obraz vor fi, derspre toți acei să se apere. Iar pe cine vor prinde omul egumenului...cosind iarbă au de față, au pe furiș, să dea de știre aici și-ți poruncim dumitale, ago, pe unul ca acela să-l aduci și să-i dai certare ca unui călcătoriu de poroncă.” - Dacă-i vorba de certarea făcută unui „călcătoriu de poroncă”, trebuie să spun că nu era tocmai ușoară, prietene neliniștit... - Oricât
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]