4,565 matches
-
o națiune aproape imaginară. Am citit mai tot ceea ce cred elitele basarabene despre identitatea locului. Am rezistat la un registru întins de tânguieli ori răsteli, de la resemnarea mioritică fără mioare la ideologii create de analfabeți hiperactivi. Am închis ochii la postmodernismul unor oameni fără experiența modernității și am descurajat somnabulismul epistemologic al unor rătăciți cumsecade. M-am făcut chiar că nu văd stupiditatea unor eforturi deconstructiviste săvârșite pe buza prăpastiei. Am văzut carismatici locali fierbând împotriva foștilor comuniști basarabeni pentru a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu prea mai contează. Dacă nu ești declarat postmodernist, ai pus-o de mămăliga. Așadar, „mărunței” ca Philippide, Emil Botta, Stamatu, Doinaș, Stelaru, Caraion s-au chinuit degeaba. Înainte de a se căuta de talent, unii se duc la notarul de postmodernism și la felcerul de zecism. Cu patalamalele la mână, preiau frâiele armăsarului literar. După ce unui zecism i s-a opus un și-mai-zecism, iată că fracturismul pare să ia caimacul. Ni se spune că ar fi vorba de „o negație neoavangardistă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de vedere ontologic, cognitiv și acțional, în organizația profit modernă și postmodernă s-au experimentat următoarele modalități de formalizare a principiilor etice 46 (tabel 1): Tabel 1. Tipuri de ipoteze în formalizarea eticii Modalități de formalizare TIPURI DE IPOTEZE Obiectivism Postmodernism Ontologie Cogniție Acțiune Ontologie Cogniție Acțiune Coduri etice Valorile sunt obiective Valorile pot fi cunoscute Valorile sunt ghiduri pentru acțiune Valorile sunt exclusiv produse culturale Valorile nu sunt calități ale faptelor morale Valorile determină acțiunea într-un mod limitat Coduri
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ambarcațiuni. Ca exemplu recent, o soluție pentru diminuarea daunelor produse de petrolul deversat în Golful Mexic a fost propusă Congresului American de actorul Kevin Coster, iar Congresul a considerat-o acceptabilă. Referitor la scopul și rolul social al științei în postmodernism, menționabil este și punctul de vedere al lui Jean-François Lyotard. Evolutiv, spune Lyotard (1979)71, societatea a experimentat două tipuri de cunoaștere: cunoașterea narativă și cunoașterea științifică. Ceea ce devine problematic în statutul cunoașterii postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
responsabil pentru alți oameni este moral, tot ceea ce-l obligă să-și conducă acțiunile conform altor scopuri decât realizarea interesului propriu este moral. Moralitatea e cu atât mai solidă cu cât aceste constrângeri sunt mai numeroase și mai puternice. În postmodernism, știinta cea mai căutată pentru achiziționarea puterii relaționale și a celei decizionale este tehnologia. Adoptarea principiilor etice, în acest caz, constă nu în prescrierea politicilor și acțiunilor corective științei, ci în construirea unor proiecte generative de valoare adăugată pentru ameliorarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pasărea/ Strivesc neputincios aparențele./ Pășesc În amăgire/ Mai caut,/ Viermele inocentei/ Prețioasele Întrebări/ Adun ce a mai rămas/ Să pun pe foc”... (,,Parabolă”). Alină Tăcu optează pentru experimentul poetic desfășurat În spațiul originar, adoptând, uneori, În formă, translația către un postmodernism de logică Închisă (,,Matineu și cocoși”), dar mai ales pentru a i se opune. Decontaminarea de real nu e Întotdeauna posibilă, căci iluzia se naște dintr-un soi de hiperrealism. Nu Întâmplător, metalimbajul devine limbaj poetic, după ce dobândește statut de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
menirea de a sublinia câteva trăsături specifice lumii actuale și consecințele ce decurg de aici pentru omul prezentului și viitorului, pentru educația sa. Progresul tehnic, schimbările calitative și cantitative înregistrate în viața omului actual sunt realități neîndoielnice. Bombardamentul informațional specific postmodernismului obligă la o reproiectare a programelor analitice și curriculei școlare. Personalitatea marcantă contemporană ce și-a legat numele nu doar de o concepție filosofică originală, ci și de abordarea problemelor pedagogice dintr-o nouă perspectivă - aceea a pedagogiei prospective - rămâne
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din motive obscure, nu a avut ocazia să le trimită la ziarul partidului?) Pe cale de a-și rotunji legenda de intelectual contra-curentului, își atribuie meritul de a se declara filosof marxist, acționând ca atare pe față în aceste vremuri de postmodernism tăios. Un marxist expus tuturor furtunilor, desigur. Rebelul perfect, ce mai! Cine să azvârle primul cu piatra în el? Caterina și Silvia au supraviețuit treizeci de ani soților lor și s-au stins, la scurt timp, una după alta. Nel
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
conservare, ceea ce-i conferă sentimentul de rafinare triată, selectată cu atenție și, până la urmă, voluptatea intelectuală de a crea ceva ales, distins. Poate orașul romantic și-a avut carențele, slăbiciunile, neîmplinirile lui. A acceptat, firește, clasicismul, modernismul și mai recent postmodernismul (cu toate controversele lui) impuse de atitudinile unui alt timp, de stiluri și concepții ale altor vremuri, care nu puteau fi oprite în loc. Și nici n-ar fi fost bine. Dar nostalgicele existențe sunt de condamnat? Ceea ce diferențiază o epocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
i se cuvin. Se schimbă acum chiar aprehensiunea eului nostru propriu. Nu vorbim, pe cât ar trebui, despre natură. În schimb, vorbim mult despre lumile paralele, aventurile cavalerilor templieri, horoscoape, hermetism, piramide, civilizația maya, impulsuri psihosomatice, dimensiunea a patra, farfurii zburătoare, postmodernism, internet, mai nou despre democrația din U.E., terorism, statul islamic, imigranți, fericirea care ne așteaptă... Indiferent însă de temerea de moment a omului, printre ramurile pletoase ale sălciilor din marginea râului vrăbiile "conversează" matinal și gălăgios. Necuprinsă-i tainica alchimie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
vor scrie poezii bune, iar cei netalentați, ca de obicei, poezii proaste, atât de o parte cât și de cealaltă a Ecuatorului. Excepție ar putea face poezia eschimosă și cea Tungu, care vor descoperi surrealismul și vor evolua rapid către postmodernism. Cum vă imaginați că arată un poet cu demnitate, care se respectă și este respectat? Nu cunosc deocamdată un asemenea specimen, dar îmi închipui că trebuie să arate groaznic. Nu credeți că privilegiul poeziei este tocmai forța sa de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
două principale tendințe: una în sensul tradiției clasice și cealaltă în sensul modernului. Cum se explică orientarea dv. continuă spre multitudinea și diversitatea noilor modalități artistice? Am fost și voi rămâne mereu în avangardă, indiferent că e vorba de modernism, postmodernism, hipermodernism ș.a. Un răspuns detaliat voi da în cartea Școala de poezie. Stimate Ioanid Romanescu, poetul se exprimă și prin tăcere? Pe lângă procedeele ce "dau cu umărul" în subiect (paradox, yponoia, poem cu dublu final etc.), există și o tehnică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Bauman, își pierde atractivitatea. Este limpede că o strategie precum cea gîndită de D. Kellner nu poate fi împlinită de azi pe mîine. Iar mîinele, ciudat și regretabil, nu mai interesează. Ar mai fi de observat că pentru Douglas Kellner postmodernismul nu este decît o "vocabulă sonoră". El denunță folosirea abuzivă a termenului în cîmpul studiilor culturale și contemplă cu detașare "carnavalul postmodern". Discursul postmodern n-ar fi decît un construct cultural (e drept, de o "amețitoare diversitate"), cu sarcini interpretative
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu detașare "carnavalul postmodern". Discursul postmodern n-ar fi decît un construct cultural (e drept, de o "amețitoare diversitate"), cu sarcini interpretative, nicidecum o stare de fapt. Supraîncărcarea termenului nu face decît să sporească "zăpăceala postmodernă". Iar "legătura agresivă" cu postmodernismul, beneficiind de o conceptualizare dubioasă, cu exemple discutabile întreține, prin multiplicarea discursurilor în conflict, această veselă confuzie. Dar febra postmodernă, chiar în absența consensului (sau poate din această pricină), se prelungește. Pentru Kellner postmodernismul înseamnă doar o bizară marcă semiotică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
zăpăceala postmodernă". Iar "legătura agresivă" cu postmodernismul, beneficiind de o conceptualizare dubioasă, cu exemple discutabile întreține, prin multiplicarea discursurilor în conflict, această veselă confuzie. Dar febra postmodernă, chiar în absența consensului (sau poate din această pricină), se prelungește. Pentru Kellner postmodernismul înseamnă doar o bizară marcă semiotică. Cum îl știm, el cere și aici prudență în manevrarea termenului (supralicitat, bineînțeles) și nu subscrie la ipoteza rupturii (precum un J. Baudrillard). Ar fi exagerat să vorbim despre o ruptură, scrie sec D.
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și comunicare, observînd (și notînd) ceea ce ar fi trebuit să fie la îndemîna oricărui cercetător: cultura nu poate fi decît comunicațională. Nemulțumit, Kellner este în dezacord cu vocabularul de bază, denunțînd etichetologia cu iz ideologizant. Se războiește, am văzut, cu Postmodernismul dar vrea și "distrugerea distincției" (mai sus menționată), în fine, nu poate accepta semnul egalității între cultura media și cea populară. Fiindcă, autorul, cuprinzînd întreg spectrul cultural, cercetează atent binomul cultură populară/elitistă și e convins că despre cultura populară
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
retorice și efectele unor artefacte cheie ale culturii contemporane media, cu argumentul că multe dintre textele culturii media folosesc atît strategii estetice moderniste, cît și postmoderniste, și astfel sînt interpretate cel mai bine ca aparținînd în aceeași măsură modernismului și postmodernismului. Acest subiect ne face să reflectăm asupra rolului imaginii și modei în construirea identității, ca și asupra rolului muzicii, starurilor și reclamei în cultura contemporană. Argumentez în capitolul 8 cum schimbările de imagine și identitate ale Madonei exprimă transformările de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modei și culturii; noile forme de putere și cunoaștere; noile aspecte ale subiectivității și identității. De fapt, prezentul este marcat de dezbateri aprinse: trăim încă în epoca modernă sau am trecut într-o epocă postmodernistă? Unii dintre cei care susțin postmodernismul spun că trăim un moment cu totul nou și original, care are nevoie de noi teorii și strategii. Teoreticianul francez Jean Baudrillard este unul dintre cei mai influenți susținători ai rupturii radicale de formele anterioare ale societății, culturii, politicii și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de noi teorii și strategii. Teoreticianul francez Jean Baudrillard este unul dintre cei mai influenți susținători ai rupturii radicale de formele anterioare ale societății, culturii, politicii și teoretice. În carte, avansez ipoteza că trăim într-o nouă eră istorică a postmodernismului și discut relevanța pe care teoria postmodenă o are pentru studiul societății și culturii. Argumentez că, deși unele teorii postmoderniste iluminează noi trăsături pregnante ale culturii și societății, totuși ipoteza unei noi rupturi postmoderniste în societate și istorie este exagerată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi postmoderniste. Sînt, de asemenea, de acord cu cei care susțin că avem nevoie de noi forme de teorie și studii culturale pentru a ne încadra coerent în prezent. Argumentez că trăim într-o epocă de tranziție de la modernism la postmodernism, aceasta necesitînd apropierea atît de strategiile și teoriile moderniste, cît și de cele postmoderniste; în acest fel, mă delimitez de opinia că ar fi o ruptură postmodenistă în istorie și că am avea nevoie de teorii și studii culturale în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a început să se spună că epoca modernă s-a încheiat și că ne aflăm într-o nouă eră postmodernă (Baudrillard, 1976 și Lyotard, 1984) opinie care a generat în anii '70 și '80 o adevărată explozie a discursului despre postmodernism (menționate în Best și Keller, 1991). Unii teoreticieni postmoderniști consideră că societățile contemporane, cu noile lor tehnologii, forme de cultură și de experiență ale momentului, reprezintă o ruptură categorică de la tiparele vieții moderne 1. În concepția acestor teoreticieni, consumatorul de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
națiuni, dar răspîndeau totodată tendința de globalizare a febrei și a conflictelor teoretice. Acestea au continuat să prolifereze, astfel încît, de la Berkeley pînă la Bombay, de la Austin pînă la Londra, au apărut noi sinteze ale marxismului, feminismului, psihanalizei, post-structuralismului și postmodernismului, susținîndu-se concomitent și necesitatea unui nou discurs teoretic care să se axeze tocmai asupra acestor noi abordări critice, ce produceau discursuri și sinteze mereu mai complexe. S-au intensificat conflictele între acele discursuri care încercau să domine, să cucerească supremația
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mod mai radical viața culturală și socială. Există totuși și o versiune mai optimistă a teoriei postmoderniste care transpune unele din tendințele și realizările progresiste ale anilor '60 în discurs teoretic și practică culturală. Ceea ce Hal Foster (1983) a denumit "postmodernismul rezistenței" încearcă să dezvolte practici teoretice și culturale de opoziție îndreptate împotriva celor mai oprimate trăsături și atitudini ale culturii și societății contemporane. Pînă în anii '90, multe din noile discursuri teoretice s-au plasat la rubrica "multiculturalism". Această perspectivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studiile culturale britanice (care, în prezent, concurează teoria postmodernistă în privința popularității și atenției) ca abordare critică a studiilor asupra culturii și societății și voi indica atît contribuțiile, cît și unele din limitările sale. Discut, apoi, schimbarea de direcție reprezentată de postmodernism în teoriile culturale și voi explica unele încercări de a dezvolta studiile culturale postmoderne... În cele ce vor urma, mă voi concentra în primul rînd asupra unor aspecte ale acestor direcții tradiționale, pe care le consider utile în domeniul studiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
înaltă, aproape eliminînd-o, cu cîteva excepții, din domeniul lor de interes. Ele pot fi puse în contrast în această privință cu Școala de la Frankfurt, care celebrează calitățile antagonice ale anumitor tipuri de cultură "înaltă" (în special modernismul critic), și cu postmodernismul o reacție estetică îndreptată împotriva modernismului elevat, care combină trăsături ale așa-numitelor culturi "înaltă" și "comună". Studiile culturale britanice nu au reușit însă să angajeze modernismul și nici vreo altă formă de cultură "înaltă", neglijînd astfel potențialul de opoziție
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]