4,088 matches
-
tu esti lucrul însuși. Omul neîmpopoțonat nu-i mai mult decît un biet animal, gol și în două labe, ca tine. La o parte, la o parte, lucruri de-mprumut; hai, descheie-mă! (Își sfîșie hainele) BUFONUL: Te rog, unchiule, potolește-te; nu-i o noapte bună de înotat. Acum un focșor pe un cîmp pustiu ar fi că inima lecher's heart a small spark, all the rest on's body, cold. Look, here comes a walking fire. Enter Gloucester
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Va purtați Bine cu mine, dau ispașa. Vreau un doctor, S-rănit la creier. CURTEANUL: Veți avea de toate. LEAR: Nimeni cu mine? Singur singurel? Asta ar face pe un om de sare Să-și folosească ochii stropitori, Spre-a potoli al toamnei praf. CURTEANUL: Stăpîne bun... LEAR: Muri-voi brav, ca mîndru-un mire. Ce! Voi fi jovial. Veniți, veniți, sînt rege. Domnilor mei, știți asta? GENTLEMAN: You are a royal one, and we obey you. LEAR: Then there's life
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
doamnă. -Observ că o cunoști. (Da scrisoarea lui Edmund) GONERIL: Și dacă, ce? Legea e-a mea, nu-a ta; Cin' să mă judece? ALBANY: O, monstruos! Cunoști scrisoarea? GONERIL: Nu-ntreba ce știu. (Iese) ALBANY: Urmați-o;-i disperată; potoliți-o! (Iese un ofițer) EDMUND: Toate cu cîte-s acuzat, le-am făptuit. Și mult mai mult; timpul le va vădi; Trecute-s, eu la fel. Dar cine ești, Tu, care m-ai învins? Dacă ești nobil, Te iert. EDGAR: Schimb
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
groapă Căci uită uneori deschis robinetul de apă. Să fie criticat și sancționat spre pilda tuturor Acest iepure nedisciplinat și risipitor. Sub săgețile sale îndrăznețe Iepurele, sărmanul, schimbă fețe fețe. Dar ce-i? Dintr-odată măgarul nu mai tună, Se potolește din senin imensa furtună. Măgarul are o mutră de înger, blajină, Și cuvântul mai dulce ca o mandolină, Când privirile lui se-ndreaptă, în consecință, Către leul ce prezidează-n ședință. - Ce să mai spun, leul are calități minunate, Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
gură de vin, recunoscătoare. — Obstetriciana mea mi-a zis că pot să beau un pahar de vin la două zile, adaugă Suze. Mă rog, e franțuzoaică. Iau Încă o Înghițitură și simt că, Încet-Încet, bătăile nebunești ale inimii mi se potolesc. Trebuia să mă fi dus să nasc În Franța. Sau În orice alt loc de pe pămînt, În afară de clinica Venetiei Carter. Poate că ar trebui să uit total de toată treaba asta cu spitalul și să aduc pe lume copilul Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
provocate de PC, d-l Tăriceanu, meritându-și brusc numele, a declarat că PNL și el personal sunt pentru alegeri anticipate! Bun. Cine a făcut imediat pasul înapoi? PD. Și președintele care a dat fuguța la Palatul Victoria să-l potolească pe d-l Tăriceanu! Deci, nu vor fi anticipate, cel puțin nu până toamna târziu, când nu prea le mai văd rostul! Ei, tapajul ăsta despre cine și cum numește și aprobă miniștrii intră în coada cometei ivite duminica trecută
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
echilibrul", subiectul e unul extrem de intim și dureros de intens. Poemul e străpuns ca un fier roșu de neputința de a strânge în palmă acea esență a iubirii și tandreții care e aura ființei. George Szirtes se străduiește să-și potolească dorul disperat refugiindu-se din armura rimei în tihna tonului conversațional dar acest dor de dincolo, dor de inexistență, îl acaparează. Tablou cu orhidee și Nori sunt poeme ale spațiului securizant. Spre deosebire de floarea vie, orhideea pictată e "la adăpost de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îl înăbușă, vocea i se frânge, intensitatea sentimentelor îi umple gândirea de confuzie, aspectul său înduioșător îi sperie pe cei care privesc și îi împiedică să înțeleagă chiar și cauza ce i-a provocat durerea. Dar timpul, care vindecă totul, potolește agitația interioară a oamenilor, îi face capabili să revadă plini de calm, în minte, evenimentele dispărute. În acest moment, se poate în sfârșit vorbi de aceste evenimente în mod coerent, pe-ncetul, pe înțeles, și poți rămâne relativ stăpân pe
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mâinile, ghemuite împrejurul casei mari a Mumelor Ocrotitoare. Sunt înconjurate cu un șanț și cu un gard des de arbuști spinoși, pe care le numesc gărdurariță, care îi apără pe ei și pe vitele lor de animale sălbatice, și mai potolește tăria crivățului, iarna. Pe lângă casă, fiecare familie are câte un adăpost pentru vite și câte un șopron care să apere de ploaie gropile de bucate, pentru semințele pentru grâne cu pereții bine întăriți prin ardere. Acest sătuc al lor se
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
în epigastru care naște dorința de a ingera alimente. Senzația se însoțește de apariția contracțiilor gastrice “de foame”, contracții peristaltice ritmice, care nu apar mai devreme de 1224 ore de la ultima ingestie de alimente. Consumul de alimente în cantități suficiente potolește foamea și o înlocuiește cu senzația de sațietate, o senzație de satisfacție (euforizantă) vagă, imposibil de localizat. Consecința sațietății este oprirea alimentației, măsură preventivă care nu permite depășirea posibilităților digestive și metabolice ale organismului. Pofta de mâncare precede foamea și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
că, În urma foametei provocate tocmai de dispariția zeității, „oamenii și zeii vor muri de foame” și că „miile de zei”, invitați de Soarexe "Soare" la o petrecere, „vor mânca și nu se vor sătura, vor bea și nu-și vor potoli setea” (Telipinuxe "Telipinu", prima versiune, A I 18’ sqq.). Și mai explicit este un episod din mitul lui ¾edammuxe "H~edammu", În care Îi vedem pe zeii reuniți Într-un consiliu dezbătând proiectul de distrugere a umanității pus la cale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
al vegetației. Zeul Înfuriat se retrage și totul este acoperit de negură; el se ascunde Într-o pădure, luând cu el fertilitatea și, drept urmare, zeii, invitați la o petrecere de zeul-Soarexe "Soare", nu reușesc să se sature și să-și potolească setea. Atunci, zeii „mari și mici” Împreună cu vulturul, invitat de zeul-Soare, Îl caută, dar fără succes; nici zeul furtuniixe "zeul furtunii", tatăl lui Telipinu, care merge să-i ceară sfat zeiței ¾anna¿annaxe "H~annah~anna", nu reușește să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
grecii. Dacă apartenența la cetatea Atenaxe "Atena" era condiția pentru apropierea de misterii, ciclicul drum anual la Eleusis era ratificarea religioasă a legăturii ce unea cetatea de cei care o alcătuiau, iar inițierea În misterii putea avea scopul de a potoli provizoriu contradicțiile sociale și discriminările economice care o sfâșiau 1. Rezultatul acestei egalități religioase iluzorii și provizorii clădea În acest caz, prin intermediul secretului, o barieră În fața neinițiaților, care rămâneau departe de misterii și de Atena. Însoțită și gratificată de o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. „Proiectarea aparenței este procesul artistic originar“, spune Nietzsche<ref id=”1”>Ibid., vol. IX, p. 193.</ref>. Potolindu-și durerea, Voința devine artistă. Spectacolul devenirii și formelor nu este de aceea decât natura înțeleasă ca muzeu imens, iar omul, care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă chipul în care Voința, Unul Originar, își celebrează
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
El era purtătorul de cuvînt al lui Nicolae Iorga, intelectualul român par excellence, slujindu-i drept linie întîi în lupta sa pentru naționalismul cultural românesc 65. El i-a insuflat ziarului propriul său spirit și puține dintre paginile acestuia erau potolite. Lui Iorga îi era greu să opteze între etica jurnalistică și justiție, îndemnul lui fiind mai curînd: "Noi sau ei!" A menționat odată că "poți cădea la pace cu moartea o singură dată: cînd îți dai duhul!" Voia să continue
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
publicat traduceri din "curentele sănătoase" ale literaturii străine (chiar și din Emerson) în volumul său Floarea darurilor. Care a fost rezultatul acestei frenezii? Așa cum spunea profesorul Eugen Weber: Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus169. Se pare că ulterior lucrurile s-au potolit; dar Iorga nu putea oferi ceea ce nu avea. El credea în progresul organic și își baza critica pe naționalismul său cultural. Așa cum sublinia el: "Sînt unii care regretă revoluțiile, dar acceptă rezultatele lor bune; alții însă acceptă revoluția indiferent de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea atîta tact față de colonelul Boyle ca Iorga, cu toate că și el era furios. De exemplu, Argetoianu nu era atît de caritabil; nici unii oameni importanți din anturajul lui50. Prințul moștenitor Carol, după escapadele lui din timpul războiului, părea să se fi potolit și s-a căsătorit cu Elena, o prințesă grecoaică. La scurtă vreme s-a născut un băiat numit așa cum se cuvenea după primul unificator al pămînturilor românești, Mihai Viteazul. Lui Iorga îi plăcea de fostul lui student; afecțiunea lui pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
inviolabilitatea frontierelor și despre respectarea tratatelor. "Nici nu-ți poți imagina cît de mult te transformă puterea", adăuga Iorga. Cu toate acestea, întrucît întreprinderile franceze erau ocupate de muncitori, el deplîngea excesele: "Ajunge! Destul!"116 Dacă răzvrătirea a putut fi potolită în Franța, în Spania ea a dus la război civil. Iorga a manifestat întotdeauna neîncredere față de temperamentul și maturitatea celor din extremitatea sudică a continentului european. A fost de acord cu Salazar în Portugalia și a salutat venirea la putere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fie chiar și mai insesizabil. Eșecul era acum agravat de dezonoare, întrucît Occidentul își sacrificase un aliat. După München, atunci cînd Hitler a declarat că "nu mai are nici o altă pretenție teritorială în Europa", Iorga comenta: Dacă" München-ul reușește să potolească sufletul german, atunci pacea este salvată și meritul îi aparține lui Chamberlain. Civilizația și-a dat seama de pericol la München, așa că am mai putea spera 73. Colonelul Beck, ministrul de Externe al Poloniei, avea acum pretenții asupra Szeczezinului. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Austriei ocupate - au fost stabilizate și abordate la timpul cuvenit, În contextul unor confruntări și negocieri Între marile puteri În care europenii nu aveau oricum prea mare greutate. Problema germană a rămas nesoluționată. Chiar după ce panica din 1950 s-a potolit, iar liderii din Vest au realizat că Stalin nu intenționa să „repete Coreea” În Europa Centrală, cele două tabere tot nu s-au apropiat de un acord. Poziția oficială a Vestului era că cele două Germanii apărute În 1949 trebuiau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Maastricht)5. Germanii au acceptat destul de rapid toate condițiile francezilor (deși manevrele diplomatice maladroites ale francezilor au răcit relațiile pentru un timp), exact ca atunci când Bonnul a acceptat, după 1955, să limiteze „Europa” la cele șase țări fondatoare, pentru a potoli neliniștea francezilor privind o restaurare deplină a suveranității Germaniei. Kohl chiar a făcut În lunile următoare o serie de concesii minore menite să recompenseze Parisul pentru toleranța sa6. Unificarea merita efortul de a-i calma pe agitații vecini ai Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Cântecul nu are hotar. Cântecul, nesațiu etern, izvor nesecat de îndârjiri, zidiri de veacuri viitoare, amic în bucurii și balsam în rostiri funebre. Cântecul trezește în suflet orice amorțire, împodobește lumini și împrăștie speranțe, înfruntă cotropiri și răpune șovăiri. Cântecul potolește jarul oricărui însetat. Cântecul înfruntă moartea pe câmpul de luptă. Cântecul înalță fruntea noastră, fărâmă cătușele oricărei dureri și urcă la cer simfonii feerice. Cântecul te însoțește oriunde, în adâncimi de ocnă, în singurătate, înflăcărează inimi. Cântecul doboară pe mișei
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
meu mult chinuit, cu trupul istovit de înverșunate și crude torturi ce am îndurat ani și ani, strig: opriți defăimarea și crima, opriți decimarea legionarilor români și creștini. Torționarilor de ieri, ucigași și băutori de sânge, împreună cu urmașii voștri nebotezați -, potoliți-vă bestia din voi și pricepeți că, libertatea și viața omului sunt daruri și drepturi mai presus de legile pământești. Respectați Porunca Cerului! Suferințele și limba legionarului vor grăi veșnic și vor rosti adevărul care este unul singur Hristos Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se întrezărește Magdalena apropiindu-se cu un aer de pocăință, de învinsă a vieței, cu o înfățișare de durere mută, de vină care cere iertarea"251. Pictura cu tematică religioasă este mai deschisă sensibilității simboliste, și un alt tablou, Isus potolind valurile, este remarcabil din acest punct de vedere. Verona nu pictează deloc trăsăturile chipurilor celor care se află în barcă, cu toate că doi dintre pescari au chipurile întoarse spre spectator. Iisus este singurul care stă în picioare și cu un gest
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a doua zi, un alt Moțoc avea sà-i „belească”. Negruzzi afirma aici un adevăr bazat pe experiența trăită! oricâte s-ar spune despre poziția lui de boier În raport cu masele, afirmația stă sub semnul autenticului. Devorându-l pe Moțoc, mulțimea se potolește. Stilul scriitorului se distinge prin originalitate. T. Vianu vorbește despre o impersonalitate a povestirii. Nimic nu l-a influențat, nici un model nu ar fi dus la un asemenea rezultat. „Aici a lucrat alcătuirea firească a autorului, darul său de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]