5,068 matches
-
comunicare prin limbă ar trebui să fie incluse: competențe lingvistice, competențe strategice și mecanismele psihofizice. Versiunea competenței de comunicare propusă de Bachman (1990) vizează trei componente: competența de organizare, care constă în două tipuri de abilități: gramaticale și contextuale, competența pragmatică; competența strategică. Competența pragmatică se referă la relațiile dintre semne și referenți, pe de o parte, și utilizatorii limbii și contextul de comunicare, pe de altă parte. Pragmatica este un set de reguli care permit adaptarea funcțiilor structurilor lingvistice în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
trebui să fie incluse: competențe lingvistice, competențe strategice și mecanismele psihofizice. Versiunea competenței de comunicare propusă de Bachman (1990) vizează trei componente: competența de organizare, care constă în două tipuri de abilități: gramaticale și contextuale, competența pragmatică; competența strategică. Competența pragmatică se referă la relațiile dintre semne și referenți, pe de o parte, și utilizatorii limbii și contextul de comunicare, pe de altă parte. Pragmatica este un set de reguli care permit adaptarea funcțiilor structurilor lingvistice în anumite contexte de operare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
organizare, care constă în două tipuri de abilități: gramaticale și contextuale, competența pragmatică; competența strategică. Competența pragmatică se referă la relațiile dintre semne și referenți, pe de o parte, și utilizatorii limbii și contextul de comunicare, pe de altă parte. Pragmatica este un set de reguli care permit adaptarea funcțiilor structurilor lingvistice în anumite contexte de operare. În competența strategică, Bachman include trei componente: evaluare, planificare și execuție. Aceste tipuri de componente ale competenței strategice ar putea fi utilizate pentru a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prin capacitatea de a activa cunoștințe pentru a le contextualiza în sfera interrelaționării. Prin abordarea limbii ca instrument de comunicare, noile programe adaptate la orientările moderne în materie de curriculum tratează complementar problematica limbajului și a comunicării, insistând pe latura pragmatică a învățării limbii române. Modelul anterior de predare a limbii române, accentuând pe aspectul lingvistic al competenței, asimila performanța cu nivelul academic al informațiilor de limbă. Având în vedere rolul predării limbii române în perspectiva construirii la elevi a competenței
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
knowledge), deprinderile (savoir-faire; skills), competența existențială (savoir-être; existențial competence) și pe capacitatea de a învăța (savoir-apprendre; ability to learn). În acest context, competența de comunicare lingvistică se definește prin relația a trei componente specifice: componenta lingvistică, componenta sociolingvistică și componenta pragmatică, realizând o sinteză între cunoștințe, aptitudini și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
definește prin relația a trei componente specifice: componenta lingvistică, componenta sociolingvistică și componenta pragmatică, realizând o sinteză între cunoștințe, aptitudini și deprinderi. Componenta lingvistică urmărește formarea deprinderilor lexicale, fonetice, sintactice; componenta sociolingvistică valorifică parametrii socioculturali ai utilizatorului limbii, iar componenta pragmatică se realizează în utilizarea funcțională a resurselor lingvistice. Competența de comunicare lingvistică se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie în forma scrisă, fie în ambele forme. Producerea de mesaje scrise și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie în forma scrisă, fie în ambele forme. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică implică funcționalitatea resurselor lingvistice, prin realizarea funcțiilor comunicative, a actelor de vorbire și vizează coeziunea și coerența discursului, selectarea adecvată a tipurilor de texte în raport cu intenția comunicativă. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a actelor de vorbire și vizează coeziunea și coerența discursului, selectarea adecvată a tipurilor de texte în raport cu intenția comunicativă. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică reflectă impactul major al interacțiunilor și mediilor cultural, decisiv pentru obținerea performanței comunicative. Performanța este un indice calitativ al funcționalității și al randamentului social, având ca principal indicator funcția comunicativă, de relaționare și se definește prin gradul de integrare socială
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
din punct de vedere social; - Cultivarea unei atitudini positive față de limba română și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personal și îmbogățirea orizontului cultural; - Dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală. Configurarea actualelor programe de limba și literature română, constituite pe baza modelului pragmatic impus de Cadrul Comun European, poate fi redată grafic prin schema: Competențe-cheie Comunicarea în limba maternă cunoștințe deprinderi atitudini - nivelul lexicosemantic; - gramatică funcțională (morfologie și sintaxă); - acte de comunicare; - comunicarea orală și scrisă în diverse situații; - adaptarea propriei comunicări la
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ortografie sau punctuație cu frecvență mare în procesul învățării limbii, utilizarea unor forme flexionare incorecte, erori în utilizarea sensurilor cuvintelor sau în îmbinarea acestora în procesul comunicării etc. (Anexa 3) c. în plus, adecvarea activităților de învățare la modelul comunicativ- pragmatic trebuie să vizeze deopotrivă cunoașterea sistemului limbii și practica rațională și funcțională a limbii, ca instrument al comunicării. Aplicarea acestui model de abordare didactică, asociat frecvent cu o deplasare a accentului, “de pe acumularea de cunoștințe, pe dobândirea de competențe
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
modelului comunicativ-funcțional. înțeleasă ca un modus operandi, competența de comunicare depășește cadrul resurselor ce trebuie mobilizate (cunoștințe, capacități, deprinderi), semnificând mobilizarea însăși a acestora (savoir mobilizer), în actul comunicării. Dezvoltarea competenței de comunicare, constând în integrarea competenței lingvistice, sociolingvistice și pragmatice în activități de producere și receptare de sens, se realizează pe trei niveluri: de cunoaștere/ comprehensiune, corespunzător formării bazei conceptual. asimilării cunoștințelor; de aplicare, prin care se formează abilitățile și capacitățile specifice disciplinei; de integrare, reprezentând nivelul formării capacității de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
simultan (4) (figura 35.8). Proporția procedeelor hibrid a crescut progresiv în ultima decadă și este estimată la 5-20% din toate reconstrucțiile vasculare (101,102). Având în vedere creșterea vârstei și a riscului operator asociat, tratamentul hibrid constituie o alternativă pragmatică pentru pacienții vârstnici cu anatomie complexă, care au un conduct autolog inadecvat pentru bypass, comorbidități, și astfel nu pot fi tratați convențional din cauza expunerii la riscuri operatorii inacceptabile. Prin abordarea hibrid se evită provocările tehnice ale intervențiilor pur endoluminale și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
du discours (1976), Approche de l'énonciation en linguistique française (1981), Genèses du discours (1984), Les termes clés de l'analyse du discours (1996), Le discours littéraire (Discursul literar, Institutul European, 2007), Pragmatique pour le discourse littéraire. L'énonciation littéraire (Pragmatica pentru discursul literar. Enunțarea literară, Institutul European, 2007). Dominique Maingueneau, Analyser les textes de communication (c) 2005, Armand Colin (c) 2007, Editura Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de comunicare Traducere de Mariana Șovea Cuvînt înainte de Oana Popârda INSTITUTUL EUROPEAN 2007 CUPRINS Cuvînt înainte / 9 Introducere / 13 1. Enunț și context / 17 1. Sensul unui enunț / 17 2. Mărcile lingvistice / 21 3. Tipuri de context / 25 4. Procedurile pragmatice / 28 2. Legile discursului / 31 1. Principiul de cooperare / 31 2. Principalele legi / 35 3. Conservarea fațetelor / 40 3. Diversele competențe / 45 1. Competența enciclopedică / 46 2. Competența generică / 48 3. Interacțiunea competențelor / 49 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este lăsat deoparte; fidel opțiunii semnalate (discursul este un proces, o practică discursivă, legată de o practică intersemiotică), autorul selectează și sistematizează cele mai importante contribuții (reperele fundamentale) din domeniile analizei discursului, comunicării media (presă, publicitate), teoriilor asupra enunțării și pragmaticii generale. Sîntem în fața unei contribuții care transformă subtil și competent erudiția în instrucție, atingîndu-și din plin scopul propus în Avant-propos: după parcurgerea manualului, cititorul va privi în mod diferit enunțurile din jurul său, nu le va mai considera doar ca pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fie atribuit secvenței verbale într-o anume situație, pentru ca aceasta să devină un enunț veritabil, asumat într-un loc și într-un moment particular de către un subiect care se adresează cu un anumit scop unuia sau mai multor subiecți. Statutul pragmatic al enunțului Să ne imaginăm că într-o instituție oarecare vedem pe peretele unei săli de așteptare o placă de plastic, de treizeci de centimetri pe douăzeci, pe care este scris cu litere roșii de tipar FUMATUL INTERZIS 2! Iată
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
din întîmplare și că este vorba de un enunț care prezintă o oarecare importanță. Dar mai trebuie să determinăm și faptul că enunțul constituie o interdicție. Acest enunț nu este numai un enunț verbal, el posedă și o anumită valoare pragmatică, adică pretinde să instituie o anumită relație cu destinatarul său. Pentru aceasta, trebuie ca enunțul să arate într-un mod sau altul valoarea sa pragmatică, actul pe care pretinde să-l realizeze prin enunțare. Dacă utilizatorul nu reușește să identifice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
interdicție. Acest enunț nu este numai un enunț verbal, el posedă și o anumită valoare pragmatică, adică pretinde să instituie o anumită relație cu destinatarul său. Pentru aceasta, trebuie ca enunțul să arate într-un mod sau altul valoarea sa pragmatică, actul pe care pretinde să-l realizeze prin enunțare. Dacă utilizatorul nu reușește să identifice actul respectiv, el nu va adopta un comportament adecvat față de enunț: o interdicție nu are aceleași consecințe practice ca o dorință sau un proverb, un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
situa pe același plan cu altele. Dacă într-un colț al tăbliței am citi numele lui Jacques Prévert, enunțul și-ar schimba complet statutul. 2. Mărcile lingvistice Infinitivul Unii pot spune că metoda de acces cea mai simplă la statutul pragmatic rămîne conținutul însuși al enunțului: este suficient să înțelegem sensul cuvintelor și regulile sintactice pentru a realiza că este vorba de interdicția de a fuma. În realitate, lucrurile nu sînt atît de simple. Verbul "a fuma" poate avea mai multe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
solicită memoria cititorului, care trebuie să pună unitatea în legătură cu o altă unitate din același text. Cunoștințele anterioare enunțării De exemplu, ceea ce desemnează numele proprii, cunoștințele despre efectul nociv al tutunului, forma regulamentară a panourilor care exprimă interdicții etc. 4. Procedurile pragmatice O interpretare derivată Cititorul plăcuței cu "În această încăpere nu se fumează" nu i-a înțeles cu adevărat sensul decît dacă o consideră o interdicție. Pentru a reuși aceasta, el trebuie să recurgă la proceduri care îl determină să interpreteze
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
banală care impune cititorului să facă apel la resurse ce nu sînt strict de ordin lingvistic, la un fel de analiză a situației în care se găsește. În consecință, pentru a determina sensul enunțului, el trebuie să mobilizeze reguli numite pragmatice. Va presupune astfel, cu siguranță, că o instituție nu și-ar fi dat osteneala să plaseze o asemenea tăbliță dacă respectivul conținut nu s-ar referi la oamenii care sînt în sală; își va spune, de asemenea, că faptul de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
încăpere în categoria locurilor în care nu se fumează nu prezintă mare interes pentru clienți și că această informație vizează, de fapt, un alt obiectiv. Instrucțiuni pentru interpretare Dacă vom complica puțin exemplul nostru, necesitatea de a recurge la reguli pragmatice reiese și mai clar. În această încăpere nu se fumează. Dar există un bar la capătul culoarului. Pentru a înțelege această înșiruire de două propoziții legate printr-un element de legătură, conectorul "dar", trebuie ca și cititorul să interpreteze relația
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ca indicînd un loc în care se poate fuma. Tocmai am prezentat două exemple de proceduri foarte diferite: trecerea de la " În această încăpere nu se fumează" la interpretarea lui " Fumatul interzis" și instrucțiunile corespunzătoare lui dar. Este vorba de proceduri pragmatice, dat fiind că ele fac apel și la o analiză a contextului de către destinatar, nu numai la o interpretare semantică, la cunoștințele sale de limbă. În ambele cazuri, destinatarul nu este pasiv: el trebuie să definească contextul din care va
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dintre ele, cea pe care trebuie s-o prefere într-un anumit context. Plecînd de la aceasta, putem dezvolta o dezbatere importantă: dacă cunoașterea limbii nu este suficientă pentru interpretarea unui enunț, dat fiind că trebuie să facem apel la proceduri pragmatice care prelucrează contextul, care este importanța sensului lingvistic și care este cea a sensului obținut prin proceduri pragmatice? Putem bănui că părerile sînt împărțite în privința acestui subiect, unii căutînd să integreze, pe cît posibil, procedurile pragmatice în limbă, iar alții
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o dezbatere importantă: dacă cunoașterea limbii nu este suficientă pentru interpretarea unui enunț, dat fiind că trebuie să facem apel la proceduri pragmatice care prelucrează contextul, care este importanța sensului lingvistic și care este cea a sensului obținut prin proceduri pragmatice? Putem bănui că părerile sînt împărțite în privința acestui subiect, unii căutînd să integreze, pe cît posibil, procedurile pragmatice în limbă, iar alții străduindu-se să minimalizeze rolul limbii în interpretare. 2 LEGILE DISCURSULUI 1. Principiul de cooperare Un ansamblu de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]