5,618 matches
-
grupului propriu (Leyens, 1983, p. 67). Ele cristalizează credințe și cunoștințe, bazându-se pe mecanisme de simplificare a complexității sau de generalizare pornind de la categorisirea unor informații fie incomplete, fie prea numeroase. Sunt investite afectiv, dar constituie versantul cognitiv al prejudecății. Pot fi pozitive, sunt cel mai adesea negative și nu sunt niciodată neutre. Stereotipurile tind să reducă diversitatea situațiilor sociale sau culturale la câteva dimensiuni, cele mai importante În ochii celui care le exprimă. Aceste scheme Îi acaparează atenția și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
același ansamblu de către un subiect. Jean Piaget utilizează În special expresia „schemă senzorio-motorie” pentru a urmări geneza conceptului la copil. Stereotipurile, ca scheme, concură la producerea de evaluări și de judecăți expeditive asupra celuilalt și, prin urmare, la formarea de prejudecăți și de comportamente de discriminare pozitivă sau negativă. Solomon Asch observa, cu multă vreme În urmă, că formarea impresiilor despre o persoană se face În funcție de niște reguli precise ale construcției cognitive. El a arătat, În timpul unui experiment citat adeseori, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
exprimate, și aproximările pe care le conțin să constituie baza pentru diverse forme de discriminare, intenționate și care fac mult rău. Intenționalitatea, manipulată În special În anchetele privind atribuirile cauzale, este Într-adevăr componenta principală a comportamentelor și a anumitor prejudecăți, dând sau nu naștere unor forme mai mult sau mai puțin politizate de xenofobie, rasism sau respingere afirmată a celuilalt. Unii le utilizează În mod regulat, cu mai mult sau mai puțin succes, În teatre de comedie sau În scheciuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Psychology, Cambridge/Paris, Cambridge University Press/Maison des Sciences de l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate de exemplu pe morală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
coordonator) (1992), Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al revistei Panoramiques, nr. 5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din toponimul unui oraș sau al unui târg: Alpes mancelles 1, Planèze2, Terres froides 3, Montagne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
WINDISCH Uli (1978), Xénophobie? Logique de la pensée populaire. Analyse sociologique du discours des partisans et des adversaires des mouvements xénophobes, Lausanne, L’Age d’Homme. Φ Azil (drept de Î), COLONIALISM, Comunitate, DOMINAȚIE, ETNICITATE, Etnie, Etnocentrism, Excludere, GENOCID, IDENTITĂȚI CULTURALE, PREJUDECATĂ, RASISM, Vulnerabilitate Zone de așteptaretc "Zone de așteptare" Zonele de așteptare au fost introduse În legislația franceză În iulie 1992, pentru a răspunde condamnărilor emise Împotriva Franței În martie același an pentru atingeri aduse libertății individuale și pentru sechestrare arbitrară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
metaforice păunesciene Ăcum se întâmplă la Alice Năstase, o altă „scriitoare“ din aceeași lume), câteodată cu bune reușite la nivelul unui sentimentalism cu adevărat emoționant Ătextele despre Ayan). Singura nereușită categorică din punct de vedere literar: proza La naiba cu prejudecățile, telenovelistică și simplistă, cu tipica situație de coincidență forțată, cu schematismul aferent... un text care ar fi fost mai bine să lipsească! Dar important, în cazul unor astfel de situații, când o vedetă de largă audiență transmite texte către publicul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ai un amic helvet în această postură enervantă - pentru noi... Țin minte că atunci când m-am întâlnit prima și singura dată cu el s-a mirat, pentru că nu semănăm mai mult din punct de vedere fizic... Avea și omul niște prejudecăți...). Nu pot uita cât de rapid mi-au deschis cont cei de la UBS din Elveția, ce servicii rapide ofereau etc. Experiența de două secole își spune cuvântul. Băncile noastre, în marea lor majoritate, sunt penibil de prost organizate, la fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
A asculta implică mult efort și presupune concentrarea și focalizarea atenției. A asculta povestea vieții cuiva înseamnă a fi martor la ceea ce spune și a-ți păsa. Din diverse considerente, este posibil ca, atunci când cunoaștem persoana intervievată, să avem anumite prejudecăți. A fi un bun ascultător înseamnă, în acest caz, a pune între paranteze orice experiență anterioară, a-i acorda vorbitorului respectul nostru deplin și a fi cât mai obiectivi posibil în realizarea interviului. A nu lăsa propria experiență și prejudecățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
prejudecăți. A fi un bun ascultător înseamnă, în acest caz, a pune între paranteze orice experiență anterioară, a-i acorda vorbitorului respectul nostru deplin și a fi cât mai obiectivi posibil în realizarea interviului. A nu lăsa propria experiență și prejudecățile teoretice să influențeze modul cum ascultați poate fi o sarcină dificilă, dar face parte din responsabilitățile pe care le aveți față de persoanele pe care le intervievați. Aceasta este o parte esențială a ascultării, iar propria dumneavoastră înțelegere va intra în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
evitarea șablonizărilor. Perspectiva antropologică abordează problema stereotipurilor culturale identificate la nivelul gîndirii, stereotipuri care ar asigura coerența și individualizarea unui grup, social, etnic, a unei comunități culturale, materializate fie în mituri, ca discursuri autoreferențiale și justificatoare (miturile fondatoare), fie în prejudecăți emise în legătură cu ceilalți, ca discursuri generalizatoare și simplificatoare (este bine cunoscut textul lui Mihail Sadoveanu în care se regăsesc etichetări ale comunităților etnice, de exemplu). Stereotipul (stereotipismul), în general, este definit, în sens restrîns, ca repetarea mecanică a unei forme
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Llosa. Blestemul povestașului este acela de a nu putea participa fără consecințe grave ca erou principal în propria viață. Un Llosa atipic Romanul Rătăcirile fetei nesăbuite este condamnat la planul secund prin dimensiuni și prin ambiții minore, dar și prin prejudecățile noastre că Llosa ar fi reprezentat mai ales de megaproiecte narative precum Conversație la Catedrala sau Sărbătoarea țapului. Însă el este tulburător prin laconism, vocea naratorială cinic-romantică a unui personaj resemnat și condamnat să gândească precum un Charles flaubertian (probabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Llosa. Blestemul povestașului este acela de a nu putea participa fără consecințe grave ca erou principal în propria viață. Un Llosa atipic Romanul Rătăcirile fetei nesăbuite este condamnat la planul secund prin dimensiuni și prin ambiții minore, dar și prin prejudecățile noastre că Llosa ar fi reprezentat mai ales de megaproiecte narative precum Conversație la Catedrala sau Sărbătoarea țapului. Însă el este tulburător prin laconism, vocea naratorială cinic-romantică a unui personaj resemnat și condamnat să gândească precum un Charles flaubertian (probabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
dar cred că e și un fel de politică în asociația asta, și punctele de interpretare care se intersectează, faptul că ea e o femeie țigancă, și în relație cu România, cu felul în care românii și romii sunt văzuți, prejudecățile care există în acest sens. O retrospectivă fictivă De cât timp lucrezi Lucia Tkácová? Primul proiect l-am făcut în anul 2000, dar n-am lucrat atunci prea intensiv. Ne-am întâlnit întâmplător, ne-am împrietenit, ea a făcut graphic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
lui Troeltsch, considerându-l părtinitor și antropocentric, deoarece susține punctul de vedere al observatorului uman ca singurul acceptabil. Principiul analogiei nu poate fi absolut în investigația critică, el fiind doar un instrument de lucru. Învierea lui Iisus trebuie investigată fără prejudecata că acest miracol nu este posibil să fi avut loc60. Și totuși, cum ar putea fi depășit acest dialog al surzilor? Cum poate un teolog al istoriei deveni credibil în rândul istoricilor? Dincolo de asumarea metodelor istoriografice moderne, teologia istoriei sau
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
credinței, ci "oricui are ochi să vadă". Plecând de la o concepție istorică care subliniază contingența, accentuând unicitatea evenimentelor istorice, el consideră Învierea un fapt istoric care poate fi stabilit de orice istoric profan dacă nu se apropie de el cu prejudecata necredinței 20. Pannenberg formulează ceea ce s-a numit cristologie de jos în sus (christology from below), în care se pornește de la personajul istoric Iisus, de la viața și propovăduirea sa pe pământ pentru a i se recunoaște apoi divinitatea 21. Într-
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
3 săptămâni și 2 zile. Ce ți-a plăcut din reacția publicului? Reacția a fost impresionantă. Au fost aproape 2.000 de oameni acolo. În timpul proiecției, m-am uitat în jur, la expresiile spectatorilor, recunosc. Erau foarte deschiși și fără prejudecăți. Vedeam tineri mișcați... Publicul tânăr e foarte greu de impresionat pentru că are acces la informație și este, prin urmare, la curent cu multe lucruri. Nu-l poți atinge sau surprinde ușor. Acești tineri dinamici și informați erau surprinși de ce vedeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
spectacole. Mărturisesc că nici acum nu am un răspuns. Poate doar că ideea de teatru e cumva asociată cu o manifestare, dacă nu cumva prea simandicoasă - culturală! -, măcar artificială, care n-are nici o legătură cu viața obișnuită. Întrevăd aici aceeași prejudecată care apare de fiecare dată când un artist se confruntă cu publicul larg: tot ce poartă eticheta de „cultură“ n-are cum să fie prea grozav! Și nu știu cine e mai vinovat de asta: cei care au ținut să-și prezinte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
mult pe inteligența sau pe forța adulților pentru a scăpa. Nu mă interesează direcția asta. Dar asta e prea multă teorie. După cum spuneam, eu cred că, în general, un om intră deschis în sala de cinema, și nu plin de prejudecăți. Nu știu care e stilul pe care o să merg mai departe. Nu mi-am propus nimic, dar n-are cum să iasă decât așa cum sunt eu. La ce lucrezi acum? La un scenariu despre un atlet care se dopează. Festivalul Artmania, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
aparte, poate mult mai multă decât filmul lui Dan Alexe Într-o epocă ale cărei turbulențe interetnice Dan Alexe le cunoaște prea bine ca jurnalist, filmul său vine cu niște personaje care ni se prezintă așa cum sunt, cu răutăți, viclenii, prejudecăți ori scepticisme, făcându-ne mai ușor să înțelegem de ce oamenii nu pot trăi în prietenie, dar și că, așa cum se vede din film, prietenia poate fi mascată de o dușmănie asumată de ambele părți. Aș pune în același coș și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
la o singură problemă printre multele cărora li se poate adresa: Ce implică - în special din punct de vedere lingvistic - adaptarea unui film după un roman (sau cartea filmului)?” "Comparînd narațiunile scrise și filmice din Cei morți și Rațiune și prejudecată, unde sînt diferențele sau schimbările, ce se adaugă, ce se pierde, ce se taie?” a. Timpul de consum/procesare: în legătură cu romanul, cititorul are controlul într-o măsură considerabilă; în legătură cu filmul (în special în sala de cinema), directorul deține în mare
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o prefață ce poate fi privită ca un autoportret al artistului la tinerețe: vorbind despre sine ca despre un "scriitor embrionar", își amintește ce detesta pe vremea aceea - revistele Time și Life, Hollywood-ul, televiziunea, lista best-seller-urilor, publicitatea, McCarthysmul, Cluburile Rotary, prejudecățile rasiale, mentalitatea americană despre progres și prosperitate, adică tot ceea ce însemna "filistinismul sufocant al acelor vremuri". Citea tot timpul, zeci de cărți - Saul Bellow, Dylan Thomas, Sigmund Freud, George Orwell, Marin Buber, Erich Fromm, Bernard Malamud, e.e.cummings - toți
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Scenariul, cunoscut deja de la Camus, îl are în centru pe profesorul de sport Eugene "Bucky" Cantor, un atlet pasionat de meseria lui măruntă, dar plină de satisfacții sincere (copiii îl idolatrizează), "un tânăr cu convingeri ferme, relaxat, blând, lipsit de prejudecăți, grijuliu, demn de încredere, viguros, musculos - un tovarăș și, în același timp, un conducător". În termenii lui Roth, acesată descriere conține toate elementele necesare plasării personajului în orizontul catastrofei, al unui destin orb și nedrept ce-i va mutila bunele
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
își uită rolul, dar nu rămâne monosilabic în fața răspunsurilor-fluviu ale neobositului Dan C. Mihăilescu, lansând întrebări ample, nuanțate. Cei doi își asumă rolurile onest, ca-ntr-un duel onorabil al opțiunilor și-al ideilor, aducând totodată cu sine temeri și prejudecăți: DCE se știe pus în fața unui "Scriitorinc retractil și mefient", posesor al unor povești fabuloase, "intelectual strălucit" și showman de excepție, iar DCM vine la primele "runde" dialogale cu imaginea unui DCE "critic în armură pe lângă care zboară săgețile", sau
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]