4,547 matches
-
aceasta se instalează liniștea... *Am simțit dorința de a se face cît mai repede dimineață ca să încep să scriu. *O sugestivă ilustrare a observației (unul dintre cei la care se găsește e Adrian Marino) că valoarea unei cărți depinde de priceperea posesorului său ar putea fi Ciociara de Alberto Moravia. Încercînd să acopere furtul unor volume din biblioteca profesorului la care fusese adusă fată în casă, eroina povestirii, o țărăncuță analfabetă, cumpără de la anticariat o cantitate de cărți egală cu cea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alții, după un scenariu care a avut ca primă etapă scoaterea de la Universitate și îndepărtarea de ocupațiile în care era, ca puțini alții, calificat. Ajunsese în faza de a se considera un cercetător foarte norocos, norocul fiind de fapt consecința priceperii sale. După retragerea profesorului Dan Simonescu, ar fi putut deveni cel mai bun bibliolog din țară. A revenit totuși, surprinzător, la Bacău, în două rînduri: o dată acum patru ani, însoțit de (zicea) cumnatu-su, cînd, la solicitarea mea (Canada fiind încă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să Împrumute un „blitz”. Zilele trecute i-am răspuns și lui D-l Ciurea, care și el are cuvinte prea frumoase pentru modesta mea activitate. Eu vă mulțumesc foarte mult pentru tot ce faceți și vă felicit pentru răbdarea și priceperea cu care veți scoate la lumină faptele bătrânilor trecători prin viața Fălticenilor! Bine că se mai găsesc astfel de oameni ca Dvs., care să poată face și binele acesta, să puie În ochii tineretului munca dezinteresată și devotată 61 Maria
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ocazie. Eu am explicat pe dosul fiecăreia și am mai adăugat și separat, ca să nu se strecoare vreo greșală și să ai și o completare la ceea ce vei relata În Monografia pe care o așteptăm. Cu răbdarea dvs. excepțională, cu priceperea cu care am văzut că sunteți atât de bine Înzestrat, sperăm să apară o oglindă serioasă a trecutului fălticenean până În prezent. După scrisoarea dvs. a sosit și o alta de la Dl. Ciurea, care mă roagă să las documentele pentru Muzeu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
binelui și frumosului, În viață - este vrednică de toată lauda! Prin aceasta vă faceți Dvs. intrarea - cu un ceas mai devreme, În posteritate! Nici prin cuvinte și nici prin orice răsplată materială, nu se poate arăta recunoștința, pentru perseverența și priceperea, pentru intenția frumoasă pe care o aveți! Este o Îndoită faptă onorabilă: 1) ridicarea moralului celor bătrâni, cari au lăsat ceva pentru viitorime; 2) informarea generației viitoare În munca ce o au de desfășurat. În ce privește cheltuielile cari le-am făcut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din belșug. Primește toată admirația noastră. Lângă mata ai norocul să fie Încă Dl. Ciurea; un mare exemplu! Dumnezeu să-l ție Încă mulți ani! Este de admirat, cum se mai poate agita la o vârstă Înaintată. Cât elan, entuziasm, pricepere și putere de muncă, găzduiește un suflet ca al lui?! M-ar interesa foarte mult memoriile lui, dar n-am Îndrăzneala să le cer. Trimeterea e grea! De restituit, n-ar fi atât de greu. Cred Însă că vor fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Eu cred că totul se datorește Îndemnului Dvs.! Meritați multă recunoștință, atât din partea mea personal, cât și din partea celor cari au legătură strânsă cu orașul și cu istoricul țării noastre (...). Prin dragostea de oraș (...), perseverența În muncă, talent și multă pricepere, ați ridicat vălul indiferenței, ați cernut praful și ați pus În lumină faptele bune și oamenii de merit ai orașului nostru. Orașul Întreg, trebuie să vă fie recunoscător! Personal și Alex. Ciuntu, am simțit o adâncă emoție și nu putem
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prea expusă. Lipsa Dlui Ciurea o simțim adânc În sufletul nostru din punctul de vedere al Încurajării În muncă, dar efectiv D-voastră erați activul devotat lucrărilor de păstrare a valorilor. Avem Încredere multă În puterea Dvs. de muncă și pricepere. Rugăm pe D-zeu să vă dea sănătate. Vă mulțumim foarte mult pentru vestea și descrierea frumoasă a morții D lui Ciurea. D-na Vodă104, care primise telegramă, mă vestise la timp și, după Întoarcere, mi-a povestit și dumneaei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sunteți un urmaș de mare valoare al D-lui Ciurea și al atâtor alți oameni foarte rari... de care țara a avut și are mare nevoie. Vă admir din toată inima, perseverența și puterea de muncă! În al doilea rând priceperea, chiar talentul cu care detectați valorile! Pentru șiadbei, vă trimesesem o scrisoare a D-lui Heul, fost casier la gară (În Fălticeni, n.n.), bun cunoscut cu fam. șiadbei și cu fam. Botez. Am scris surorii lui Titică Botez să vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Nr. 2 a Muzeelor și Monumentelor 119, m-a Încântat, dar și m-a Înduioșat! Negăsind revista la chioșcurile de ziare, am apelat la Muzeul nostru. Împreună cu Colonel Ciuntu, am urmărit articolul scris de Dvs. Ne-a minunat munca și priceperea cu care ați detectat atâtea personalități de valoare ale orașului Fălticeni. Sunteți părintele Muzeului, pe care vă rugăm să nu-l părăsiți! Ar fi potrivit să-l măriți 120 cu fosta locuință a lui Jenică Tatos 121. Mai trăiește? Clădirea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ora 9 ½ dimineața, s-a dus s-o aducă mai devreme pe tov. ghidă, care după 10 minute a venit, ne-a deschis muzeul și ne-a arătat unde sunt expuse fotografiile mamei noastre. Apoi ne-a prezentat cu multă pricepere exponatele din muzeu, fără Însă a spune nici un cuvânt referitor la activitatea artistică a Norei Marinescu, În fața excursioniștilor, deși știa că fiicele sale sunt În acest grup și că la insistențele noastre s-a deranjat să ne deschidă muzeul mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
familiar, al prezentării, păreți a uita că cititorul nu cunoaște poate deloc oamenii În cauză. De aceea, pentru el trebuie folosite diverse procedee de reamintire, de precizare, de fixare a identităților. E, ca să zic așa, singurul plan În care, după priceperea mea, ar fi vreo sugestie de făcut paginilor, repet, excelente, pe care le-am citit. Sunt scrise cu talent, cu ținută intelectuală și scrupul al preciziei, „fură” pe cititor și-l poartă printr-o „trâmbă de vedenii” din altă lume
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu Cpt. Cristu Ivanovici, cu Maioru(l) Ghiorghiu și cu Colonelul Niculescu. și la ascultat n-a știut drept nimica, cu toată fudulia lui. și mai este Petre Ghiorgheasa, coleg de clasă cu Stoleriu și de mare Înțelepciune și mare pricepere și mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a fost cerut de către Casa corpului profesoral de la Fălticeni. În aceste trei exemplare va figura și câte-o fotografie a Dv. Omul care-a realizat opera aleasă de pe str. Sucevei din Fălticeni și pentru care realizare a depus atâta râvnă și pricepere, merită să fie cunoscut de către cei de azi și cei ce vor veni după noi, măcar prin fotografia sa. Despre Dv. Însă, nu voi spune atât cât s-ar cuveni decât, doar: „Eugen Dimitriu, organizatorul secției „Oameni de seamă”, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de lucrările mele aflate la noul Muzeu, ca să pot trimite și cele care lipsesc din 82 câte am publicat, afară de reviste. Ce mai este cu „Ulița Rădășenilor”? Cruță-te, dragă domnule Dimitriu, că orașul Flt. și Țara are nevoie de priceperea și zelul matale! Dacă-i vezi pe d-nii Moscaliuc - senior și junior (ambii par tineri, că nu-i pot deosebi) salutați-i din parte mi. Ai mei Vă trimit complimente. Omagiile mele doamnei și matale cele mai bune și sincere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ungureanu la d. Gafița ca să știu ce ton să abordez. Cu cele mai bune urări pentru cei dragi ai matale și pentru mata. V. Tempeanu P.S. D-na matale sunt sigur că știe numele de botez al Tempeanu și datorită priceperii condeierului Mihail șerban, care a știut să atragă colaboratori remarcabili. Acestuia din urmă, prietenul din copilărie de pe Ulița Rădășenilor i-a fost de folos, pentru o muncă de alergătură... 952 profesorului Todicescu 590, care a funcționat la liceul „Gane” (pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
te sinchisi (...). Dacă mă potriveam și eu la tot ce spun jucătorii de cărți, clubiștii și clefăitorii din Folticeni, nu realizam nimic. Că spune d. Havriș, că el te-a ridicat? S-a văzut, prin ceea ce ai realizat, că munca, priceperea, stăruința, devotamentul, pasiunea etc. toate te-au „ridicat”. Un lucru aș dori acum: să Împuținezi munca, să te odihnești mai mult, să te cruți 592. Acum să trec la Întrebările matale: N. Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
alor mei. Recomandă-mă doamnei matale. V. Tempeanu 961 51 Buftea, 15 februarie 1973 Iubite domnule Dimitriu, Cum să Vă mulțumesc, matale și domnului Prof. Popa, pentru neprețuitul dar, pe care mi l-ați făcut? Mata ai pus multă muncă, pricepere, căldură, dragoste chiar, În rândurile matale. M-a uimit ampla documentare. Sunt lucrări, pe care le-am uitat; dar talentul și pasiunea matale de cercetător le-a descoperit și mi-au făcut plăcere, aducându-mi aminte de tinerețea mea Îndepărtată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Eugen, E a doua oară de când citesc interesanta biografie a moșului meu, pictorului renumit ștefan șoldănescu, dar și a (...) pr. paroh Vasile șoldănescu, cu familia lui numeroasă, Între care-i și mama noastră Ecaterina. Mult mă mir ce răbdare și pricepere ai avut la această frumoasă și interesantă lucrare, care ți-a luat timp destul de mult (...), ca să scoți toate datele despre pictor, de pe la Muzeul Fălticenilor, de la Pinacoteca din Iași, de la particulari, de la München, unde și-a făcut școala și practica 5
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să facem plinul la stația PECO de la capătul Magistralei București-Pitești. Mulțumiți că avem mașina noastră, am dat dracului toate necazurile și greutățile din ziua respectivă. Soția mă mângâia cu gândul că și la naștere tot așa este, trebuie răbdare și pricepere. Sincer să fiu, mașina de bună e bună. Motorul ceas, conducerea, direcția extraordinare. Se simte egida RENAULT-ului, dar... Dacă nu ar fi acest dar, toate ar fi bune. Aproape de Pitești un alt mașinist care luase turismul în aceeași zi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Jarník-Bârseanu, apar, în traducere liberă, în „Romänische Revue”, publicația lui C. Diaconovici: Rumänische Volkslieder in freien Übertragungen. Nach Jarník und Bârseanu, „Doine din Ardeal” (6/1890). Referitor la talentul lui F., L. V. Fischer scria: „Acesta a rezolvat cu multă pricepere problema de a rămâne fidel originalului în versificație și de a reda în același timp conținutul versurilor, ceea ce este deosebit de greu la tălmăcirea cântecelor populare, mai ales a celor românești. Tuturor acelora care doresc să cunoască cântecul popular românesc în
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
aici de la lectura directă a manuscrisului, ceea ce nu se mai făcuse cu rigoare de la ediția lui Gh. Cardaș (1925), ale cărei greșeli au fost preluate, unele chiar de ediția lui J. Byck (1953). Un amplu capitol de note dă măsura priceperii, a informației și efortului investit. O altă lucrare, care reia o întreprindere din 1970, este impunătoarea antologie Școala Ardeleană (I-II, 1983). Aceasta a cerut din partea editorului parcurgerea unui număr mare de texte, aparținând unor autori din arii geografice diverse
FUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
mai frumoase pagini din basmul Harap-Alb: cele ce descriu călătoria în grup pe care o înfăptuiește eroul la Curtea Împăratului Roș, legându-se tovarăș, rând pe rând, cu Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă. Fiecare dintre ei își va arăta priceperea într-un anumit moment critic. Ca „niște frați”, se ajută între ei de fapt toți. Între cei cinci uriași, cu care formează una dintre marile echipe de personaje ale literaturii, Harap-Alb se află în mijlocul unui turn - viu și mișcător - al
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cu tentă sămănătoristă, avându-și punctul de plecare în viața satului bucovinean (În ajunul despărțirii, Reîntoarcerea, Serafim Cărășel). Scriitor în formare, autorului nu-i lipsesc vioiciunea spiritului, sensibilitatea (vizibilă îndeosebi în descrierea naturii), un anume umor antrenant și, mai ales, priceperea de a valorifica resursele graiului popular. Lucrarea despre Eminescu, subintitulată Contribuții la studiul vieții și operei sale, umple câteva lacune, îmbogățind substanțial bibliografia cercetărilor în domeniu. G. a tradus proză de Henryk Sienkiewicz, Paul Heyse, Peter Rosegger, Bjornstjierne Björnson, Laza
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
cauzalității sociale se poate vedea cu ușurință din felul cum l-a aplicat în cercetarea satului românesc. D. Gusti a tratat cu superioară înțelegere agricultura ca valorizare a cadrului natural (climă, sol, relief) și social (tradiții, obiceiuri, opinie publică) de către priceperea și voința omenească. În acest context, preciza autorul, este explicabil eșecul reformelor agrare succesive, de la 1864 și până la exproprierea de după primul război mondial, datorat modalităților lor unilaterale de înfăptuire. Principalul neajuns al reformelor agrare, specifica Gusti, este acela că „s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]