4,664 matches
-
și organite modificate. Nucleul este mare, de formă neregulată, hipercromatic și cu numeroși nucleoli. Raportul nucleu/ citoplasmă este sporit. Modificări biochimice: Activitatea biochimică a celulei tumorale este similară, dar nu identică cu a celulei normale. Cele mai multe modificări sunt în legătură cu rata proliferării, cu pierderea adezivității intercelulare, cu creșterea capacității de migrare. Există schimbări în ADN, ARN, enzime, lipide și colesterol ce au drept consecințe schimbări metabolice și secretorii. Modificări metabolice: Datorită proliferării rapide și a modificărilor biochimice apar schimbări metabolice. La nivelul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
identică cu a celulei normale. Cele mai multe modificări sunt în legătură cu rata proliferării, cu pierderea adezivității intercelulare, cu creșterea capacității de migrare. Există schimbări în ADN, ARN, enzime, lipide și colesterol ce au drept consecințe schimbări metabolice și secretorii. Modificări metabolice: Datorită proliferării rapide și a modificărilor biochimice apar schimbări metabolice. La nivelul membranei transportul glucidelor și al aminoacizilor este modificat, celula tumorală fiind o mare consumatoare a lor. Sinteza proteică este crescută și deoarece celula tumorală poate fi o producătoare de substanțe
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
malignă. Sunt descrise gene diferite care acționează asupra moleculelor de ADN, carcinogenilor exogeni și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă, rearanjare genică sau inserție virală. Ele au caracter dominant favorizând proliferarea celulară. Au fost descrise și antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce inhibă proliferarea celulară. Caracterul dominant sau recesiv al genelor, interacțiunile lor modifică evoluția celulei normale transformând-o stadial în celulă tumorală. Modificări cromozomiale. Celula tumorală are modificări de număr
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
și oncogene. Oncogenele sunt protooncogene (gene normale) modificate structural și funcțional prin translocație, amplificare genetică, mutație punctiformă, rearanjare genică sau inserție virală. Ele au caracter dominant favorizând proliferarea celulară. Au fost descrise și antioncogene (gene supresoare ale tumorilor) ce inhibă proliferarea celulară. Caracterul dominant sau recesiv al genelor, interacțiunile lor modifică evoluția celulei normale transformând-o stadial în celulă tumorală. Modificări cromozomiale. Celula tumorală are modificări de număr și/sau de structură ale cromozomilor. Poate fi o celulă diploidă (număr normal
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
diploidă (număr normal de cromozomi) dar modificați structural sau aneuploidă (număr multiplu de cromozomi). Modificările structurale interesează unul sau mai mulți cromozomi prin depleție, inversie, translocații sau apariția cromozomilor inelari. Modificări funcționale. Celula tumorală este o celulă autonomă, aptă de proliferare, migrare și grefare. Ea se caracterizează și prin: alterarea inhibiției de contact a mișcării și a diviziunii chiar și în mediu lichid, diminuarea joncțiunilor intercelulare, modificarea potențialelor de membrană (negativare accentuată). 2. Țesutul neoplazic se deosebește radical de țesutul de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
tratament multimodal în privința plasării secvenței chirurgicale sunt preocupările actuale. 17.7.2. RADIOTERAPIA Radiațiile ionizante produc perturbări morfofuncționale ale celulelor care, în funcție de doză și de timpul de expunere, duc la moartea acestora. Acțiunea este mai accentuată în cazul celulelor cu proliferare rapidă (celulele tumorale, dar și celule normale - măduva osoasă, mucoasa tubului digestiv) și mai ales în fazele S și M ale ciclului celular. Celulelor tumorale li se descrie o sensibilitate diferită la iradiere. Unele tumori sunt radiosensibile (limfoamele), iar altele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
cu spectru larg de actiune. Exista trei categorii de sulfamide, ale caror indicatii difera. Sulfamide antibacteriene Este vorba de substante cu sulf careajuta sa fie combatute infectiile. sulfamidele antibacteriene impiedica sinteza acidului folic, substanta necesara metabolismului bacteriilor. Astfel, ele diminueaza proliferarea bacteriilor dar nu le omoara. In realitate, rezistentele bacteriene au devenit frecvente si efectele nedorite (alergii severe, distrugerea celulelor sangvine ale maduvei osoase etc.) sunt potential grave, ceea ce explica renuntarea la sulfamide. Sulfamide diuretice Acestea sunt substante care stimuleaza secreatia
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
infecții sunt mai multe bacterii de obicei asociate, fiecare distruge o componentă a sistemului imunitar. Prin administrarea unui antibiotic se deschide calea de a pătrunde în organism de către un virus sau o bacterie, fiind o explicație mai puțin ortodoxă a proliferării unor infecții și apariția unor rezistențe deosebite a unor bacterii la tratamentul clasic. O altă greșeală în abordarea profilaxiei o constituie recombinarea virușilor în interiorul organismului. În urma unui vaccin (gripal) se recombină virusul introdus prin vaccin cu cele existente în organism
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ar trebui ca părinții să dăruiască fiecărui copil, se formează un copil mai inteligent mai matur, mai integrat social. Societatea prin superficialitatea cu care a privit evoluția tratamentelor alopate, campaniile de vaccinare și prin tolerarea acestor minciuni au dus la proliferarea acestor infecții, la apariția mai multori tipuri de tulpini a unor microorganisme mult mai virulente pentru om. Societatea prin complicarea metodei de învățămînt, a separate cercetarea de tratament, a introdus prea muți oameni în acest lanț și de aici eșecul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
suportului necesar ONU în capitalele naționale, consolidarea tendinței de democrație în lume. Adunarea parlamentară ar putea să atragă mai eficient atenția asupra necesității de a acționa în cazurile de atrocități în masă și ar putea face recomandări referitoare la non- proliferarea nucleară sau schimbările climatice. O Adunare parlamentară ar reprezenta nevoile oamenilor mai degrabă decât ramura executivă a guvernelor care sunt reprezentate în Adunarea Generală și ar reduce deficitul democratic în cadrul ONU. Adunarea Generală ar putea permite parlamentarilor să se grupeze
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și capacității de apărare; 3. Comisia pentru Economie și Securitate; Subcomisia de cooperare și convergență economică Est/Vest; Subcomisia relațiilor economice transatlantice; 4. Comisia politică; Subcomisia pentru partenerii NATO; Subcomisia relațiilor transatlantice; 5. Comisia pentru Știință și Tehnologie; Subcomisia privind proliferarea tehnologiei militare. În cadrul Adunării NATO funcționează, din 1996, Grupul special al Mediteranei 261, care urmărește problematica siguranței din Mediterană și își propune să creeze și să aprofundeze dialogul parlamentar cu țările sudice din zonă262. Adunarea are o relație specială cu
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ales, de datele recente ale biologiei celulare care au evidențiat alterări ale interacțiunilor celulă celulă și/ sau celulă matrice extracelulară în diferite organe (4). Chiștii renali în ADPKD sunt multipli, bilaterali, se formează în orice segment al nefronului (printr-o proliferare celulară și activitate secretorie anormală a epiteliului). Ei se dezvoltă difuz și progresiv, cresc lent în mărime, afectând parenchimul renal adiacent (compresie/apoptoză?) și producând IRC. Aceste caracteristici nu sunt generale, deoarece uneori (rar) în ADPKD, dezvoltarea chiștilor renali poate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ACE inhibitutors vs. atenolol in ADPKD patients (Edinburgh, Iași, Manchester, Newcastle, Paris) (1993-1996). Mircea Covic, Coriolan Cotuțiu Procesul de dezvoltare renală normală (nefrogeneză 1) este, în esență, un program de evenimente celulare, dinamice și riguros controlate în timp și spațiu: proliferarea celulară, formarea (diferențierea) de celule specifice, moartea celulară prin apoptoză și morfogeneza sau achiziția formelor tridimensionale (formarea nefronului, ramificarea canalelor colectoare) (3, 10). Aceste procese sunt mediate și controlate prin expresia temporală și spațială a unor gene implicate în nefrogeneză
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
polarizate și fibroblaste interstițiale. Dezvoltarea rinichilor începe cu contactul intim între mugurele ureteral și mesenchimul renal din blastemul metanefretic; la locul de contact, între celulele lor componente are loc un fenomen de inducție reciprocă (fig. 2.3) care determină, prin proliferare și diferențiere celulară, două evenimente (5, 10, 11): -ramificarea corectă a mugurelui ureteric, care va forma sistemul excretor arborescent canalele colectoare, calicele, pelvisul renal și ureterul care drenează urina din tubii nefronilor la vezica urinară; -transformarea (conversia) sau diferențierea celulelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în tubul neural 4. Nu se știe dacă ei funcționează în timpul nefrogenezei (11). B) CONTROLUL MOLECULAR AL NEFROGENEZEI 1. Gene și molecule implicate în nefrogeneză Nefrogeneza normală este un ansamblu de evenimente celulare, controlate în timp și spațiu (3, 11): proliferarea celulară; diferențierea în tipuri celulare specifice (diverse epitelii, celule mesangiale, endotelii); morfogeneza sau achiziția formelor tridimensionale (de ex., formarea tubului nefronic din celule nediferențiate sau ramificarea canalelor colectoare); 3. în metanefros, nefronii exprimă VEGF factorul de creștere endotelial vascular (un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
gonadele, deoarece WT 1 este implicată și în diferențierea acestor organe. Mutația unei alele PAX 2 la șoareci transgenici perturbă nefrogeneza (rinichi displazici) și produce megaureter; mutația ambelor alele blochează complet nefrogeneza. Superexprimarea genei PAX 2 la șoarecii transgenici stimulează proliferarea și produce chiști (7, 10). Factorii de creștere și receptorii lor Factorii de creștere care stimulează diferențierea și morfogeneza în cursul nefrogenezei sunt: HGF/SF, GDNF, FGF2, IGF I și II, TGF-µ, PDGF 6. Ei acționează prin intermediul unor receptori; mulți
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
interacțiunile lamininei-1 cu complexul alfa-distroglican, localizat pe suprafața celulară, sau cu nidogenul, o proteină a matricei derivată din mesenchim, sunt esențiale pentru morfogeneza epitelială (10). Mecanismele de interacțiune a lamininei cu alte molecule nu sunt încă elucidate. Molecule care controlează proliferarea celulară sau apoptoza în această categorie se încadrează proteina c-myc, care stimulează diviziunea celulară. Animalele transgenice la care se produce super-expresia oncogenei c-myc formează constant chiști renali. Dovezi privind rolul primar al proliferării celulare în formarea chiștilor renali provin și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nu sunt încă elucidate. Molecule care controlează proliferarea celulară sau apoptoza în această categorie se încadrează proteina c-myc, care stimulează diviziunea celulară. Animalele transgenice la care se produce super-expresia oncogenei c-myc formează constant chiști renali. Dovezi privind rolul primar al proliferării celulare în formarea chiștilor renali provin și din modelele animale care au fenotip ARPKD; gena implicată codifică o proteină cu rol în diviziunea celulară (6, 9). Gena bcl-2 inhibă în mod normal apoptoza. Șoarecii transgenici la care este blocată această
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o proteină cu rol în diviziunea celulară (6, 9). Gena bcl-2 inhibă în mod normal apoptoza. Șoarecii transgenici la care este blocată această genă fac polichistoză renală; încă nu se știe care este mecanismul prin care apoptoza excesivă duce la proliferarea și formarea chiștilor. Alte gene implicate în nefrogeneză în diferite sindroame genetice cu malformații renale au fost identificate genele și produsul lor primar (tabel 2.3); foarte probabil că unele molecule codificate de aceste gene sunt implicate în procesul de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
la șoarecii transgenici knockout) produce alterarea diferențierii metanefrosului și neapariția mugurelui ureteral; alături de factorul de transcripție WT-1, în această etapă sunt sintetizate și syndecanul (un proteoglican de suprafață celulară) și N-CAM (moleculă de adeziune a celulelor neurale). Formarea, creșterea/proliferarea și ramificarea mugurelui ureteral depind de expresia genelor pentru receptorii factorilor de creștere c-ret (produsul proto-oncogenei ret), met și ros la vârfurile ramificațiilor mugurelui. Ligandul receptorului ret este factorul de creștere GDNF, sintetizat foarte probabil de blastem metanefretic. Absența receptorului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
creștere (GDNF, HGF, EGF, NGF, FGF). în această perioadă de recrutare și agregare a celulelor stem metanefretice acționează și genele PAX-2 și PAX-8, care produc un factor de transcripție important pentru reglarea altor gene implicate în stadiul precoce al tubulogenezei (proliferare rapidă și diferențierea epiteliului renal 8); mutația genei PAX-2 la șoareci inhibă agregarea și conversia epitelială (ulterioară) a mesenchimului. Condensarea sau compactarea celulelor stem metanefretice (a doua etapă a diferențierii blastemului metanefric) în bonete de țesut metanefretic este reglată de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vezicule renale (începutul tubulogenezei) necesită FGF2, EGF și, probabil, alți factori de creștere; ei au o acțiune permisivă, adică permit și stimulează realizarea unui program 8. în multe boli renale se produce o reactivare a genei Pax-2 și deci stimularea proliferării celulelor epiteliale și nediferențierea lor (5). Este evident că gena PAX-2 intervine în ambele momente critice ale nefrogenezei, atât în formarea mugurelui ureteral, cât și în conversia mesenchim-epiteliu. În stadiile mai tardive ale diferențierii nefronului și formării glomerulului sunt exprimați
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a putut fi evidențiată și o mică proporție de celule de tip macrofagic (prezență de receptori Fcg, CR1, antigene HLA II). Unele substanțe, ca EGF, FGF, angiotensina II, endotelina, stimulează în celulele mesangiale sinteza de PDGF, cu rol important în proliferarea acestora in vivo. Corpusculul renal este sediul procesului de filtrare. Substratul morfologic al filtrării este reprezentat de endoteliul capilar, membrana bazală și diafragmele de filtrare dintre pedicele (diafragmul fantelor de filtrare). Debitul de filtrare depinde de coeficientul de filtrare, legat
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
în această cale, policistinele ar putea avea un rol important în morfogeneza rinichiului, în așa-numitul proces de polaritate planară (de stabilire a poziției spațiale a diferitelor tipuri de celule epiteliale din structura nefronului), precum și în mecanismele de control ale proliferării celulare, dependente de contactul intercelular (Ward et al., 1996). Se crede că policistina 1 ar funcționa ca un receptor pentru un ligand necunoscut din matricea extracelulară care controlează sau mediază o cale de semnalizare ce comunică celulelor epiteliale informația pozițională
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
funcției și deci la absența semnalului; acest fapt modifică programul de diferențiere celulară. în acest caz, celula nu poate să-și mențină structura tubulară normală, apar o serie de modificări membranare (inclusiv remodelarea membranei bazale), care, împreună cu creșterea ratei de proliferare, duc la formarea chiștilor (Bacallao R.L. și Carone F.A., 1997). Această ipoteză necesită studii suplimentare pentru a stabili funcțiile biochimice precise ale policistinelor și pentru a determina mecanismul exact prin care mutațiile în aceste proteine duc la formarea chiștilor. Ipoteza
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]