4,129 matches
-
o ia pe stradă în sus, măcinîndu-și creierii să ghicească cine i-a putut-o face; o fi cel din colț, căierul? o fi vidanjorul? o fi măgarul cu tocila, de lîngă cișmea? Iată și Hahalera. Strîngere de mînă și Prostul își descarcă pe nerăsuflate oful. Cum s-a culcat, cum și-a așezat perna sub cap, cum... și dă-i și dă-i. Hahalera îl ascultă și spune aha, după fiecare avalanșă de nădufuri spune aha. O fi cel din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nerăsuflate oful. Cum s-a culcat, cum și-a așezat perna sub cap, cum... și dă-i și dă-i. Hahalera îl ascultă și spune aha, după fiecare avalanșă de nădufuri spune aha. O fi cel din colț? se frămîntă Prostul, o fi căierul? Hahalera îi pune Prostului mîna pe umăr și-și apropie gura de urechea-i clăpăugă: te mai îndoiești? nu știi cine fură? și-i sîsîie șerpește: Licheaua, i le-a și dat căierului dimineață să le ducă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-a așezat perna sub cap, cum... și dă-i și dă-i. Hahalera îl ascultă și spune aha, după fiecare avalanșă de nădufuri spune aha. O fi cel din colț? se frămîntă Prostul, o fi căierul? Hahalera îi pune Prostului mîna pe umăr și-și apropie gura de urechea-i clăpăugă: te mai îndoiești? nu știi cine fură? și-i sîsîie șerpește: Licheaua, i le-a și dat căierului dimineață să le ducă, din gura lui am auzit. Cum? Licheaua
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
umăr și-și apropie gura de urechea-i clăpăugă: te mai îndoiești? nu știi cine fură? și-i sîsîie șerpește: Licheaua, i le-a și dat căierului dimineață să le ducă, din gura lui am auzit. Cum? Licheaua? se crucește Prostul și o ia mai departe, bîiguind, în sus, pe stradă. Și doar m-a ascultat, uite, mai 'nainte m-a ascultat, i-am spus doar cum m-am culcat, cum mi-am pus perna, cum... m-a ascultat, m-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
m-a ascultat, m-a înțeles, ba, am crezut la un moment dat că-mi poate da o idee... Și bîiguie și-și freacă fruntea și nu poate sta locului. După o săptămînă, Hahalera cu Licheaua. Știi chestia cu găinile Prostului, spune Hahalera, a susținut ieri la Terasă că nu i s-a furat nici o găină, totul a fost invenție. E tîmpit, zice Licheaua, știi doar că eu i le-am furat, și-am și luat bani frumoși pe ele, hai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cît a stat pe-aici de cîteva ori. Știe tot despre România. Spion? Și ce? La rîndu-ne, dăm tot din noi, spune fiecare ce știe despre Olanda. Cînd îi pomenesc de Butelia de Leida, rîde amuzat: în orașul Leida domină proștii. Și o fixează pe doamna de vizavi, o momîie smochinită, foarte elegantă, care nu intră-n vorbă. Mută. Cineva zice, în replică: la noi, la Caracal s-a răsturnat căruța cu proști. Relațiile româno-olandeze, par, iată, perfecte. S-apropie Gara de Nord
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Leida, rîde amuzat: în orașul Leida domină proștii. Și o fixează pe doamna de vizavi, o momîie smochinită, foarte elegantă, care nu intră-n vorbă. Mută. Cineva zice, în replică: la noi, la Caracal s-a răsturnat căruța cu proști. Relațiile româno-olandeze, par, iată, perfecte. S-apropie Gara de Nord. Ne luăm, fiecare, rămas bun de la... Fifi Zburătoru'. Numai momîia nu. Ba da! Brusc, i se adresează: drum bun și să reveniți ca să vedeți cum s-a rezolvat murdara afacere Țigareta 2
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la domiciliu, de domnia sa, fuzionează cu partidul proletarilor cu ochi albaștri? Nu, nici o mirare: oricum, printre inițialele firmei d-sale se afla și un P.S. (chiar dacă și Democrat) mai mult decît elocvent. Cînd văd pe unu' îmbrăcat țopește, nu zic: prost gust! ci: prost! Regele adolescent, în '45, '46, sfidînd prin ținuta lui militară de o firească eleganță pe fălcoșii polcovnici înfipți în capul meselor agresiv-festive. Întîlnire, la Bolta Rece, cu scepticul de serviciu. Îi aud din nou litania: din păcate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de rigoare) au blocat trotuarele și au umilit legendarul oraș. Dacă, dincolo de scontatele beneficii comerciale municipale a fost luată în calcul și eventuala defulare a pulsiunilor agresive la acest nivel de jos, încă am mai putea cauționa revărsarea generală a prostului gust; tare ne e teamă însă că subtilitățile (psihanalitice) nu-i prea dau afară din casă pe organizatori. Baia ieșeană de vulgaritate n-a făcut decît să egaleze performanțele celor mai bălțate televiziuni (de stat și particulare). Și, din păcate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întors într-ale lor. Cînd și-au dat seama, în sfîrșit, că schelele zurbavnicei fresce sînt deja ridicate, calfe (caiafe) și zidari întinzînd de-acum definitivele gleturi, iar bănuții zornăind forte în portmonee, s-au consolat în condiția lor de "proști", cum îi și numise, de altfel, într-o zi de cocktail, frescangiul dă București. Acum, liniște. Da, dar la doi pași de imunda zîzanie parietală, în Muzeul de Artă din Palat, se află autoportretul de trufaș hdalgo al picturii românești
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reped ca apucatul să închid pentru a nu-i auzi vocea țopescalintată a unei vînzătoare de floricele-n Giulești. Cum, la fel, mă reped cînd, pe același post, se ivește pedala poticnită a cuiva care se recomandă, brrr, Atila. Vocea prostului poate fi foarte bine atribuită unui comentator de fotbal autohton care, la marcarea golului dinamovist, urlă goooool! în manieră maracană. Vocile imbecil timbrate gros ale spoturilor publicitare cu detergenți, pamperși sau kreskova, vocea unei răscoapte minijupițe cu inflexiuni de grădiniță
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
impun prioritatea, soluțiile novatoare nu au decît de cîștigat în credibilitate. Din păcate, generalizata furie resentimentară a nou-veniților oferă un spectacol strident, nici o zonă a globului neputîndu-se sustrage epidemiei. E o rețea fumegoasă de indivizi lipsiți de talent nu și proști care manipulează, cu o perspicacitate prompt mercantilă, proiecte panstatale, de o vacuitate evidentă, mergînd de la găselnița ultimei bienale venețiene, cu unul din saloanele ei naționale realmente gol, pînă la fojgăieli locale vrute, în ochii acelorași globtrotteri de proiecte, să racodeze
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fiind în trecut mai numeroase). prostia, care astăzi este identică cu oligofrenia, este o noțiune care și-a restrâns înțelesul. În sens arhaic, semnificația cuvântului era corelată, mai ales în Moldova, de situația socială. Celebrul răspuns din nuvela Alexandru Lăpușneanu: "Proști, proști, dar mulți", ca și termenul, sintetic, de prostime sunt ilustrative în acest sens. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: "mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în trecut mai numeroase). prostia, care astăzi este identică cu oligofrenia, este o noțiune care și-a restrâns înțelesul. În sens arhaic, semnificația cuvântului era corelată, mai ales în Moldova, de situația socială. Celebrul răspuns din nuvela Alexandru Lăpușneanu: "Proști, proști, dar mulți", ca și termenul, sintetic, de prostime sunt ilustrative în acest sens. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: "mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și frămseați și într-atâta mărire și cinste, care omul nu poate să o spuie". Înțelesul este clar și la Neculce: "că dela căluitorii dintăi n-am aflat scrisori, că n-au lăsat, ca niște oameni neașezați și mai mult proști și necărturari" (Letopiseți, Predoslovie). Termenul "prost" și-a transformat înțelesul când a început să predomine sensul de carență de cunoștințe, neinstrucție, deci, sărăcie mintală. De altfel, debilul mintal nu era considerat un bolnav, în înțelesul de suferință psihică, ci mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
niște pîrjoluțe..., făcute de nevastă-ta..., că bune le mai face...! (Gh. P. doi i le arată pe masă) Cum? Ce ziceau că aduci?, reviste sexy, porno? Adică de ce nu! Ne mai spălăm și noi ochii..., ne mai hlizim ca proștii oleacă, ne mai amintim și noi de...; ce ziceam?!, a da, mi-ai adus pîrjoluțe? Gh. P. doi: ...Ți-am mai spus eu că ai o memorie brici? Gh. P. unu: Păi ce, n-am memorie?! Gh. P. doi: Hai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
domnule, cu mustrările astea de conștiință! Trebuia să fi rămas pe locurile noastre... Ce-o fi fost în capul tău cînd ți-ai cerut pensionarea, Dumnezeu știe! Mă mir că nu te-ai sinucis... cum au făcut unii... Mamă, ce proști! În sfîrșit! Dar măcar acuma să facem ceva, să cîștigăm ceva, că doar n-o să trag de pensia asta nenorocită ca de coada mîței! Și ideea lui Matei mi se pare nemaipomenită. Uite-l că vine. Costache: Eu îți spun
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lui). Acest tip de premiere acționează ca un bumerang asupra eficienței salariatului respectiv, angajatul preferând să nu facă efortul de a o obține. "Cu cât ești mai capabil, cu atât ți se pun piedici mai mari." "Trebuie să faci pe prostul ca să poți să..." (opinii angajați, focus-grupuri). Nu se bucură de modalități de premiere mai creative sau mai organizate, nici salariații cu studii superioare din întreprinderi de stat sau întreprinderi private românești. Impresia generală, de fapt este că: "nu ai un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
s-a Întîmplat În România este imposibil să se Întîmple și În Franța pentru că „noi n-o să ne lăsăm duși de nas”, așa ziceau francezii. Pentru ei, instaurarea unei dictaturi era un fel de păcăleală căreia Îi cădeau victime doar proștii. Francezii, fiind prin autodefiniție inteligenți, nu erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant pentru dumneavoastră, venind dintr-o țară comunistă, unde majoritatea celor care nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
evident, În lagărele din Germania, Însă filosofia de autodistrugere și gîndurile „negre” n-au lipsit deloc În ghetourile din Transnistria, mai ales că aici n-au existat nici camerele de gazare și crematoriile, nici sîrma ghimpată Încărcată cu electricitate: „Ce proști sîntem! Ne e teamă de moarte! Dac-am muri. Numai o moarte ușoară mi-aș dori și așa am scăpa de chinuri, căci zău, așa e un chin”; „Se Împlinește azi un an de la rebeliune. Și-atunci era rău, credeam
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ar fi scris istoria ultimilor 200 de ani! Societatea de azi nu reprezintă un "bun plac" al mai marilor zilei împreună cu "elita" lor coruptă, îndoctrinată (cu idei liberale și socialiste), închisă, cinică, politic și material interesată, anticivică și manipulantă pentru proști. Pozitivitatea științelor moderne se află în faptul istoric că statul și societatea au instituit o serie de discipline a căror funcționalitate este vitală pentru existența unei societăți moderne, a statului modern. În sens general, pozitivitate este ceea ce putem afirma sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mă asurzesc cu vorbe. Eram grăbit să revin la viață. Și, cu o bucurie răutăcioasă, am parodiat ciudata întrebare care se înfiripase în capul meu, cu o clipă mai înainte: „Unde sunt eu? Unde eram? Păi, pe o creangă, lângă prostul ăsta de Pașka. Departe de viața adevărată!” Printr-o întâmplare hazlie (știam deja că realitatea e făcută din repetări neverosimile, pe care le vânează, ca pe un defect grav, autorii de romane), ne-am întâlnit din nou, a doua zi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de pe Pont-Neuf, și „Verdun”-ul, și tot acel talmeș-balmeș franțuzesc, care îmi otrăvește tinerețea! În gara din Saranza am rămas un moment pe peron. Din obișnuință, căutam silueta Charlottei. Apoi, cu o mânie zeflemitoare, mi-am spus că sunt un prost. De data aceasta nu mă aștepta nimeni. Bunica nici nu avea habar de vizita mea! De altfel, trenul care mă aducea nu avea nimic de-a face cu cel pe care îl luam în fiecare vară ca să vin în orașul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și batjocură. Despre o finalitate socială precisă a comicului vorbește Fr. Dürrematt în eseul Probleme de teatru: "Tiranii acestei lumi nu pot fi mișcați de poeți. La cântecele lor de jale ei cască. Eroii din operele lor sunt considerați niște proști, iar în fața poeziilor religioase tiranii adorm. Ei se tem de un singur lucru, batjocura." 62. Atitudinea critică de negare și refuz subversiv a unei ordini universale, percepută dureros ca antagonică și injustă, este întemeiată pe o concepție filosofică ale cărei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
subtilă de a critica elegant, dar incisiv, preferând violenței, disimularea derutantă cu efect punitiv mult mai mare: "Ironia nu e nicidecum brutală, pentru că ea afectează comedia încuviințării și a aprobării totale, descifrarea tâlcului ei cere o subțirime la cititor, căci prostul sau naivul cade în cursă, încrezându-se în sensul aparent și neobosindu-se să scruteze subînțelesurile"71. Scopul enunțului ironic este însă întotdeauna critic 72, susțin cercetătorii Penelope Brown și Stephen C. Levinson, pe urmele lui Paul Grice, din perspectiva
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]