11,637 matches
-
1956) Poetul Nicolae Labiș s-a născut în satul Văleni, din județul Suceava, provenind dintr-o familie de învățători. Debutează la vârsta de 15 ani, în ziarul ,,Zori Noi’’. Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: ,,Moartea căprioarei’’, ,, Primele iubiri’’, ,,Puiul de cerb’’, ,,Păcălici și Tândăleț’’. Țara de Nicolae Labiș Zăpada jucăușă s-a așternut pe țară. Și-adună baba Iarna troienile-n clăi. În seri cu lună rece trec sănii, parcă zboară, Cu scârțâit de șine și zvon de zurgălăi. Iar
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
circula cu rapiditate, din om în om. Aveau loc adevărate explorări preliminare, erau accesate toate „relațiile”. Vecinii veneau și te anunțau („Vedeți că se dă pui... sau unt în spate la Materna...”, „I-a spus lui cutare că o să bage pui la Gostat” - Gospodăria agricolă de stat etc.), copiii strigau de jos locatarii, veștile circulau rapid, aprovizionarea era liantul comunitar, iar coada - chintesența acestui „liant” în socialismul târziu. Speculai tot ce se vorbea prin oraș - „O să bage mâine la magazinul X
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rând alături de ei, îmi mai luam și ceva de citit, dar, în general, mă amuza să studiez lumea din jur, gustam, secret și contemplativ, aventura. Se sculau de dimineața și-și planificau tacticos ritualul cozii - la pâine, la lapte, la pui... Eu mă trezeam târziu, „boierește”, îmi luam dejunul lăsat de mătușa mea, apoi veneam alături de ei, făceau cu schimbul. Mergeam fie la magazinele din Piața 9 Mai, fie în Centru, la Hale (marile hale pustii, cercuri de beton etajate, cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
varice, de nervi sau de inimă. În anii ’80, produse de lux erau, pentru omul de rând, portocalele, chiar și grepfruturile (numite popular „grefe”), carnea de porc și de vită, salamul de vară „Victoria”, cu mai puțină soia, parizerul, pastrama, puii sau găinile (mai rar curcanii), cafeaua Moca și bomboanele cubaneze. De prin 1985-’86 nu se mai găsea Pepsi și salam de Sibiu decât la magazinele cu circuit închis, dispăruseră complet bananele, mandarinele, curmalele și smochinele (care, înainte, „se mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dacă „provincialii” nu puteau cumpăra din Capitală decât pe bază de buletin (de București), bucureștenilor nu li se cerea buletinul dacă voiau să cumpere din afara orașului. Puteai să te duci, de pildă, cu mașina la Bacău să cumperi carne de pui sau curcani (căci Avicola din localitate funcționa binișor), ba chiar și ghiudem (prima oară am mâncat babic la Bacău, în timp ce mă întorceam cu părinții dintr-o vacanță la Vatra Dornei). Ca să ajungi acolo aveai însă nevoie de benzină - asta, bineînțeles
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
plecat din sat, Sighișoara, 1938; ed. București, 1957; ed. pref. Dan Grigorescu, București, 1988; Amintiri, cu desene de Valentin Bardu, București, 1941; Poveste cu năluci, București, 1941; Drum spre oameni, Sibiu, 1947; ed. București, 1961; ed. I-III, București, 1970; Puiul de veveriță, cu ilustrații de Constantin Popovici, București, 1964; O singură iubire, București, 1965; În spațiu și timp, I-IV, Cluj, 1970-1987; Lumea poveștilor, cu ilustrații de Clelia Ottone și Sorin Obreja, București, 1972; Ghicitori, ghicitori, cu desene de Burschi
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
pentru unele persoane factorul ereditar poate fi determinant, în timp ce pentru altele mediul sau educația poate avea contribuția decisivă); - din perspectivă filogenetică, ereditatea umană are o importanță redusă în determinarea setului de comportamente instinctive; așa se explică de ce, în comparație cu alte specii, puiul de om își pierde specificitatea dacă, în dezvoltarea sa timpurie, este însoțit de membrii altei specii (exemplul tipic în acest caz este oferit de copiii crescuți în compania animalelor și care s‑au sălbăticit, în ciuda eredității de tip uman). Factorul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și alte poeme, București, 1981; Diligența cu păsări, București, 1983; Pe urmele lui Vasile Voiculescu, București, 1984; Carte de dragoste pentru București, București, 1986; Povarna și alte povestiri, București, 1987; Peregrin la Ninive, Cluj-Napoca, 1988; Flăcări și porumbei, București, 1989; Puii de urs nu merg cu automobilul, București, 1989; Cele mai frumoase poezii, București, 1992; V. Voiculescu și lumea lui, București, 1993; O istorie anecdotică a literaturii române, București, 1995; Al. I. Odobescu și Buzăul, Buzău, 1995; V. Voiculescu la Pârscov
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
totuși, fluență. O „amintire vieneză” (Pe bulevard) introduce (nu fără explicabile stîngăcii) dialogul dezabuzat, ușor cinic, conversația fantastă: „Salut tramvaiul cunoscut/ ce vine din cartierul meu// Niciodată n-ai să-mi strângi pleoapele/ Între palatele-ți depărtatele// - Ce facem, mergem, puiule?// - Dragostea mea n-are franci// dar dacă vrei să bei două ramuri!// Și mașinile mă ocolesc.” Există chiar și mici intermedii sămănătoriste, cu versuri care evocă ruperea de satul-matrice, precum cele din Carașul între depărtări: „O, crede-mă, dacă vrei
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
, Victor (2.X.1942, Vindrei, Federația Rusă), prozator. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1965). A funcționat ca redactor la Radio, redactor-șef adjunct al revistei „Chipăruș”, redactor la „Basarabia”. P. debutează cu volumul pentru copii Puiul de stea (1969), urmat de culegerile de nuvele umoristice Supracotoi (1970), Olimpia (1976), S-a copt frunza (1979), în care vădește un umor fin, alimentat din observarea atentă a realității și dintr-o înțelegere nuanțată a firii omenești. Folosirea ingenioasă
PROHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289035_a_290364]
-
frunza (1979), în care vădește un umor fin, alimentat din observarea atentă a realității și dintr-o înțelegere nuanțată a firii omenești. Folosirea ingenioasă a detaliului, exprimarea laconică, densitatea evenimentelor și poanta subtilă reprezintă tot atâtea virtuți ale prozatorului. SCRIERI: Puiul de stea, Chișinău, 1969; Supracotoi, Chișinău, 1970; Orașul fără nume, Chișinău, 1972; Olimpia, Chișinău, 1976; S-a copt frunza, Chișinău, 1979; Noi doi și bunelul, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Antonia Callo, Semnificația detaliului, „Nistru”, 1977, 2; Vasile Coroban, Justețea observației
PROHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289035_a_290364]
-
Orașul fără nume, Chișinău, 1972; Olimpia, Chișinău, 1976; S-a copt frunza, Chișinău, 1979; Noi doi și bunelul, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Antonia Callo, Semnificația detaliului, „Nistru”, 1977, 2; Vasile Coroban, Justețea observației, LA, 1977, 16 iunie; Nicolae Vieru, Un pui de stea pentru un pui de om, LA, 1982, 26 octombrie; Antonia Callo, Culorile frunzei coapte, „Nistru”, 1987, 11; Efim Tarlapan, Unul din generația celor însetați, LA, 1992, octombrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 221. I.C.
PROHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289035_a_290364]
-
Olimpia, Chișinău, 1976; S-a copt frunza, Chișinău, 1979; Noi doi și bunelul, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Antonia Callo, Semnificația detaliului, „Nistru”, 1977, 2; Vasile Coroban, Justețea observației, LA, 1977, 16 iunie; Nicolae Vieru, Un pui de stea pentru un pui de om, LA, 1982, 26 octombrie; Antonia Callo, Culorile frunzei coapte, „Nistru”, 1987, 11; Efim Tarlapan, Unul din generația celor însetați, LA, 1992, octombrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 221. I.C.
PROHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289035_a_290364]
-
găzduite versuri de Ion Pillat (Singur și Vechime), Verona Brateș, Petru Homoceanul, Emil Vora, Grigore Bugarin, Emil Zegreanu, Veturia Constantinescu. Se publică proză aparținând lui V. Voiculescu (Capul de zimbru), Victor Papilian (fragmente din romanul Bogdanus infidelis notarius), Theodor Râșcanu (Pui de cuc, fragment de roman), Constantin Neicu-Calotescu, Gh. Atanasiu. În domeniul dramaturgiei P. atrage colaborarea lui Camil Petrescu, acesta exprimându-și aprecierea și publicând un fragment din piesa Mitică Popescu (21/1945). Cronica literară e semnată de Ion Antonie, care
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
A. Chiffa, Alexandru Aciu, N. Marcu, I.U. Soricu (care semna și Al. Dafin ori M. Iustin), G. Tutoveanu. Proza este găzduită de obicei la rubrica „Foița «Răvașului»”: George Coșbuc, Pădurile din America Latină, I. Agârbiceanu (Domnișoara), I. Al. Brătescu- Voinești (Puiul), Al. Lupeanu-Melin, Florian Cristescu, I. Roșiu ș.a. În afară de versuri, N. Iorga are câteva contribuții importante: Căutați urmele trecutului vostru!, Vorbe înțelepte, Iorga despre Goga (1905), Neamul românesc din Bucovina, Neamul românesc din Basarabia, Despre discuții (1906). Sporadic, cronica literară este
RAVASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289150_a_290479]
-
interior” a marilor prefaceri din Europa. Cu un caracter autobiografic, romanul Promoția 907, rămas în foileton (în cotidianul „Epoca”, 1935), face o incursiune, cu tușe caricaturale, de pamflet social, în subteranele vieții unor persoane publice. Ultimul text scris de R., Pui de cuc, încheiat în 1945, de asemenea inedit, poate fi definit ca roman al unei familii din boierimea rurală. Personajele capătă aici o mai evidentă adâncime, neatinsă în celelalte narațiuni. Dincolo de subiectul „scandalos” - istoria unui vechi adulter -, cartea reconstituie viața
RASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289140_a_290469]
-
Cărții (1962-1963). În 1963 este transferat la Craiova, de unde în 1967 revine în capitală, ca redactor la publicații ale armatei. Debutează cu publicistică în ziarul „Patriotul” din Arad (1948) și cu poezie în „Scrisul bănățean” (1952), iar editorial, cu volumul Puiul de moț (1954). A colaborat, mai ales cu versuri, la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. De la poemul epic Puiul de moț, prolix, încărcat cu toate lozincile epocii, M. a trecut la poezia lirică, la un lirism „obiectiv
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
publicistică în ziarul „Patriotul” din Arad (1948) și cu poezie în „Scrisul bănățean” (1952), iar editorial, cu volumul Puiul de moț (1954). A colaborat, mai ales cu versuri, la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. De la poemul epic Puiul de moț, prolix, încărcat cu toate lozincile epocii, M. a trecut la poezia lirică, la un lirism „obiectiv”, în care celebrează tractoarele, uzina nouă și, mai ales, iarăși și iarăși, partidul unic, ca în Coboară munții (1955), La marginea câmpiei
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
incandescenței”. O poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A venit un cocostârc (1964), Nelu Mititelu (1973) ș.a. SCRIERI: Puiul de moț, București, 1954; Coboară munții, București, 1955; La marginea câmpiei, București, 1957; Niculae clop de paie, București, 1957; Amiezile veacului, București, 1961; Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A venit un cocostârc, București, 1964; Ionuț-Petruț în
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
o singurătate aspră. De aici, imprecația: „Vers otrăvit, năpârcă, cântă cum ți-ai lipit buzele/ scârboase de buzele mele./ Cuvintele tale roase de râie, năpădite de păduchi,/ curvele tale de cuvinte/ mușcă sânii domnișoarelor, mușcă părul cărunt/ de pe pieptul bărbaților,/ pui de cățea, iubirile mi le-ai schilodit, viața mi-ai vlăguit-o, mierea zilelor mele ai risipit-o/ pe limba nerușinaților” (Viață distrusă de poezie). Singurul mod de eliberare de sub teroarea harului, a frumuseții constă în „a-i săvârși faptele
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
ca în ținuturile de miazănoapte ale Siberiei, iar în Siberia cei mai buni trăiesc în jurul mării și unde sunt locurile friguroase. Acolo unde sunt locurile mai calde și de câmpie, samurii sunt mai urâți. Ei fac deodată câte cinci, șase pui vioi și frumoși. Frumusețea lor se desăvârșește odată cu venirea zăpezii și se șterge apoi odată cu topirea ei. Samurul este animalul pe care și grecii și cei din antichitate și latinii îl numeau «lâna de aur» și pentru blana aceea au
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
drama istorică în versuri Bimbașa Sava, care va deschide stagiunea 1918-1919, tot acum fiindu-i reprezentată și drama în cinci acte Mila Iacșici. I se va juca însă, mai întâi, în ianuarie 1918, la Iași, o piesă inspirată de actualitate, Pui de cuc. Mai văd luminile rampei Premergătorii (1920) și Mărăști (1921) la București, Prăbușirea la Cluj (1925) și Iași (1926), precum și Fata lui Loth la Chișinău (1929). În 1934 autorul predase, spre lectură, Teatrului Național din București piesele Noapte sub
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
un act Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele contemporane, având în atenție soarta copiilor născuți în urma abuzurilor comise de vremelnicii ocupanți în timpul primului război mondial. Pledoaria în favoarea „puilor de cuc” nu e susținută scenic, personajele nu au consistență, iar deznodământul se bizuie pe un artificiu facil: o încurcătură de rețete farmaceutice. Pe aceeași linie a dramei burgheze în proză, Fata lui Loth arată o construcție mai elaborată. Intriga
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Francesca da Rimini, București, 1907; Maria, regina României, Ilderim, București, 1921; William Shakespeare, Noaptea regilor, București, f.a. Repere bibliografice: Ion C. Bacalbașa, „Sângele spală”, „Cronica”, 1907, 176; Emanuel Cerbu, O oră la d. Peretz, „Masca”, 1916, 1; e.n. [Emil Nicolau], „Pui de cuc”, U, 1918, 22; Vianu, Opere, XIV, 474-475; Nichifor Crainic, „Bimbașa Sava”, „Dacia”, 1919, 46; [Ovid Densusianu], „Bimbașa Sava”, VAN, 1919, 5-6; I. Nestor, „Mila Iacșici”, „Avântul”, 1919, 36; Emanuel Cerbu, „Mila Iacșici”, „Izbânda”, 1919, 374; Emil D. Fagure
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
asta ne mai trebuia,/ la asta nu ne așteptam. Am fost luați / prin surprindere. Au înflorit florile”. Cu paradox sau fără, expresia-șoc contrariază sensibilitățile atașate figurilor de tip tradițional: poetul își „ia capul în pumni / ca pe o cloșcă cu puii de aur / recuperată”, „se învârte ca un cal prima oară chemat pentru ham”; „în cocoși se coace sămânța zorilor de zi”, „mașinile aleargă-n lume ca mere putrede pe-un deal”, toamna vine „ca o epilepsie”, „ca un accent peste
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]