4,549 matches
-
încredere, compasiune, iertare... și toate celelalte minunate calități subtile, pe care dorim să ni le însușim și spre care tindem; să primim și să dăruim toate acestea și nu ne vom numi gratuit Suflete Realizate. Răutatea colectivității este poate reflectarea răutății noastre. Inima este, poate, cea mai frumoasă chakră a mea; înăbușindu-mi iubirea, nu închid, oare, această floare? De fapt, viciul meu este iubirea; îmi poate cere cineva să sacrific iubirea? Nu întotdeauna este simplu să ai Spiritul veșnic tânăr
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
8 și 12 pagini, dar exceptând regula, Credința avea și 16-18 ori 20 de pagini, prețul ei rămânând neschimbat, cum a fost în cazul cu numărul 2 din 6 martie 1927, când au publicat articole nume noi - (Pr. I.Bucevski - „Răutatea desfrânării”; Pr. I. Coclici - „Din isprăvile sectarilor”; rubrici inovatoare: întoarcerea rătăciților; nenorocirea alcoolului; De toate; Un dar..., Cărți folositoare pentru popor, dar și un titlu în chenar negru, prilejuit de trecerea la cele veșnice a părintelui Gavril Boca din Straja
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la capăt. Ne pare exagerat de restrictivă opinia lui Mircea Popa din Reîntoarcerea la Ithaca, pentru care " Fără a-i fi lipsit harul literar și știința de a stăpîni cuvîntul, Pamfil Șeicaru rămîne interesant doar ca gazetar, domeniu în care răutatea viscerală putea fi pusă fără opreliști în valoare. Simțul său înnăscut pentru examinarea și trăirea faptului cotidian n-are egal decît la puțini confrați din epocă". Aflat într-o permanentă pendulare între ziaristică și literatură, Pamfil Șeicaru a știut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
răzbunarea animă pe susținătorii procesului comunismului. Disidentul rus propune, cum remarcă autoarea Undelor scurte, ca la temelia noii societăți să fie pusă remușcarea, "să fie judecat sistemul cu toate crimele sale, iar de condamnat să nu fie condamnați decît "capii răutăților"". După cum știm cu toții, în Federația Rusă aceste propuneri n-au avut, practic, nici un ecou, nimeni n-a fost judecat și condamnat și e greu de crezut că vom asista în următorii ani la o astfel de, să recunoaștem, incredibilă întîmplare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în alt fel: duios, mă leagănă și-n cele din urmă, fără menajamente mă înlocuiește. Nu mai sînt. Ba sînt, dar atît de puternic încît nu mă recunosc". Acest vis îl umple de rușine față de mizeriile vieții: de prostie, de răutăți, de scîrnăvii, de toane, de viclenii. Vede în patima invidiei un rău mai activ decît egoismul, iar în visul egalității zace îndemnul de a ne vrea răul unul altuia cu înverșunare. Iisus nu-i doar bun, blînd, drept, îndurător etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe cel față de care a greșit, cu adevărat izbutește un lucru greu, cu adevărat bate un record.) Neiertarea de sine are un caracter mai grav decît s-ar zice: înseamnă neîncredere în bunătatea lui Dumnezeu, dovada încăpățînatei și contabilei noastre răutăți. E și cazul lui Iuda, care n-a crezut nici în puterea lui Hristos (că-l poate ierta) și nici în bunătatea lui Hristos (că vrea să-l ierte). Cînd francezii spun Dieu a créé l'homme à son image
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
L-am spus imediat la comandant. De ce l-am spus? Deci vreau să spun că era de la mine, nu că ne învățau ei. Se organizau, totuși, cu brigadierii, ședințe de îndoctrinare? Dar s-au dat și filme, ca să se prindă răutatea de noi. Lucru ăsta se făcea, să știți. Făcusem o baracă, repede, se făcea totul repede, în cîteva zile, fiindcă erau mîini multe de lucru, și au adus filmu ăsta pentru toți brigadierii. El era pentru toată colonia, dar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dacă ar fi toată lumea ca tine, ce bine ar fi! Altul, dacă era un răuvoitor, putea să spună orice, să nu mă asculte, dar m-a ascultat. La el n-am simțit privirea schimbată, n-am simțit o răceală, o răutate. De-asta îi iubesc... Dar ei nu vor răzbunare, și ar trebui să vrea... Ar trebui să vrea". Se crede în parte salvat pentru că n-a mers pînă la capăt: Se putea întîmpla, la mine, să merg pînă la capăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu pentru un succes mai mare, mă acuzați nedrept de o presupusă lăcomie, însă vă contrazic, nu mă cunoașteți, mie un singur buzunar îmi ajunge, puteți întreba pe orișicine m-a cunoscut cu adevărat, cât despre zvonuri, numai de bine. Răutățile și mojiciile oamenilor simpli sunt doar însemnele unui om de succes, nicidecum caracterul dumnealui. Eu, domnule Eliade, eu nu cânt pentru o țară anume. Eu cânt pentru oameni, or, granițele între care ei conviețuiesc nu mă privesc. Dar cântați totuși
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
lase caii mai nemâncați ? Nici vorbă, am fugit la her- ghelii cu-o noapte ’nainte și le-am pus un disc de-al lui Titi Botez“, a glumit despre amicul său. „N-au mai avut chef de nimic.“ Lăsa toate răutățile să treacă și mergea înainte. În fiecare seară o altă sală arhiplină de urale și aplauze, de bucurie și muzică, de dans și petrecere, atât de reușită, că închideau gura oricărui invidios. Și-apoi iar stătea ore întregi dimineața la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Acestea sunt lunile întregi de umilință și sărăcie prin care Cristi va trece mai mult singur, dar cu capul ridicat, reușind să nu se complacă și să nu se schimbe din cauza mizeriilor de zi cu zi și mai ales a răutății fără margini a oamenilor, pentru care nu făcuse altceva toată viața decât să le încăl- zească inimile cu cântece de dragoste. Era acum pedepsit de public până și pentru faptul că supraviețuise unei epoci de care toți voiau să uite
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu comediile și schițele sale. Dar inițial n-au lipsit rezervele și adversitățile. Ceea ce a făcut gloria lui Eminescu — românismul — a frânat recunoașterea lui Caragiale. Oare nu Își bătea joc de români? În fapt, ironia lui Caragiale este lipsită de răutate. Chiar dacă În ultimii ani ai vieții s-a stabilit la Berlin — preferând confortul cam anost al capitalei germane prea pitorescului și fantezistului București —, el nu poate fi desprins de mediul pe care l-a zugrăvit, privindu-l și lucid, din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aveam nevoie să compun o alternativă pașnică vizavi de teroarea nopții precedente, însă jumătatea de univers a vieții unui scriitor încurajează drama și durerea și înfrângerea propice artei: din noapte putem face zi, din iubire ură, serenitatea devine haos, bunătatea răutate, Dumnezeu se transformă în diavol, fiica în prostituată. Am fost mai mult decât răsplătit pentru contribuția mea la acest proces, iar minciuna deseori se insinua din viața de scriitor - o sferă circumscrisă a conștiinței, un loc suspendat în afara timpului, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
operații se definitivează. Așa se evită susceptibilitățile, omisiunile fără și cu voie, exagerările și neadevărurile. Și aș dori ca Monografia noastră să nu dea loc la polemici inutile, de vreme ce nu se mai pot repara inadvertențele, ca să le numesc așa fără răutate. Îl compătimesc pe d. Nichita, căci are o ingrată muncă și toți Își vor Îndrepta lorgnetele spre dânsul, după apariția lucrării. Sunt sigur Însă, că față de cele trimise de mine - date care nu pot fi evitate - sarcina Îi va fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
poate susține, cu drept cuvânt, că sunteți creatorul „Galeriei” folticenene; rânduiți la această instituție de Providență. Vreau să Vă ajut; dar mă Îndoiesc, dacă pot izbuti la Vasiliu-Falti, care a devenit om curios de tot, datorită unor insuccese nemeritate și răutății unor confrați. S-a retras În atelierul său, unde se Încuie și nu primește pe nimeni. Mie mi-a arătat totdeauna simpatie și de aceea voi Încerca prin sora lui Nuța Păpușanu, cu care mata n-ai luat, se pare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
al amiezii. Păreau adormiți, deși muzica de la casetofon răsuna destul de puternic. O lene latină... Pe aceștia i-ar putea trezi și obliga să se miște doar un roi de muște flămânde sau mareea oceanică, m‑am gândit cu o ușoară răutate, iritat de imobilitatea imaginii... Gazdele ne propun un concert Ceaikovski, Cvartet de coarde no.3, opus 30, interpretat de cvartetul Fernando Lopes Grasa, într-o componență aproape halucinantă pentru aceste locuri: doi tineri chinezi (el și ea) și doi muzicieni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
est levé ce matin. Je crois qu'il gronde Contre les mandarins. Il Principe este medicul timpurilor de epidemie. Feltin Sasu [SPECTATORUL ȘI DIVERSE NOTE]* Spectatorul Vă pot spune de la început că acest spectator e un om care zâmbește fără răutate. DESPRE MODĂ, MORALITATE, COCOANE ȘI DUDUCI Se fac în fiecare zi constatări descurajatoare asupra coborârii nivelului vieții sociale de după războiu. Coborâre în toate, pentru toată lumea,deși aceiași lume a putut constata la epoci apropiate și regulate o continuă urcare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
intrare liberă la spectacolele teatrelor naționale. Astăzi această societate e recunoscută persoană morală, și cred că menținerea dispoziției vechiului regulament ar fi dreaptă. ÎNSEMNĂRILE UNUI SPECTATOR Vă pot spune de la început că acest spectator e un om care zâmbește fără răutate. DESPRE MODĂ, MORALITATE, CUCOANE ȘI DUDUCI De multă vreme auzim în jurul nostru, necontenit, glasul descurajării: nivelul vieții sociale de după războiu se coboară! Viața politică, viața socială, viața particulară toate se coboară. Voi observa că, în schimb, se ridică altele, potrivit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zero al confruntării inițiatice. Doar gândul la mama celui mai mare dintre diavoli, maica zmeilor de neoprit îngheață „mireanul”, izvorul tenebrelor care tulbură lumea fiind intangibil pentru profani. Mezinul știe unde să găsească bestia supremă și poate să îi curme răutatea. De un umor ingenuu este portretul mamei drăcoaice dintr-un basm cules în Chirculești, Giurgiu: „că cică și la draci tot muierile sunt mai ale dracului, și-i cârpesc câte o dată de te miri, draci sunt ăia or ce sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la apogeu, motivația divină fiind cea acceptată categoric și de informatorii pentru basm: „Așa erau pictate... Așa lăsat[e] dă Dumnezău”. Maternitatea fabuloasă este promisă și întotdeauna îndeplinită. Pruncii minunați declanșează inițierea propriu-zisă, ce survine ulterior nunții, ca efect al răutății celor apropiați. Surorile invidioase, mama soacră, ibovnica părăsită de împărat primesc o funcție modelatoare a traseului ritual, dimensiunea lor negativă provocând ieșirea neofitului din social prin repudiere. Scenariul parcurs a posteriori trece prin mutilarea inițiatică, rătăcirea de lume, moartea ființei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
viață de om sunt dovezi suficiente pentru a caracteriza o epocă și istoria vitregă prin care a trecut poporul român, în general și românii din Basarabia, în special. Dupa scurgerea altor veacuri, soarta de popor care a stat în „calea răutăților”, pare că nu s-a încheiat. În aceeași ordine de idei, putem vorbi de politica expansionistă a celor trei imperii în spațiul nostru geografic, însoțită de subjugarea economică și apoi de asuprirea națională și culturală, care au împiedicat-o in
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
era albă și a Tasiei era neagră. Cu Toader Chetreanu, fratele Ancuței celei dragi și frumoase cari a murit n-am putut fi prieten că nu era cinstit nici de feli. Cu Constantin a lui Grigore Chetreanu, căruia oamenii în răutatea lor îi ziceau Părăsitu, că l-a născut măsa mai târziu, înspre bătrânețe, am fost foarte bun prieten că era de cuvânt și cinstit. Cu el am îmblat cu clopoțelu, până ce acum eram băiat mare. Umblam mai tot satul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
normală și spuneam: la Istorie pe Dl Ion Mitru, la Geografie pe Petru Cujbă, la chimie pe Dl Petru Bogdan [55]. Și el îmi spunea că tot aceștia i-a avut. Și sergentu major era foarte mândru și plin de răutate și venin. Îl chema Radovici Benedict, tot din Pașcani. Și eram lăsați pe mâna lui, să facă borș din noi. Venea din oraș pe la miezul nopții de la mueri, și da alarma. Și eșiam pe la mezul nopții, iarna numai în cămașă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
copită în pântece lui M.Bîtlan, s-a culcat în pat și nu s-a mai sculat. N-au știut țăranii dar a știut Dumnezeu. Vasile Ștefănescu-Potlog era de o mândrie fără pereche ca și Mihai Bîtlan și de-o răutate fără margini. Când un țăran nu vrea să-i vândă o bucată de pământ el vorbea cu niște țigani cei mai răi și bătăuși, le da 2-3 litri de rachiu de-l bătea să-l omoare, el era dus atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în minister cărora nu le place deplasarea mea la Lima. Orice este posibil, deși cei avizați, din direcție cel puțin, ori nu sunt suficient de pregătiți, ori se tem de ambasador, ori au alte speranțe. Atunci, nu văd rațiunea acestei răutăți, poate fi numai o neglijență, dar a cui? Eu nu știam, căci nu am avut niciodată de lucru cu zonele africane și latino-americane, colegii de la D.R. V considerau, probabil, o chestiune elementară, știută de toți, cei de la Administrativ s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]