5,656 matches
-
ci doar să încercăm să-l raționăm. Iulian Costache inventariază atitudinile lui Hasdeu, V.A. Urechia, D.A. Laurian, Take Ionescu, Anghel Demetriescu, Macedonski, D. Zamfirescu, Alexandru Grama și alții mai puțin faimoși, înscriindu-l pe fiecare într-o paradigmă a receptării sau „semioză“, cu o extremă grijă la nuanțe, cu o precauție poate exagerată. În orice caz, autorul evită să coboare discuția la nivelul unei răfuieli cu, nu-i așa?, „detractorii lui Eminescu“. Limbajul critic din acest capitol este, trebuie s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
sus, de la începutul vremurilor, și nu construită pe baza unor conjuncturi și paradigme culturale determinate istoric, este o greșeală și trebuie să înceteze. Încă un lucru. Cartea lui Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, lucrând cu unelte oferite de teoriile receptării, este una dintre foarte puținele scrieri critice românești care se pot înscrie în categoria „studiilor culturale“. În general, ne ferim de o astfel de abordare deoarece știm că ea a dat, pe acolo pe unde a fost aplicată, în America
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
didactică este un gen special de discurs, În care se dorește realizarea unei convergențe funcționale a tuturor canalelor de comunicare, deoarece posibilitățile desprinderii semnificațiilor sunt mai mari, iar elevii sunt determinați să-și perfecționeze și să-și multiplice canalele de receptare. În varianta comunicării directe, ascultarea este primul pas În stabilirea unei relații de comunicare eficientă cu cei cărora ne adresăm. A fi un bun ascultător presupune manifestarea unei atitudini de respect și de acceptare a interlocutorului prin stabilirea contactului vizual
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica și Înfățișarea partenerilor. Profesorul transmite un conținut informațional utilizând foarte multe elemente de limbaj nonverbal, exagerând uneori În acest sens. S-a putut observa că atenția elevilor se focalizează pe aceste elemente, ceea ce Împiedică receptarea adecvată a mesajului. Astfel, atât suprautilizarea elementelor nonverbale, cât și subutilizarea lor, poate fi nocivă.
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
conștiința sarcinii;maturitate pentru muncă - aptitudinea de concentrare, atenție și perseverență, trebuința de performanță; Grădinița are posibilitatea și datoria de a pregăti copilul, are rolul de a sistematiza și integra cunoștințele și influențele, de a dezvolta capacitatea și modalitatea de receptare și comunicare a informației, de socializare a copiilor dar și de a depista eventualele deficiențe pentru a preveni un eventual eșec În debutul școlarității, astfel la intrarea În școală copilul trebuie să posede: - abilitatea de a lua decizii asupra a
Caleidoscop by Constanta Manole () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93350]
-
un punct detașarea contemplatorului. Chiar și acestuia din urmă, însă, îi rămâne sarcina de a participa emoțional la povestea operei, de a "prelua" din încărcătura "ofensivă" și din tensiunea ei. Acea imixtiune a elementului caracteristic misterului face ca, și în receptare, cuvintele (ca reprezentanți ai clarității hermeneutice) să își găsească greu calea către definirea adecvată și cuprinzătoare a operei (Gadamer afirma că: "limba pare adesea nepotrivită să exprime ceea ce simțim. În fața prezenței copleșitoare a operelor de artă, sarcina exprimării în cuvinte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de sine a creatorului. Raportarea la operă găsește în conștiința de sine un temei, un factor de determinare care construiește o atitudine și o amprentă subiectivă capabile de a distinge figura originală a contemplatorului (cea datorită căreia nu există o receptare perfect identică a unei aceleiași lucrări artistice). Numai regăsindu-se pe sine în operă, contemplatorul poate identifica hermeneutic o semnificație nouă, chiar în condițiile fidelității interpretative, poate readuce în expresia definitivă și statică a lucrării un principiu dinamic. Viața unei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se vădește folosul inutil de reconfirmat al interiorității în orizontul unei cuprinderi care pare a fi rezervată observației reci. Numai contemplația de factură teoretică are această caracteristică a detașării pe care o impune tipul rațional egalitar al inteligenței. În cazul receptării operei de artă, ceva din natura obiectului determină acea "pătrundere dincolo" a privirii (de care a vorbit atâta estetica teoretică), acea sondare care nu se oprește la suprafața formalizabilă a realității, pentru a căuta un sens mai adânc și mai
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unui circuit axiologic care confirmă universalitatea mijloacelor de "autodisciplinare" artistică, ce ilustrează asemănarea conștiințelor și fundamentează această întâlnire mijlocită a lor. El aduce în spațiul de comuniune patronat de arte mica sa contribuție reflexivă și parcurge un simetric drum al receptării, nelipsit de aventură spirituală și solicitant pentru toate facultățile raționale legate de funcția judicativă a câmpului estetic. El asumă o condiție de similaritate a cărei intenție manifestă este împărtășirea controlată și plenară de experiențele unice încercate de creator și așteaptă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
similaritate a cărei intenție manifestă este împărtășirea controlată și plenară de experiențele unice încercate de creator și așteaptă răbdător clipa iluminării contemplative pe care o urmărește fiecare admirator al artei dedicat asimilării consubstanțiale cu opera. Conștiința de sine intervine în receptare tot cu puterea răgazurilor sale reflexive, subîntinzând demersul contemplației pe tot parcursul desfășurării sale (deoarece "procesul receptării operei se continuă mult după aceea [după prima impresie] și se îmbogățește treptat"84). În distanța pe care și-o acordă interior stă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
așteaptă răbdător clipa iluminării contemplative pe care o urmărește fiecare admirator al artei dedicat asimilării consubstanțiale cu opera. Conștiința de sine intervine în receptare tot cu puterea răgazurilor sale reflexive, subîntinzând demersul contemplației pe tot parcursul desfășurării sale (deoarece "procesul receptării operei se continuă mult după aceea [după prima impresie] și se îmbogățește treptat"84). În distanța pe care și-o acordă interior stă puterea de prelungire a evaluării calificate a creației, cele două procese îmbinându-se armonios în numele unei progresii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
învățarea de către profesor a protocolului. Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare și sistematizare a unui conținut informațional , solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: facilitează o cât mai bună receptare a mesajului scris; oferă oportunități elevilor în sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție; stimulează atenția și gândirea; formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
învățarea de către profesor a protocolului. Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare și sistematizare a unui conținut informațional , solicitând participarea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată. O asemenea activitate presupune o serie de avantaje: facilitează o cât mai bună receptare a mesajului scris; oferă oportunități elevilor în sensul exprimării unor puncte de vedere personale referitoare la subiectul pus în discuție; stimulează atenția și gândirea; formează competențe și deprinderi reale de lucru cu textul literar; înlesnește elevului formarea unui mod propriu
Coronița prieteniei by Prof. Ciopâcă Antonica – Constanţa, Şcoala cu clasele I-VIII Beuca, judeţul Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93012]
-
din urmă a preferat să înjure neaoș, fiindcă nu avea de ce să mizeze pe vreun efect internațional. Caramba! ar putea comenta cineva la spusele mele. Dincolo de faptul că ambele titluri sunt niște înjurături cu sens libidinal, respectiv excremențial-libidinal la nivelul receptării imediate, există un conținut mult mai dens: Fuck you România! și Me cago en esos putos Rumanos, hijos de puta proiectează în România și în români un nimic, un rateu, avorton etc., de unde senzația de je m’en fiche a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
în realitate o humoristă, aceasta s-a datorat faptului că mentalitatea ei s-a transpus în primul rînd în acțiune (vezi capitolul VII) și nu s-a ramificat în stări sufletești. Melancolia și nostalgia ne pot conduce nu numai la receptarea întîmplărilor din afară și a comportării altora cu humor, ci putem trata în același fel și propriile noastre cusururi, mai ales dacă le considerăm ca niște lipsuri ale virtuților noastre, ca factori sau părți ale propriei personalități. Dacă, pe urmă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ei înșiși, în timp ce străinii experimentează o lume exotică. Asta presupune tipuri diferite de lectură. Însă există și o categorie de cititori rafinați, care nu au patrie; ei nu urmăresc decât plăcerea estetică. Deseori vorbim despre universalitatea temelor drept catalizator al receptării. Teoretic sunt de acord cu asta, însă practic lucrurile sunt greu de decelat, căci această «universalitate» este deseori construită într-un spațiu socio-cultural. Lucruri pe care eu le credeam strict «specifice», la receptare s-au dovedit cu bătaie mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
vorbim despre universalitatea temelor drept catalizator al receptării. Teoretic sunt de acord cu asta, însă practic lucrurile sunt greu de decelat, căci această «universalitate» este deseori construită într-un spațiu socio-cultural. Lucruri pe care eu le credeam strict «specifice», la receptare s-au dovedit cu bătaie mult mai lungă. De pildă, săptămâna trecută, la Viena, cineva mi-a spus: îi înțeleg foarte bine pe moldovenii din cartea ta, căci și noi austriecii suntem un fel de moldoveni. Cred că modul cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
critică în Germania, Austria și Elveția. Seara a făcut parte din seria de lecturi a Institutului de Cultură și Istorie a Germanilor din Europa de Est (Oldenburg), susținută de Fundația Robert Bosch. Traducătorul primei părți a Orbitorului a vorbit în deschidere despre receptarea volumului în Germania. „E foarte important că această carte a fost bine primită - primul volum - pentru ca până vor fi pe această masă toate trei, discuția să fi avansat, iar criticii literari să se uite mai adânc în spatele acestei literaturi“, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
mai adânc în spatele acestei literaturi“, a spus Gerhardt Csejka. Fiindcă până acum, se pare, au existat niște probleme de înțelegere. „În recenzii sunt semne de simpatie, de admirație, care țin de forma lingvistică, de forța imaginației“, spune Csejka. Problema de receptare ar fi apărut însă la capitolul „conținut“. „E o carte minunată, numai că nu știu să spun despre ce e vorba“, ar fi afirmat unii dintre critici. „Când povestea se desprinde de real și ajunge la fantastic, criticul german nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
vremii între diverse grupuri culturale și credințele lor. E adevărat că politizarea devine de neevitat în anii ’30, dar și până atunci orientările radical antiacademiste, antiestablishment nu sunt în nici un caz doar de natură estetică. Nu voi deschide aici discuția receptării avangardei, pentru că nici Dan Gulea nu insistă asupra acestei dimensiuni polemice; el o presupune cumva depășită, precizând, de fiecare dată când este cazul, poziția pe hartă a extremiștilor sau a moderaților (autorul oferă drept exemplu un grafic, cu o axă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
de sens (sună pompos, dar e un alt fel de a spune pentru jocul din vremea copilăriei, când melodiile În engleză primeau versuri noi, În funcție de cât de larg era vocabularul celui care le auzea). Ascultarea nu mai e gest de receptare pasivă, ci devine participare: dintr-o dată, poți auzi ce vrei, nu mai ești constrâns de versuri și de unidirecționarea celui care le-a scris. În unul din albumele islandezilor, nici un cântec nu are titlu, iar coperta cd-ului, cu spațiile ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
pornind de la premiza că cititorul acestui text este unul avizat și instruit în ale francofoniei, capabil să aprecieze întreaga încărcătură poetică pe care textul o transmite din plin. Acolo însă unde anumite elemente culturale ar fi creat o barieră în receptarea sensului, am optat pentru explicitări intratextuale sau în note de subsol. Credem însă că acestea, puțin numeroase, de altminteri, nu anulează dorința cititorului de a descâlci bogatele referințe culturale și intertextuale ale acestei cărți, devenind astfel și el complice al
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-ntr-un tremurat încetinit, lui Barrett nu i-a rămas altceva decât să accepte că nu se mai putea integra în lumea de carne, sânge și pământ. Poate că limbajul meu păcătuiește prin metaforism excesiv ori printr-un patetism al receptării față de acest creator tulbure, schizo. Pur și simplu este felul meu de a omagia o artă pe care nu o pricep întru totul, dar pe care o simt și intuiesc ca fiind alcătuită dintr-o psihoză pe viață și pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
să cadă, jucat într-un parc inexistent pe hărțile orașului (numit de copii „Va urma“), produsul celor cinci regizori e, de fapt, produsul unui an de colaborare între locuitorii zonei și artiști. Arta socială vrea să modifice ceva nu în receptarea estetică, ci prin metode estetice să explice și să înțeleagă cât mai bine problemele minorităților discriminate și excluse. Care ar fi scopul? O mai bună redefinire a comunității dintr-o zonă. Regăsirea legăturilor de identitate, dacă ele există, și formarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
orice preț semnificații acolo unde redundanta și arbitrariul primează devine un exercitiu inutil. Spectacolele au ajuns să fie (cu mult prea puține excepții) scurgeri liniare de povești de la care pleci cu frecvență întrebare: Așa, si? Din păcate, la nivel de receptare, le mai lipsește un lucru fundamental - și aici e vina criticii. Nu au parte de un tip de percepție organică, de o critică analitică în adâncime, ci doar de una simplist descriptiva. Lectură montărilor e făcută pe bucăți, disociativ, dezmembrant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]