21,673 matches
-
Sprijinitorii paternității lui N.B. asupra Învățăturilor... formează și ei o echipă numeroasă: N. Bălcescu, B. P. Hasdeu (versiunea primă a cărții a fost scrisă în română de domnul muntean - un Marc Aureliu al Răsăritului european), M. Gaster (originalul a fost redactat în slavonă), P. A. Lavrov (descoperă la Sofia fragmente păstrate din textul slavon, autorul - adică voievodul - fiind un om învățat și un scriitor cu har), Spiridon Lampros (descoperă o versiune grecească), Polihron Sârcu (textul slavon este cel primordial), A. I. Iațimirski (textul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
dezbateri (de felul celei organizate de Al. Piru la Institutul de Istorie, Teorie Literară și Folclor „G. Călinescu”, cu un „actor” - Dan Zamfirescu - ce va deveni o figură proeminentă a acestei ofensive și cu o încheiere ce va elimina capitolul redactat de P. P. Panaitescu pentru tratatul academic de istorie a literaturii române și înlocuirea lui cu un text scris de Al. Piru și revăzut de G. Mihăilă, ce proclama paternitatea lui N.B. asupra Învățăturilor...), comunicări științifice, publicații ce au găzduit
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
unde lucrează ca funcționar și expert contabil până la pensionare. Publică sporadic în „Revista scriitorilor români”, „Ethos”, „Acțiunea românească”, „Solia”, „Unirea”, „Drum”, reviste ale exilului românesc, iar în anii din urmă scrie în periodicele aromâne din țară, „Deșteptarea” și „Dimândarea”. A redactat, de asemenea, o pagină pentru aromâni în ziarul „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), al cărui colaborator permanent a fost. P. debutează în 1935, la numai paisprezece ani, cu versuri în „Lumina”, revista Liceului Comercial din Silistra. Tot atunci publică prima poezie
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
articole îndeobște trecute cu vederea ale lui G. Topîrceanu. Operând cu siguranță și discernământ, slujindu-se de nedezmințita lui minuție, P. scoate la iveală câteva însemnări și note necunoscute ale „meteoricului cronicar dramatic”. Pentru Dicționarul general al literaturii române a redactat o seamă de articole, între care se disting cele despre Valeriu Braniște, N. Carandino, G. Ciprian, Mihai Codreanu, Costache Conachi, Al. Kirițescu, Ion Luca. Identificând ipostazele esențiale ale fiecărui autor, el își construiește microsintezele într-o manieră bine strunită, care
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
strada?, îi este editat abia în 2001. Asiduu frecventator al cenaclului Junimea, condus de Ov. S. Crohmălniceanu, P. s-a remarcat întotdeauna printr-o discreție autoimpusă. A colaborat la o serie de antologii, s-a aflat printre cei care au redactat revista „Noii”, alături de colegii săi de generație optzecistă - Mircea Nedelciu, Ioan Flora, Gheorghe Iova, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Sorin Preda ș.a. E autor al câtorva volume de proză și de teatru, propuse la diverse edituri. Trăiește „pe și la marginea
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
1877, Sibiu), filolog și publicist. Este fiul Anei (n. Hodoș) și al preotului Ioan Bucur Pop, al cărui nume l-a preluat latinizat. Învață la Târgu Mureș, la Blaj, unde va deveni discipolul profesorului Simion Bărnuțiu, și la Cluj. Aici redactează, împreună cu alți colegi, un periodic, difuzat manuscris, „Zorile pentru minte și inimă” (1845-1846), în care își formulează orientările și îndemnurile spre clarificarea unei puternice conștiințe românești, semnând Alesandru Pop. Absolvind în 1847 un curs de drept, este numit funcționar juridic
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
titlul Ion Creangă și lumea în care a trăit (1999), care cuprinde un tablou cronologic comparativ al vieții și al operei scriitorului, așezate în paralel cu evenimentele culturale, literare și socio-politice din epocă. În același spirit al prudenței asertorice este redactată cartea Eminescu și Creangă la Junimea (2002), rod al cercetării arhivelor și al examinării a numeroase studii și articole. Se descrie, într-un reușit tablou de epocă, contextul apariției Junimii și a „Convorbirilor literare” și se urmărește apropierea celor doi
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
românesc” (1926), „Pleiada” (1927-1928). Figurează, de asemenea, în comitetul de conducere al revistei „Ramuri” (1928-1947) și publică aici numeroase articole. În 1936 devine membru al Societății Scriitorilor Români, fiind numit în același an secretar al Societății Scriitorilor Olteni. În 1943 redactează capitolul despre contribuția literară a Olteniei pentru volumul colectiv Oltenia, editat de Fundația Culturală Regală „Regele Mihai I”, ceea ce marchează, cel puțin pe plan local, o consacrare. Cartea de debut a lui P., Viața tragică și românească a lui Eminescu
PAUNESCU-ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288730_a_290059]
-
de Tristenburg”, rubrică de mare ecou. J.l. publică multă literatura străină, traducându-se din Alfieri, Boccaccio, Paul Claudel, Cyrano de Bergerac, Marsilio Ficino, André Gide, Kierkegaard, Jacques Maritain, Henri Massis, Restif de la Bretonne, Rabindranath Tagore, Paul Valéry; de asemenea, sunt redactate un număr impresionant de „profiluri” și este tradus în foileton românul lui Jacques Cazotte, Diavolul îndrăgostit. Seria nouă, din anii 1947-1948, se deschide cu un Program, în care se afirma adeziunea publicației la noile realități sociopolitice. G. Călinescu publică studiul
JURNALUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
Politehnică din Karlsruhe. În 1862 se întoarce în țară cu titlul de inginer, ulterior fiind numit director general al Poștelor și Telegrafelor. În 1875, împreună cu Al. Cantacuzino, a contribuit la întemeierea Societății Geografice Române, al cărei secretar general a fost, redactând și „Buletinul Societății Geografice Române”. În 1888 a tipărit un Dicționar geografic al județului Argeș - primul de acest fel în România -, iar între 1898 și 1902, împreună cu C.I. Brătianu și Gr. G. Tocilescu, a „alcătuit și prelucrat după dicționarele parțiale
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
apare în 1929 la Brașov. În 1929 i se acordă Premiul pentru sonet „Ionel Pavelescu” al Societății Scriitorilor Români, iar între 1931 și 1933 activează în cenaclul revistei „Brașovul literar și artistic”, condus de poetul Cincinat Pavelescu, și în 1933-1934 redactează revista „Herald. Lui Lucian Blaga” (un singur număr). În 1934 este premiat de Fundațiile Regale pentru placheta Inimi sub săbii. În 1952 i se decernează Premiul de Stat, în 1955 este ales membru corespondent al Academiei Române (membru titular din 1974
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
Societății Națiunilor Unite. În 1937 va fi ales președinte al Conferinței a VI-a Internaționale a Instrucției Publice (Geneva) și, tot atunci, președinte al secției a III-a a Conferinței Internaționale a Învățământului Superior (Paris). În liceu, împreună cu alți colegi, redactează, urmând modelul publicației lui I. L. Caragiale „Moftul român”, revista litografiată „Putregaiul român”. La șaisprezece ani, sub pseudonim, debutează cu versuri, cronici și recenzii în gazeta socialistă „Munca”. A colaborat cu schițe, povestiri, fragmente de amintiri, articole de critică literară și
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
român. Prima lucrare - Brevis historica notitia origines et progressu nationis daco-romanae (1778) - este cunoscută și citată de istoricii contemporani lui M. După câteva variante succinte și după un Răspuns la critica lui Iosif Carol Eder privind Suplica românilor din Transilvania (redactat în latină, tradus și publicat abia în 1971), alcătuiește, între 1800 și 1806, marea sa operă, Istoriia și lucrurile și întâmplările românilor, rămasă în patru volume manuscrise până în 1995, cu excepția a două fragmente tipărite în „Calendarul de la Buda” pe anii
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
la „Steaua”, „Familia”, „Vatra”, „Apostrof”, „Interval”, „Poesis”, „Calende” ș.a. Debutul editorial se produce cu volumul Lecturi bacoviene și alte eseuri (1995). Colaborează la Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, face parte din echipele care redactează Dicționarul cronologic al românului românesc și Dicționarul general al literaturii române. Asemenea majorității poeților formați în jurul revistei „Echinox”, M. vizează exprimarea polivalenta: poet, critic, traducător. Testul dificil al tălmăcirii lucrării Sacrul a lui Rudolf Otto (1992) este urmat de o
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
de radio BBC și Europa Liberă, ca și la revistele românești din exil: „Lupta”, „Dialog”, „Curentul”, „Agora” ș.a. Publică totodată în periodicele științifice „Canadian Review of Comparative Literature”, „Semiotica”, „The Comparative” ș.a. În mai multe enciclopedii cu circulație universală a redactat articole despre Lucian Blaga și G. Călinescu. Este, de asemenea, prezent în lucrări tipărite în țară, cu contribuții despre Mihai Șora (Dialog și libertate, 1996) sau despre Paul Cornea (Studii dedicate profesorului Paul Cornea, 2000). A coordonat sau a participat
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
Marele tranzit). Poetul a rămas fidel formulei lirice de la debut, însă fără să se cantoneze strict în limitele ei, ci nuanțând-o cu accente și tonuri noi. Culegerile sale de versuri par, în succesiunea lor, „fragmente ale unui discurs unic, redactat cu grație și maliție, cu eleganță și fandări ceremonioase” (Radu G. Țeposu). Atât volumele, ca ansambluri de poeme, cât și poemele, ca însumare de secvențe, ilustrează o tehnică ce mizează pe contrapunct, contrast și sincopă. În spațiul lor alternează spiritul
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala Evanghelică din Craiova, de unde trece, pentru cursul secundar, la Liceul „Carol I” din același oraș. Elev dintre cei răsăriți, M. simte de pe acum imboldul scrisului, redactând, împreună cu alți colegi, o foaie satirică intitulată bizar, „Cariops”, trasă la șapirograf. Războiul îi trezește un gust al aventurii, conjugat cu patriotism adolescentin. El cere să fie trimis pe front, îmbrăcând uniforma de cercetaș. Cu o constituție fragilă, contractează un
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
un referat bine primit. Ca membru al Junimii, s-a îngrijit, din însărcinarea lui Titu Maiorescu, de strângerea fondurilor necesare ajutorării lui Mihai Eminescu, a cărui găzduire în Iași a și supravegheat-o un timp. Între 1889 și 1900 a redactat, alături de alții, săptămânalul „Era nouă”, oficios al grupării politice junimiste, iar în 1902 a fost membru în comitetul de redacție al „Revistei române”, alături de Mihail Dragomirescu, P.P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru ș.a. În 1913 trece în partidul politic al lui Take
MISSIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
MLĂDIȚA, revista apărută la București, neregulat, între 1 aprilie 1933 și aprilie 1935. Este redactată de un comitet de elevi din clasa a III-a B a Liceului „Spiru Haret”. Se caracterizează prin elanurile, dar și stângăciile unei publicații școlare. Semnează poezie Mariana Simionescu, Mircea Rădulescu. Proza aparține lui Traian Lalescu, Aristide Steinhardt, Paul Morgenstern
MLADIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288196_a_289525]
-
mai 1921, editată de Cercul Cultural „Mărăști”. Scopul declarat este de a „duce graiul strămoșesc în cele mai depărtate unghiuri ale Basarabiei”. Ca secretar de redacție funcționează C.A. Ignătescu, iar în numărul inaugural se consemna că revista va fi redactată „de cele mai de seamă pene din Basarabia și de peste Prut”. M. n. a publicat recenzii, cronici, bibliografii. Se reproduc pagini din M. Eminescu, I. Creangă și G. Coșbuc. Colaborează Leon Donici, Liviu Marian, Tudor Pamfile ș.a. S.P.
MOLDOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288216_a_289545]
-
MOLDOVA LITERARĂ, revistă apărută la Cernăuți, săptămânal, între 25 septembrie și 22 noiembrie 1919, având subtitlul „Literatură, artă și știință”. Redactată de Mihail Voinea și de I.D. Protopopescu, publicația își propune să promoveze, „în locul literaturii străine de deznaționalizare”, „literatura pur românească, creația geniului românesc”, să realizeze „un nou mediu de îndrumare pentru tineretul bucovinean” și „să deschidă fraților bucovineni comorile literare
MOLDOVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]
-
de descântece populare. Folclorul (cu precădere balada) beneficiază de o explorare semiotică în volumele I canti narrativi romeni. Analisi semiologica (1977), I mondi sovrapposti. La modellizzazione spaziale nella fiaba romena (1978) și Mito-fiaba-canto narrativo. La transformazione dei generi letterari (1986). Redactează articolele referitoare la literatura română în Dizionario degli autori (Milano, Bompiani, 1987). Publică în Italia și două romane originale, II diario di Dracula (1992) și Il diario di Ovidio (1997; Prix Union Latine), ambele cu ecouri în presa italiană și
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
publicarea poeziei Pohod na Sibir și prin reproducerea discursurilor funerare ținute de I.G. Duca și Caton Theodorian (146/1915). Morții Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i se consacră trei numere (40-42/1916), cu un conținut variat: versuri, proză, pagini memorialistice, testamentul redactat la Curtea de Argeș în 11/24 octombrie 1914. Poeziile, publicate sporadic îndeosebi în 1915, au în mare o temă comună: Basarabia și destinul ei, fiind reproduse versuri populare culese fie de Elena Sevastos, fie de D.C. Moruzi. Versurile cu acest subiect
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
mai semnează Aurel Dumbrăveanu, Ben Corlaciu, Ioan Massoff, iar J. Flavius scrutează „prin gaura cheii...” actualitatea politică internațională, reflectată și prin intermediul unor bogate decupaje ori spicuiri din presa străină (Din patru puncte cardinale, Presa mondială în rezumat ș.a.). Jack Berariu redactează câtva timp un „Supliment teatral”, în care se integrează și rubricile susținute constant de Mircea Șeptilici („Teatrul vieții”), Lascăr Sebastian, George Mihalache ș.a. Alte rubrici care beneficiază de o prezență continuă: „Carnet bucureștean”, susținută de V. Cristian, „Cinematograful”, la care
MONDIAL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
Suceava, din 1929 până în 1940 este titularul Catedrei de limba și literatura germană a universității cernăuțene. A debutat cu traduceri în „Junimea literară” (1906), revistă la a cărei editare a participat, alături de I. I. Nistor. La Suceava a scos și redactat „Gazeta poporului” (1918-1921). Colaborează cu studii, recenzii, eseuri la „Convorbiri literare”, „Revista germaniștilor români”, „Făt-Frumos”, „Junimea literară”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, textele sale fiind „lucrări cuviincioase de difuzare a literaturii despre romantism și despre nuvela germană” (Marin Bucur). Un mai mare
MORARIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]