6,870 matches
-
a diferitelor forme de activitate cerebrală. Reprezentarea corticală adeseori punctiformă a organelor prevăzute cu funcții vegetative, explică pe de o parte caracterul nediscriminativ al sensibilității viscerale, iar pe de alta, participarea aferentelor senzoriale organo-vegetative la menținerea tonusului cortical, la elaborarea reflexelor condiționate etc. Topografia ariilor vegetative se intrică intim cu aceea a centrilor somatici atât la nivelul cortexului senzitiv, cât și al celui motor. Datorită acestui fapt, diversele acte motorii se însoțesc de reacții cardiovasculare și respiratorii precoce în vederea pregătirii vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electrică a girusului sigmoid anterior, care provoacă efecte presoare și tahicardie de natură adrenosimpatică, stimularea circumvoluției suprasilviene produce vasodilatație, hipotensiune, apnee și intensificarea motilității digestive pe cale parasimpatică. Reacțiile cardiovasculare periferice nu depind de activitatea musculară, deoarece persistă și după curarizare. Reflexele sinocarotidiene cresc după aplicare de stricnina pe scoarța premotorie și scad considerabil la animalele decorticate. În ceea ce privește reglarea corticală a respirației, este de menționat că, spre deosebire de Bailey și Bremer care admit existența unui centru inhibitor în aria 13 din lobul frontal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar, cu rol de centru al reflexului fotomotor. Calea aferentă a acestui reflex este reprezentată de retină, nervul optic, bandeleta optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar, cu rol de centru al reflexului fotomotor. Calea aferentă a acestui reflex este reprezentată de retină, nervul optic, bandeleta optică, corpul geniculat lateral, regiunea pretectală și formația reticulată pedunculară, iar calea eferentă, de nervul oculomotor comun, ganglionul oftalmic și nervii ciliari. În protuberanță (puntea Varoli), își au sediul atât nucleii salivar superior
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
provoacă oprirea respirației și prăbușirea presiunii sanguine. Centrul deglutiției se găsește, de asemenea, în apropierea nucleului dorsal al vagului. Sub influența impulsurilor aferente sosite de la nivelul limbii, palatului moale și faringelui pe calea nervilor trigemen, glosofaringian și vag, se produce reflexul de deglutiție cu participarea fibrelor eferente ale hipoglosului, glosofaringianului și vagului. Datorită relațiilor sale de vecinătate cu centrii respiratori și cardiomotori, respirația se oprește, iar frecvența cardiacă crește în timpul deglutiției. Un centru al vomei a fost identificat în planșeul ventriculului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de vecinătate cu centrii respiratori și cardiomotori, respirația se oprește, iar frecvența cardiacă crește în timpul deglutiției. Un centru al vomei a fost identificat în planșeul ventriculului IV, a cărui excitare directă sau reflexă produce vomă. Aplicarea locală de apomorfină declanșează reflexul de evacuare gastrică, ca și în cazul stimulilor neuroreflecși de natură vagală sau senzorială (extero- și interoceptivă), prin mecanismul contracției musculaturii abdominale, gastro-intestinale și diafragmului. Centrii tusei și strănutului, pe lângă centrii respiratori, asigură reacțiile reflexe de apărare și îndepărtare prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
găsesc centrii reflecși anospinal al defecației (S)-S3) și genitospinal al erecției (S2-S3). Acesta din urmă este dublat de centrul ejaculării, situat ceva mai sus, între L1-L3. La nivelul coloanei în torsadă a măduvei sacrate, se află centrul parasimpatic al reflexului de micțiune, a cărui activitate este contracarată de centrii simpatici lombari. Între D6 și L1, s-ar găsi centrii intestinoinhibitori, care în cazul colonului s-ar întinde până la nivelul L4. Participarea acestor centri la reglarea diverselor acte neuroreflexe vegetative va
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivel medular, prelungirea axonală a protoneuronului senzitiv visceral face sinapsă atât cu celulele eferente ale coloanei intermedio-laterale simpatice, pentru a constitui arcul reflex organovegetativ, cât și cu celulele radiculare ale cornului anterior, pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative ale nervilor cranieni, inclusiv nervii sinocarotidieni și endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din terminații dendritice ale celulelor senzitive situate în ganglionii de pe traiectul acestora și prelungiri axonale spre nucleii de origine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
plexurilor secundare și terțiare (15). Pe plan funcțional, Bayliss și Starling, lucrând pe ansa intestinală izolată la câine, postulează „legea intestinului”, demonstrând că mișcările peristaltice sunt declanșate de creșterea presiunii endoluminale și că, după întreruperea conexiunilor centrale, acestea se derulează reflex, prin mecanism nervos local (16). Cannon (1902) descrie radiologic mișcările asimetrice de segmentare și amestec și sugerează existența unui sfincter fiziologic între segmentele de absorbție și de tranzit ale colonului uman (17). În 1917, Trendelenburg imaginează baia de organ și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
segmentele de absorbție și de tranzit ale colonului uman (17). În 1917, Trendelenburg imaginează baia de organ și demonstrează că un fragment intestinal astfel prezervat declanșează unde de contracție la stimularea mecanică care se propagă în sens oro-anal. Termenul de reflex peristaltic îi aparține (18). În 1921, Langley publică Sistemul nervos autonom, lucrare de referință în care este menționată pentru prima dată organizarea sa tripartită în sistemele simpatic, parasimpatic și enteric (19). În mod inexplicabil, după această perioadă de inflorescență informațională
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ascendenți), NO-ergici, 5-HT-ergici și SOM- ergici (neuroni descendenți). Primele trei tipuri sunt implicați în motilitatea parietală reflexă, iar interneuronii ACh/SOM-ergici în complexele mioelectrice migratorii. Toți interneuronii descendenți trimit colaterale în plexul submucos, iar cei ACh / 5-HT-ergici sunt implicați în reflexele secretomotorii. În plexul submucos interneuronii sunt puțin numeroși, majoritar VIP-ergici dar și NO-ergici iar axonii lor, oligoramificați, se proiectează în plexul mienteric. Enteroneuronii aferenți senzitivi. Tractul digestiv toraco-abdominal este inervat de două tipuri de neuroni aferenți, extrinseci ai căror axoni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinapsă cu neuronii postganglionari simpatici din plexurile prevertebrale. Aceștia au valoare de neuroni aferenți primari care sunt stimulați atât de distensia parietală (cei ai plexului mienteric), cât și de chimismul intestinal (cei ai plexului submucos) și formează brațul aferent al reflexelor entero-enterice vasoconstrictoare și inhibitoare ale secreției. Studii recente au demonstrat că unii neuroni IFAN primesc aferențe de la enteroneuronii senzitivi intrinseci și au valoare de neuroni aferenți secundari. În această situație, brațul aferent al reflexelor entero-enterice pe care le realizează devine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
submucos) și formează brațul aferent al reflexelor entero-enterice vasoconstrictoare și inhibitoare ale secreției. Studii recente au demonstrat că unii neuroni IFAN primesc aferențe de la enteroneuronii senzitivi intrinseci și au valoare de neuroni aferenți secundari. În această situație, brațul aferent al reflexelor entero-enterice pe care le realizează devine polisinaptic, ceea ce ilustrează o dată mai mult complexitatea SNE. IFAN cu conexiuni centrale au corpurile neuronale în plexurile mienteric și submucos de la extremitățile orală și anală ale tubului digestiv. Axonii aferenți ai neuronilor IFAN de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în plexul submucos și IPAN, care răspund la distensia și deformarea parietală localizați în ambele plexuri. Există și IPAN polimodali care răspund atât la stimuli chimici, cât și mecanici și în plus au și rol nociceptor participând la declanșarea unor reflexe entero-enterice exagerate (diaree) în prezența endoluminală a unor bacterii patogene sau a toxinelor acestora. I.2.2.12. Celulele interstițiale Cajal (CIC) au fost descoperite de Cajal în 1892 folosind impregnația argentică și colorația cu albastru de metilen, iar atribuirea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcționale locale extrem de variabile, în permanentă schimbare (9, 31, 36). Acesta este format din enteroneuroni aferenți și motori, interneuroni și CIC organizați în microcircuite parietale cu o sinaptologie complicată, încă incomplet elucidată (fig. 20). Microcircuitul mișcării peristaltice, de tip arc reflex, aparține predominant plexului mienteric și brațul său aferent este reprezentat de neuronii IPAN mienterici, dar și ai plexului submucos. Axonii lor periferici se ramifică profuz în submucoasă până la membrana bazală a epiteliului intestinal (unde apar ca o componentă a plexului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
restrânse. Axoni periferici ai acestor neuroni traversează submucoasa și emit numeroase ramificații (care intră și ele în componența plexului mucos) în strânsă relație cu membrana bazală a epiteliului glandular și polul bazal al celulelor enteroendocrine. Ei constituie calea anatomică a reflexului mononeuronal transsomatic care se închide în corpul neuronului IPAN din plexul submucos și stimulează secreția în zona excitată (31, 36). Axonii centrali se colateralizează abundent și realizează două variante sinaptice (42). Colateralele cele mai scurte din plexul submucos bypassează plexul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
De la nivelul organelor prevăzute cu funcții vegetative pornesc în permanență impulsuri aferente spre centrii vegetativi ganglionari sau superiori cerebro-spinali care reglează pe cale neuroreflexă eferentă nivelul la care acestea își desfășoară activitatea. Ca acte fundamentale automate indispensabile autoreglării funcțiilor viscerale vitale, reflexele vegetative se produc în majoritatea cazurilor, fără a ajunge la lumina conștiinței, putând fi declanșate și de excitanți percepuți ca senzații. Din prima categorie fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestea își desfășoară activitatea. Ca acte fundamentale automate indispensabile autoreglării funcțiilor viscerale vitale, reflexele vegetative se produc în majoritatea cazurilor, fără a ajunge la lumina conștiinței, putând fi declanșate și de excitanți percepuți ca senzații. Din prima categorie fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da a doua, sunt reflexele fotomotorii de acomodare, care însoțesc senzația luminoasă, reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în majoritatea cazurilor, fără a ajunge la lumina conștiinței, putând fi declanșate și de excitanți percepuți ca senzații. Din prima categorie fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da a doua, sunt reflexele fotomotorii de acomodare, care însoțesc senzația luminoasă, reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc a căii vegetative eferente nu diferă în linii mari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
conștiinței, putând fi declanșate și de excitanți percepuți ca senzații. Din prima categorie fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da a doua, sunt reflexele fotomotorii de acomodare, care însoțesc senzația luminoasă, reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc a căii vegetative eferente nu diferă în linii mari de cele care stau la baza actelor reflexe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
categorie fac parte reflexele care reglează ritmul cardiac, presiunea sanguină și motilitatea intestinală, iar din cea da a doua, sunt reflexele fotomotorii de acomodare, care însoțesc senzația luminoasă, reflexele secretorii digestive (salivare, gastrice, pancreatice) produse de senzațiile gustative și olfactive, reflexele sudorale însoțite de senzații termice etc. Modalitățile de punere în joc a căii vegetative eferente nu diferă în linii mari de cele care stau la baza actelor reflexe somatice. Arcul reflex vegetativ este format din aceleași părți componente, reprezentate de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de teritoriul receptor ca traductor senzorial, calea aferentă, centrul reflex și calea neuroumorală eferentă. Diferența constă în faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în mod diferit în cazul simpaticului și parasimpaticului. II.1.1. ARCUL REFLEX VEGETATIV În cazul reflexelor vegetative simpatice, filetele senzitive aferente ale neuronului spinal asigură legătura dintre receptorii periferici și centrii nervoși adrenosimpatici de la nivelul coloanei intermediolaterale a măduvei spinării. De la acest nivel, pornesc fibrele eferente ale celui de al doilea neuron
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
traductor senzorial, calea aferentă, centrul reflex și calea neuroumorală eferentă. Diferența constă în faptul că cei trei neuroni ai arcului reflex vegetativ sunt dispuși în mod diferit în cazul simpaticului și parasimpaticului. II.1.1. ARCUL REFLEX VEGETATIV În cazul reflexelor vegetative simpatice, filetele senzitive aferente ale neuronului spinal asigură legătura dintre receptorii periferici și centrii nervoși adrenosimpatici de la nivelul coloanei intermediolaterale a măduvei spinării. De la acest nivel, pornesc fibrele eferente ale celui de al doilea neuron vegetativ, care coboară de-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din teritoriul respectiv (vase sanguine, glande, mușchi pilomotori etc.) (fig. 59). Diferența esențială între arcul reflex somatic și cel vegetativ este că articulația sinaptică dintre primul și cel de al doilea neuron eferent are loc în cornul anterior în cazul reflexelor somatice și în afara măduvei, în ganglionii simpatici, în cazul reflexelor vegetative. La rândul său, arcul reflex parasimpatic prezintă de asemenea unele particularități, deși este format tot din trei neuroni. Filetele senzitive ale vagului, de exemplu, aparțin ganglionului nodos (echivalentul ganglionului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
59). Diferența esențială între arcul reflex somatic și cel vegetativ este că articulația sinaptică dintre primul și cel de al doilea neuron eferent are loc în cornul anterior în cazul reflexelor somatice și în afara măduvei, în ganglionii simpatici, în cazul reflexelor vegetative. La rândul său, arcul reflex parasimpatic prezintă de asemenea unele particularități, deși este format tot din trei neuroni. Filetele senzitive ale vagului, de exemplu, aparțin ganglionului nodos (echivalentul ganglionului spinal), ca principală punte de legătură aferentă între teritoriul receptor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]