5,495 matches
-
perspectivă în raport cu OȘM și curentul relațiilor umane. Ea contestă anumite decupaje conceptuale ale disciplinei (de exemplu, distincția formal-informal discutată în capitolul zece) și schimbă viziunea asupra omului în organizație. Acesta dobândește statut de actor. Totuși Curie și Dupuy (1994) îi reproșează că-i rup pe actori de trecutul lor, dar și de implicările lor în mai multe domenii ale vieții. Această articulare între viața la muncă și viața în afara muncii definește "omul plural" care va fi central în modelul sistemului de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
structura, iar conducătorii unei întreprinderi pot, la rândul lor, să schimbe starea factorilor de context, alegând mediul sau străduindu-se să-l transforme. Abordarea contingentă va fi, de asemenea, obiectul unor critici exprimate de Crozier și Friedberg (1977). Acești autori reproșează analizei contingente că se limitează să degaje relații statistice (corelații între caracteristicile structurale și factorii de context) care sunt apoi, în mod abuziv, interpretate drept cauzalități. Nu se știe nimic despre procesele și mecanismele prin care contextul ar influența structura
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
se știe dacă spontan aspectele negative ar fi prevalat sau nu asupra celor negative... dar, treptat, pornind de la modelul sistemului de activități, psihologia socială își va revizui analizele privitoare la efectele negative ale șomajului. Baubion-Broye și Cazals (1977) le vor reproșa lucrărilor mai sus menționate că se situează într-o orientare mecanicistă. Munca este considerată singurul registru în care subiecții își poziționează viața. În aceste condiții, șomajul nu poate avea decât efecte devastatoare. Această analiză este contestată. Privarea de un loc
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
le permite lui Dolan, Lamoureux și Gosselin să scrie că "această nouă formă de organizare are repercusiuni în funcționarea organizației, satisfacția angajaților și rentabilitatea întreprinderii (diminuarea absenteismului și rotația personalului, creșterea productivității)" (1996, p. 432). Acestor studii li se va reproșa în primul rând că nu înregistrează decât efecte pe termen scurt și că nu urmăresc noile experimente de organizare a muncii pe durate mai lungi. Apoi, Douard (1980), pornind de la mai multe experimente realizate în Franța, concluzionează că reușita experimentelor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe alocuri, lipsa unui ax ideatic mai pregnant, abundența citatelor care prin exces își pierd adesea valoarea de argumentație, absența unui portret final sintetic, în temeiul căruia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
stolurile de păsări își iau zborul și toamna de afară se instalează într-o clipă și în peisajul de după fereastră. Vine în 1 Nicolae Manolescu- Teme, 4, București, Editura Cartea Românească, 1983, p. 30-31 128 curând acasă femeia și-i reproșează că, din uitucenie sau din curiozitate, a distrus o vrajă, că ea e în fond o privighetoare și că ar fi trăit veșnic dacă... Și piere cum apăruse. Iar tăietorul se deșteaptă, ca dintr-un vis, pe pragul colibei sărace
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ale aliaților lor erau nelimitate și aveau nevoie de timp, pentru a se pune în valoare. În fata acestor evidențe, ne punem întrebarea care a fost motivația participării lui Ion Antonescu la războiul din est. Orice i s-ar putea reproșa mareșalului, numai lipsa patriotismului - nu. Răspunsul îl putem găsi în politica Germaniei față de Ungaria și România. Totul semăna cu o licitație, unde miza era reprezentată de Transilvania. Celui ce oferea mai mult, i se promitea iluzia unei dobândiri totale a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Germaniei. Ofițerii și soldații care au reușit să scape povesteau în țară că fuseseră trimiși în luptă în condițiile cele mai nefavorabile și că erau acuzați. în mod jignitor, de camarazii lor germani, că sunt vinovați de catastrofă. Li se reproșa că rezistența slabă, opusă de trupele române, ar fi dus la încercuirea Armatei a 6-a germană, în Stalingrad 2. Pierderile românești, în această operațiune, au fost foarte mari: 105.000 morți și dispăruți, majoritatea prizonieri, unele unități au fost
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Major român s-a opus categoric și, sub pretextul că cea mai mare parte erau răniți sau bolnavi, i-a evacuat spre vest1. Cauzele dezastrului de la Stalingrad au fost prezentate, într-un lung memoriu, de mareșalul Antonescu, lui Hitler. Se reproșa, conducerii germane, că nu-și ținuse promisiunile privind înzestrarea armatei române. Argumentația memoriului sublinia că înfrângerea a fost o consecință a proastei înarmări a trupelor române. Generalul Ion Gheorghe, însă, punea eșecul, în primul rând, pe criza strategică generală de pe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
23 noiembrie 1942, dintre Hitler și Conducatorul Statului român și, în special, într-o scrisoare adresată de mareșalul Antonescu, la 19 decembrie, feldmareșalului von Manstein. În această scrisoare, Conducătorul Statului român reclama fricțiunile dintre unitățile românești și cele germane. El reproșa, în special, conducerii supreme germane că, în ciuda tuturor avertismentelor în legatură cu o iminenta ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad 3. Mai mult, după încheierea bătăliei de la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Sovietice viza, practic, aceeași problemă: obținerea favorurilor Germaniei, pentru ocuparea ulterioară a întregii Transilvanii. Hitler a licitat aceste favoruri, de participarea cât mai masivă a armatelor celor două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu 7 decembrie 1941 (intrarea oficială a Statelor Unite în război de partea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice), nu a avut intuiția să constate că, practic, victoria Axei era imposibilă. În acest context, este de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
ale aliaților lor erau nelimitate și aveau nevoie de timp, pentru a se pune în valoare. În fata acestor evidențe, ne punem întrebarea care a fost motivația participării lui Ion Antonescu la războiul din est. Orice i s-ar putea reproșa mareșalului, numai lipsa patriotismului - nu. Răspunsul îl putem găsi în politica Germaniei față de Ungaria și România. Totul semăna cu o licitație, unde miza era reprezentată de Transilvania. Celui ce oferea mai mult, i se promitea iluzia unei dobândiri totale a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Germaniei. Ofițerii și soldații care au reușit să scape povesteau în țară că fuseseră trimiși în luptă în condițiile cele mai nefavorabile și că erau acuzați. în mod jignitor, de camarazii lor germani, că sunt vinovați de catastrofă. Li se reproșa că rezistența slabă, opusă de trupele române, ar fi dus la încercuirea Armatei a 6-a germană, în Stalingrad. Pierderile românești, în această operațiune, au fost foarte mari: 105.000 morți și dispăruți, majoritatea prizonieri, unele unități au fost complet
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Major român s-a opus categoric și, sub pretextul că cea mai mare parte erau răniți sau bolnavi, i-a evacuat spre vest. Cauzele dezastrului de la Stalingrad au fost prezentate, într-un lung memoriu, de mareșalul Antonescu, lui Hitler. Se reproșa, conducerii germane, că nu-și ținuse promisiunile privind înzestrarea armatei române. Argumentația memoriului sublinia că înfrângerea a fost o consecință a proastei înarmări a trupelor române. Generalul Ion Gheorghe, însă, punea eșecul, în primul rând, pe criza strategică generală de pe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
23 noiembrie 1942, dintre Hitler și Conducatorul Statului român și, în special, într-o scrisoare adresată de mareșalul Antonescu, la 19 decembrie, feldmareșalului von Manstein. În această scrisoare, Conducătorul Statului român reclama fricțiunile dintre unitățile românești și cele germane. El reproșa, în special, conducerii supreme germane că, în ciuda tuturor avertismentelor în legatură cu o iminenta ofensivă sovietică, n-a tras nicio concluzie din situația alarmantă, creată prin curbarea liniei de front la Stalingrad. Mai mult, după încheierea bătăliei de la Stalingrad
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Sovietice viza, practic, aceeași problemă: obținerea favorurilor Germaniei, pentru ocuparea ulterioară a întregii Transilvanii. Hitler a licitat aceste favoruri, de participarea cât mai masivă a armatelor celor două țări (Ungaria și România), pe frontul din est. Ceea ce se poate reproșa mareșalului Antonescu este că, începând cu 7 decembrie 1941 (intrarea oficială a Statelor Unite în război de partea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice), nu a avut intuiția să constate că, practic, victoria Axei era imposibilă. În acest context, este de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
să infirme prezența bolii reale. Când are de partea lui o parte din personalul medical de la care primește „sfaturi” și informații privind pericolul dezvăluirii falsității bolii prin diferite investigații, situația devine foarte complicată pentru medicul curant. Acestuia i se poate reproșa că „privează o biată și neajutorată bolnavă de tratamentul ei vital”. Unul din testele cele mai elocvente în cazul nostru presupus ca având o insulinorezistență „extremă”, efectuat în laborator sub supraveghere medicală, dar fără o avertizare prealabilă a pacientei este
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
și respectarea regimului constituțional. Ceea ce i se părea cel mai grav lui George Mârzescu, căci el era observatorul atent a cărui consemnare am invocat-o, era repetarea de către cei care contribuiseră la îndepărtarea lui Cuza a tuturor acțiunilor incrimate și reproșate de atâtea ori domnitorului Unirii, afectând și ei în felul acesta, în opinia liberalului moldovean, regimul constituțional din România 219. Capitolul II Prințul străin. De la proiect politic european la recunoaștere internațională Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
explicată rațiunea loviturii de stat din noaptea de 10 februarie 1866757. Din aceeași sferă de preocupări făcea parte și publicarea în ziarul "Românul", din 7 iunie, a unei circulare a ministrului cultelor și instrucțiunii publice către prefecți, în care le reproșa neimplicarea în susținerea unor discuții în biserici de către preoți și învățători, care să explice populației ce suferințe au fost îndurate până atunci și ce drepturi și îndatori dobândea fiecare cetățean după 11 februarie.758 O dovadă a faptului că "subiectul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ani este Între 3 și 6% (DANNENBERG, 1988). Și În această problemă NU există Însă un consens. Studiile lui MONTGOMER(1989), -OKO-AMA (1992) ALMEIDA CLARO (1993) remarcă o incidență nesemnificativă a creșterii TA după ESWL. (Acestor studii li s-a reproșat că sunt retrospective). ZANETTI (1992) publică de data aceasta un studiu prospectiv, urmărind tensiunea arterială a pacienților la care s-a practicat ESWL cu un aparat Dornier HM3. Concluzia: nu se constată o creștere semnificativă a creșterii tensiunii arteriale diastolice
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
extremă subtilitate și prezentând numeroase similitudini cu cele ale operatorilor din turismul laic - distribuție de băuturi calde gratuite, pliante, icoane, cărticele de rugăciuni, hărți etc. Într-o dispută amplu mediatizată (noiembrie 2012), reprezentanții mai multor mari agenții de turism au reproșat Patriarhiei Române faptul că mai mulți preoți organizează excursii cu titlu individual în Israel, faptă ilegală în opinia lor. Comunicatul oficial al Patriarhiei Române scoate în evidență ideea că diferența dintre agențiile de turism și Biserică este prezența „ghidajului spiritual
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
naturii umane drept ameliorabilă, nu iremediabil tarată și, nu în ultimul rând, conceperea procesului istoric în termeni pozitiviști, de progres, atât material cât și moral și deci social au fost ridicualizate de către realiștii vremii, în special de Edward Carr. Acesta reproșa idealiștilor termenul îi aparține naivitatea cu care abordau relațiile internaționale, credulitatea excesivă în natura umană și posibilitățile de îmbunătățire a acesteia și corelativ a politicii internaționale și iresponsabilitatea flagrantă de care dădeau până la urmă dovadă, nefăcând nimic pentru a preveni
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
defecțiuni, cum ar fi lipsa de timp necesar unei organizări prealabile, insuficiența mijloacelor de acțiune ale administrației române dezorganizate, efectele bombardamentelor, schimbările de personal, lipsa de coordonare între măsurile luate de Înaltul Comandament Sovietic și administrația românească, nu puteau fi reproșate serviciilor românești (Dobrinescu: 1988, 63-64, subl. m.). Populația, în special cea rurală, era principalul perdant al întâlnirilor cu Armata Roșie (Stănescu, Zamfirescu: 1998). În afară de 23 august sau 1 mai, în RPR se mai sărbătoreau și alte evenimente de importanță capitală
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s-a opus proiectului anexionist al Iugoslaviei (Constantiniu, Pop: 2007, 27-28). În aceeași perioadă își fac loc dezamăgirea și chiar ostilitatea lui Tito față de practicile sovietice de pe teritoriul statului pe care îl conducea. Atitudinea sovietică, intruzivă și condescendentă, va fi reproșată în scurt timp de către Tito liderului de la Kremlin și va constitui totodată factorul declanșator al conflictului sovieto-iugoslav, încheiat cu excluderea Iugoslaviei din familia comunismului internațional. Printre nemulțumirile conducerii iugoslave la adresa Moscovei, atât ideologice cât și politice, se numărau extrema birocratizare
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
popular", încă activ și puternic, în timp ce în celelalte "democrații populare" își epuizase deja "rolul istoric". Însăși PCI era acuzat de degenerare, deoarece "înlocuise critica și autocritica [...] prin metode de comandă". Apoi, din punct de vedere ideologic, "clicii titoiste" îi era reproșat pe un ton extrem de virulent faptul că "a servit membrilor de partid o mixtură infectă compusă din diferite "teorii" burgheze și din deșeurile "doctrinelor" oportuniste de tot felul". (Golubovschi: 1949, 2). Urma apoi, în final, absența "democrației de partid", adică
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]