6,157 matches
-
Two Villages), și Unde se termină Europa (Where Europe Ends), unde regizor a fost Siniša Dragin. În tranziția asta eu am învățat cel puțin trei meserii noi, de manager, de ziarist de televiziune și de politolog, și am trecut de la română la engleză, așa că literatura nu a mai avut mare loc, rămâne pentru la pensie... Când s-au montat piesele mele Emanciparea prințului Hamlet și Evangheliștii, greu am ajuns să văd un singur spectacol. Deci, din acest punct de vedere, e
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
său / cu degete mult mai lungi / decât toate cărările... Interesant mi se pare, date fiind condițiile, că frumoasa și apetisanta Concordia, cu alură literară de adevărată revistă, este redactată și realizată într-o curată limbă românească, pentru că, vorba profesoarei de română Maria Herghelegiu, care stând de vorbă cu Simion Gociu, la întrebarea provocatoare explică: ”vorbirea frumoasă, curată și coerentă e de datoria tuturor.” Adică am înțeles, a tuturor românilor de „mai pe unde” s-ar afla ei... * „Asociația a fost sponsorizată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
22 iulie - 16 septembrie 1923, pentru că, „membrii colectivului redacțional pleacă fie pentru ași reîmprospăta 73 puterile de muncă, fie pentru a organiza județele în Liga Apărării Naționale Creștine.” * La 18 noiembrie 1923, cele două pagini care formau ziarul Deșteaptă-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apare în 4 pagini care însemnau numerele 29 și 30 cumulate, nu la Cernăuți ci la Câmpulung Moldovenesc, având ca director pe Dr. T. Cătălin și redactor responsabil Oct. Dănieleanu, garant responsabil Corneliu Halip și se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ministrul finanțelor al cărui rezultat a fost un emis ministerial prin care s-a ordonat ca rezoluția să se dea în limba în care cererea a fost adresată, deci în limba română. Dl. G. a și primit o rezoluție în română și pe baza ei a ridicat cauțiunea de la dregătoria financiară. Iată o dovadă palpabilă, spune gazeta, că numai de noi depinde aplicarea limbii române în viața publică...” * ...”Zilele trecute - spune Gazeta Bucovinei - dl. Vasile Kogălniceanu, fiul repauzatului Mihail Kogălniceanu, a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe care îi ruga „să spijinească literatura și să iubească limba națională.” Biblioteca Românească din anii 1821 și 18291834 își datora rezultatele colaborării dintre Damaschin Bojâncă, Ioan TrifuMaiorescu și Emanoil Gojdu - ceea ce însuma o contribuție la dezvoltarea și afirmarea ziaristicei române din prima jumătate a veacului trecut, apreciază cu temei Marian Petcu. * EMANUIL GOJDU (1802-1870), s-a născut în Oradea. Era de origine macedoromână. După cursurile făcute la liceul premonstratens din Oradea, în 1820-1821 a fost student la Academia de drept
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Liviu Marian dezvăluie: „Cândva am avut peste 70 de kilograme; azi am aproape cu jumătate mai puțin: un pumn de oase și piele, uscate, veștede, dar grele, foarte grele, cât de grele! Ca niște uriașe obezi de ocnaș!” Profesorul de română și de limbile clasice de la liceul din Suceava și-a legat debutul ca prozator de înființarea „Junimii literare” în 1904, de o seamă de volume - „Suflete stinghere (1910),”Printre stropi” (1912), „Prozatorii noștri”, studii „B.P. Hașdeu și Eminescu (1927), „Hașdeu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
analitică. Colaboratorul nostru dl. Filiomon Rusu - un harnic învățător și iubitor al literaturii populare, în cercul dlui Simionovici - în numărul din 15 martie a.c. al aceleași foi învățătorești, adaugă dreapta observație:”Tot așa ar fi bine, dacă în orele de română (la cursurile de adulți) Ministerul ar încuviința ca o revistă folclorică să fie citită de elevi. Revista Tudor Pamfile de la Dorohoi sau altele cred că ar putea fi o lectură recomandabilă.”... (Din revista Tudor Pamfile nr.5-8/1926) * Voința Școalei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
altfel, vă va scrie șsubl. S.W.ț el însuși. După cum știți, a fost profesor de literatură latină la București și Lisabona. E interesat mai ales de poezia latină și de stilistică, dar are pregătirea lingvistică necesară pentru a preda româna... În privința articolelor pentru ziarele suedeze, iată la ce mă gândesc: v-aș putea trimite unul despre întâlnirile de la Ascona șsubl. S.W.ț. Nu vreau să scriu despre C.V. Gheorghiu, întrucât omul m-a dezamăgit mult: a depășit de departe
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
România. Matei Haiduc, fost securist, cu misiune, între alții, de a-l asasina și pe Goma și familia sa, afirmă că, pentru regimul Ceaușescu, Goma reprezenta cel mai important disident. Autorul Artei refugii scria: "Sînt român, limba mea maternă este româna, scriu în românește pentru români și locul meu este acolo unde deranjez cel mai mult". Și se vede că deranjează în continuare. Deși comunismul a fost condamnat de președinte ca un regim criminal, scriitorului nici pînă în prezent nu i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mers Însă și mai departe. Până la eliminarea completă a romanilor. „Simetric“ față de ceea ce Întreprinseseră latiniștii: evacuarea dacilor din istorie. Dar latiniștii aveau cel puțin argumentul limbii care pleda În favoarea originii romane. „Daciștii“, pentru a fi convingători, trebuiau să demonstreze că româna nu se trage din latină, ci din dacă, ipoteză care nu poate stârni decât indignare sau ilaritate printre lingviști. Mitologia nu cunoaște Însă dificultăți. Unii români au ajuns să se considere daci puri (și par foarte mulțumiți!). Tonul l-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a servit În egală măsură teza imigraționistă: ce argument mai bun decât golirea Daciei de populația ei autohtonă? Și invers, neromanizarea dacilor, susținută de extrema naționalistă a dacismului pur, nu face decât să ofere argumente, În măsura În care toți lingviștii serioși consideră româna ca limbă romanică, ipotezei expansiunii românilor și limbii române din afara spațiului actual al României. Pe ce se bazează imigraționiștii? „Tăcerea izvoarelor“ dă de gândit, fără a fi Însă un argument suficient. Dar asemănările dintre română și albaneză (mai ales o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cele două popoare ar fi fost vecine. Fondul slav din limba română (ca și din cultura și societatea românească) este, de asemenea, de factură balcanică. Dialectul macedo-român sau aromân (vorbit În Grecia, Albania și În Macedonia) se aseamănă Îndeajuns cu româna de la nord de Dunăre pentru a-i „atrage“ din nou pe români spre Balcani. La toate acestea, susținătorii români ai continuității nu sunt lipsiți de replică. Ei explică asemănările cu albaneza prin substratul comun tracic, respectiv dacic. Acestea ar fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
decât celelalte Dacă nu este deloc sigur cum se Împarte sângele românesc, În procente dace, romane, slave sau de alte origini, dacă este greu de spus cum s-au cristalizat limba și poporul român, un lucru rămâne totuși bine stabilit: româna este o limbă romanică. Teoria extravagantă a unei române dacice nici nu poate fi abordată Într-o discuție serioasă. Pentru romaniști, este o limbă fascinantă: a evoluat departe de ceilalți membri ai familiei și În mod independent. A asimilat elemente
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Împarte sângele românesc, În procente dace, romane, slave sau de alte origini, dacă este greu de spus cum s-au cristalizat limba și poporul român, un lucru rămâne totuși bine stabilit: româna este o limbă romanică. Teoria extravagantă a unei române dacice nici nu poate fi abordată Într-o discuție serioasă. Pentru romaniști, este o limbă fascinantă: a evoluat departe de ceilalți membri ai familiei și În mod independent. A asimilat elemente specifice (slave, turcești, grecești, maghiare), care o diferențiază și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cuvinte de alte origini; dar este imposibil de alcătuit o frază exclusiv din elemente slave, turcești, grecești sau maghiare. Vocabularul esențial este, așadar, În bună măsură latin (afirmație care nu trebuie Însă exagerată, fiindcă nici elementele nelatine nu sunt neglijabile, româna fiind o limbă destul de amestecată). „Om“, „bărbat“, „femeie“... sunt cuvinte latinești. Unele cuvinte latine au căpătat cu totul alt sens În română decât În limbile occidentale. „Pământ“, de pildă (atât În sensul de „sol“, cât și de „glob pământesc“), derivă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
impresionant de toponime (o bună parte a geografiei românești — râuri, dealuri, munți, localități — poartă denumiri slave; printre acestea, „Moldova“, numită astfel de la râul omonim, sau „Dâmbovița“, râul care străbate Bucureștiul). Fondul turcesc este al treilea ca importanță (referindu-ne la româna „tradițională“, fără neologismele adoptate În ultimele două secole). Se poate lua de fapt În considerare o influență orientală mai largă, unele cuvinte turce fiind eventual anterioare perioadei otomane (preluate de la pecenegi, cumani, tătari), după cum, prin intermediul turcei, s-au transmis o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Înțelege că dacii, și tracii În general, au preluat latina În felul lor. Peste tot, „substratul“ a avut partea lui de contribuție În „coruperea“ limbii latine și Îndreptarea ei spre limbile moderne respective. Așa se explică, probabil, unele particularități comune românei, bulgarei și albanezei (trei limbi care, altminteri, aparțin unor familii complet diferite). De pildă, În ce privește fonetica, Închiderea lui a În ă, vocală atât de caracteristică românei, ca și celorlalte două limbi balcanice. Cu aceasta, discuția despre limba română Încă nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Îndreptarea ei spre limbile moderne respective. Așa se explică, probabil, unele particularități comune românei, bulgarei și albanezei (trei limbi care, altminteri, aparțin unor familii complet diferite). De pildă, În ce privește fonetica, Închiderea lui a În ă, vocală atât de caracteristică românei, ca și celorlalte două limbi balcanice. Cu aceasta, discuția despre limba română Încă nu s-a Încheiat. Mă voi opri puțin mai departe asupra procesului de occidentalizare declanșat În secolul al XIX-lea, cu urmări Însemnate și asupra limbii. Ceea ce
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
slavă, cu cuvintele orientale care țâșnesc din când În când, cu sunetele ei specifice (ă, Î, ț, ș), atât de greu de pronunțat de un străin. Dintre toate limbile, cea mai apropiată de română este italiana. Aș spune că, paradoxal, româna seamănă mai bine cu italiana decât italiana cu româna! Un român Înțelege câte ceva când aude vorbindu-se italienește (totuși, strămoșii romani!); un italian Înțelege mult mai puțin românește, derutat de vorbele slave și orientale, ca și de pronunție. În tot
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
când, cu sunetele ei specifice (ă, Î, ț, ș), atât de greu de pronunțat de un străin. Dintre toate limbile, cea mai apropiată de română este italiana. Aș spune că, paradoxal, româna seamănă mai bine cu italiana decât italiana cu româna! Un român Înțelege câte ceva când aude vorbindu-se italienește (totuși, strămoșii romani!); un italian Înțelege mult mai puțin românește, derutat de vorbele slave și orientale, ca și de pronunție. În tot cazul, un italian nu va vorbi niciodată perfect românește
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aude vorbindu-se italienește (totuși, strămoșii romani!); un italian Înțelege mult mai puțin românește, derutat de vorbele slave și orientale, ca și de pronunție. În tot cazul, un italian nu va vorbi niciodată perfect românește. În schimb, mulți bulgari deprind româna foarte bine și o vorbesc fără accent (tocmai fiindcă „tonul“ general al celor două limbi este asemănător). Să fie românii mai apropiați de italieni sau de bulgari? Cine ar putea spune? De italieni, desigur, prin rădăcinile latine, ca și prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țara Românească și Moldova semănau În foarte multe privințe și, secol după secol, au de venit tot mai apropiate. Aveau cam aceleași instituții. Se aflau În raporturi similare de dependență față de Poartă. Limba vorbită era foarte asemănătoare (varietăți aproape identice ale românei, limba li terară constituindu-se pe baza graiului din nordul Munteniei). Din secolul al XVII-lea, contactele culturale s au intensificat; ideea originii comune devine curentă În scrieri le istorice. În secolul al XVIII-lea — epoca „fanario tă“ —, cele două
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să meargă la studii În Franța, și vor fi din ce În ce mai numeroși. Foarte repede, franceza devine pentru români mai mult decât o limbă de comunicare sau de cultură; mulți dintre ei vor căpăta, prin franceză, un suflet nou.<endnote id="9"/> Româna Însăși trece sub influența francezei. Este momentul să reluăm discuția privitoare la structura și Înfățișarea limbii române. Româna de astăzi nu mai este chiar româna din secolul al XVIII-lea, dat fiind că În secolul al XIX-lea a trecut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult decât o limbă de comunicare sau de cultură; mulți dintre ei vor căpăta, prin franceză, un suflet nou.<endnote id="9"/> Româna Însăși trece sub influența francezei. Este momentul să reluăm discuția privitoare la structura și Înfățișarea limbii române. Româna de astăzi nu mai este chiar româna din secolul al XVIII-lea, dat fiind că În secolul al XIX-lea a trecut printr un proces de „relatinizare“. S-a manifestat astfel și În limbă voința de despărțire de spațiul slav
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de cultură; mulți dintre ei vor căpăta, prin franceză, un suflet nou.<endnote id="9"/> Româna Însăși trece sub influența francezei. Este momentul să reluăm discuția privitoare la structura și Înfățișarea limbii române. Româna de astăzi nu mai este chiar româna din secolul al XVIII-lea, dat fiind că În secolul al XIX-lea a trecut printr un proces de „relatinizare“. S-a manifestat astfel și În limbă voința de despărțire de spațiul slav și oriental. Începutul Îl făcuse Școala ardeleană
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]