4,531 matches
-
1898. Bilanțul activității de construcție a fost următorul: Biserica din Bucșoaia a fost sfințită la 25 septembrie 1898, primind hramul "Beatae Mariae Virginis" (Nașterea Sfintei Fecioare Maria). Același hram îl au și bisericile romano-catolice din Arbore, Rădăuți și Siret. Biserica romano-catolică din Bucșoaia a fost arondată Parohiei Gura Humorului. În partea dreapta intrării se află o cruce (Missionskreuz) care amintește de exercițiile spirituale misionare desfășurate în 1905. Deasupra crucii, sub acoperișul de formă semicirculară, se află următoarea inscripție în limba germană
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
die Heilige Mission. 1905. Rette deine Seele"", a cărei traducere în limba română este următoarea: ""În amintirea sfintei misiuni. 1905. Mântuiește-ți sufletul"". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Bucșoaia locuiau 363 credincioși romano-catolici (reprezentând o pondere de 29,13% din populația localității) și în satul Frasin 727 credincioși romano-catolici (34,22%). Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
amintirea sfintei misiuni. 1905. Mântuiește-ți sufletul"". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Bucșoaia locuiau 363 credincioși romano-catolici (reprezentând o pondere de 29,13% din populația localității) și în satul Frasin 727 credincioși romano-catolici (34,22%). Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. Deoarece majoritatea preoților germani din Bucovina plecaseră
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, iar enoriașii săi (inclusiv cei din filiala Frasin-Bucșoaia) sunt arondați Parohiei Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Bucșoaia și Frasin s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea în anul 1993 un număr de 75 de familii cu 159 credincioși
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
preotului Ștefan Babiaș ca paroh de Gura Humorului (1996-2006), a fost renovată biserica din Frasin. La recensământul din 2002, din cei 6.532 locuitori ai comunei Frasin, 6.357 s-au declarat de religie ortodoxă (97,32%), 147 de religie romano-catolică (2,25%), 19 penticostali, 4 creștini după Evanghelie, 2 adventiști, 1 greco-catolic, 1 evanghelic (luteran) și reformat. Comuna Frasin era formată din patru sate: Frasin, Bucșoaia, Doroteia și Plutonița. În anul 2003, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din Arbore este o biserică romano-catolică construită în anul 1902 în satul Arbore din comuna omonimă (județul Suceava). Ea se află de-a lungul drumului care face legătura între orașele Câmpulung Moldovenesc și Rădăuți. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
1940 în zone ocupate de Germania Nazistă. România și Germania au încheiat o convenție prin care statul român se obliga să achite despăgubiri pentru fiecare clădire în parte, inclusiv pentru terenurile și pădurile germanilor care au emigrat. Din rândul comunității romano-catolice din Arbore a provenit pr. Francisc (Franz) Gaschler (1887-?). El a urmat studii teologice la Universitatea din Lemberg (1911-1914) și la Universitatea din Viena (1914-1915), fiind sfințit preot la Viena la 10 august (după alte surse 14 august) 1915. A
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
Peter Hilzer din Wiener Neustadt. Pe clopote se află următoarea inscripție: ""Peter Hilzer, K.u.K. - Hof Glocken-Gießer in der Wiener Neustadt 1903"". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Arbore locuiau 422 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 7,10% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În noiembrie 1940, membrii familiilor Gebert și Tomaschewski, care făceau parte din consiliul bisericii, au luat cele trei clopote menționate anterior și
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
fost filială a Parohiei Solca. Aceasta a fost desființată în anii '40 ai secolului al XX-lea, ca urmare a imigrării enoriașilor catolici germani în Germania. În timpul războiului, pr. Jósef Kledzik, paroh de Solonețu Nou (1939-1942), a păstorit și comunitățile romano-catolice din Solca și Arbore. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Arbore s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În prezent, este filială a Parohiei "Coborârea Sfântului Duh" din Solonețu Nou. În această biserică sunt
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
40 ai secolului al XX-lea, ca urmare a imigrării enoriașilor catolici germani în Germania. În timpul războiului, pr. Jósef Kledzik, paroh de Solonețu Nou (1939-1942), a păstorit și comunitățile romano-catolice din Solca și Arbore. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Arbore s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În prezent, este filială a Parohiei "Coborârea Sfântului Duh" din Solonețu Nou. În această biserică sunt celebrate liturghii foarte rar, din cauza lipsei de credincioși romano-catolici din localitate
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
numărul credincioșilor romano-catolici din Arbore s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În prezent, este filială a Parohiei "Coborârea Sfântului Duh" din Solonețu Nou. În această biserică sunt celebrate liturghii foarte rar, din cauza lipsei de credincioși romano-catolici din localitate.
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
Biserica "Coborârea Duhului Sfânt" din Solonețu Nou este o biserică romano-catolică construită în perioada 1937-1940 de către credincioșii romano-catolici polonezi din satul Solonețu Nou (comuna Cacica, județul Suceava, România). Ea se află în vârful unui deal din centrul satului. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
Biserica "Coborârea Duhului Sfânt" din Solonețu Nou este o biserică romano-catolică construită în perioada 1937-1940 de către credincioșii romano-catolici polonezi din satul Solonețu Nou (comuna Cacica, județul Suceava, România). Ea se află în vârful unui deal din centrul satului. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine poloneză, care proveneau din diverse
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
30 de familii de emigranți polonezi au întemeiat satul Solonețu Nou (în și în ), a cărui denumire provine de la râul Soloneț care traversează localitatea. Coloniștii erau munteni polonezi (gorali) din regiunea Czadca (aflată la granița Slovaciei cu Polonia), de religie romano-catolică. Ei s-au ocupat la început cu tăierea pădurilor, creșterea animalelor și agricultura. După Unirea Bucovinei cu România (1918), ponderea polonezilor din Solonețu Nou s-a menținut ridicată. În anul 1930, populația satului Solonețul-Nou era de 1.234 locuitori, dintre
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
Cacica și Solonețu Nou. Din cadrul acestei comunități provin următorii preoți: Józef Chachuła (Iosif Chachula) (1911-1967), Heinrich Ostrowschi (1946-1977), Alfons-Eugen Zelionka (n. 1978) și Andrei Staszkovian (n. 1983). La puțină vreme după sosire, emigranții polonezi au construit în 1849 o capelă romano-catolică din lemn, carea avea acoperișul și pereții exteriori acoperiți cu draniță. Capela a fost reconstruită și extinsă în 1911. Până la începutul secolului al XX-lea, credincioșii romano-catolici din Solonețu Nou nu au avut preot. După sosirea la Cacica în 1902
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
La puțină vreme după sosire, emigranții polonezi au construit în 1849 o capelă romano-catolică din lemn, carea avea acoperișul și pereții exteriori acoperiți cu draniță. Capela a fost reconstruită și extinsă în 1911. Până la începutul secolului al XX-lea, credincioșii romano-catolici din Solonețu Nou nu au avut preot. După sosirea la Cacica în 1902 a preoților misionari lazariști din Cracovia (Polonia), a fost delegat un preot misionar care să se ocupe de comunitatea din Solonețu Nou. Frații lazariști s-au îngrijit
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
Brukwicki (1906), pr. Antoni Mazurkiewicz (1906-1907), pr. Emanuel Dziewior (1907-1908), pr. Pawel Mixa (1908-1911) și pr. Henryk Wochowski (1911-1924). În anul 1921 s-a construit o casă parohială, lângă bisericuța din lemn. În anul 1921 s-a înființat Vicariatul General romano-catolic al Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Tot atunci, s-au decis unele schimbări administrative. În perioada 1921-2004, comunității romano-catolice din Solonețu Nou i-a fost afiliată mica comunitate poloneză din Pleșa, întemeiată în anul 1836 de coloniștii veniți din Tereblecea
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
În anul 1921 s-a construit o casă parohială, lângă bisericuța din lemn. În anul 1921 s-a înființat Vicariatul General romano-catolic al Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Tot atunci, s-au decis unele schimbări administrative. În perioada 1921-2004, comunității romano-catolice din Solonețu Nou i-a fost afiliată mica comunitate poloneză din Pleșa, întemeiată în anul 1836 de coloniștii veniți din Tereblecea. Comunitatea romano-catolică din Solonețu Nou a fost ridicată în anul 1924 la rangul de parohie, primul paroh fiind pr.
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Tot atunci, s-au decis unele schimbări administrative. În perioada 1921-2004, comunității romano-catolice din Solonețu Nou i-a fost afiliată mica comunitate poloneză din Pleșa, întemeiată în anul 1836 de coloniștii veniți din Tereblecea. Comunitatea romano-catolică din Solonețu Nou a fost ridicată în anul 1924 la rangul de parohie, primul paroh fiind pr. Henryk Wochowski (1924-1928), ajutat de pr. Józef Muszynski din Galiția. După numirea pr. Wochowski în 1928 ca superior al Sanctuarului marian de la Cacica
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
al Sanctuarului marian de la Cacica, a fost numit ca paroh pr. Emanuel Dziewior, care fusese preot misionar aici în urmă cu 20 ani. După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Solonețul-Nou locuiau 915 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 74,14% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie poloneză. Capela de lem fiind neîncăpătoare și destul de ruinată, a devenit necesară construirea unui nou lăcaș de cult. Astfel, în perioada 1937-1940 s-
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
de 74,14% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie poloneză. Capela de lem fiind neîncăpătoare și destul de ruinată, a devenit necesară construirea unui nou lăcaș de cult. Astfel, în perioada 1937-1940 s-a construit o biserică romano-catolică mai mare, în vârful unui deal din centrul satului. Lucrările de construcție au fost începute în 1937 de preotul paroh Emanuel Dziewior (1928-1939), dar el nu a reușit să o finalizeze deoarece a murit la 5 octombrie 1939. Construcția bisericii
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
Sebesteny, paroh de Dornești și decan de Rădăuți, împreună cu preoții din Bucovina. Cu acest prilej a primit hramul Coborârea Duhului Sfânt (sărbătorită la 50 zile de la sărbătoarea Paștilor). În timpul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării credincioșilor romano-catolici germani (cu tot cu preoți în unele cazuri) în Germania, multe comunități romano-catolice din Bucovina au fost depopulate. În anul 1941, doar parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava mai aveau preoți. În aceste condiții, preoții din Solonețu Nou au trebuit să
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
Bucovina. Cu acest prilej a primit hramul Coborârea Duhului Sfânt (sărbătorită la 50 zile de la sărbătoarea Paștilor). În timpul celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării credincioșilor romano-catolici germani (cu tot cu preoți în unele cazuri) în Germania, multe comunități romano-catolice din Bucovina au fost depopulate. În anul 1941, doar parohiile din Cacica, Solonețu Nou și Suceava mai aveau preoți. În aceste condiții, preoții din Solonețu Nou au trebuit să se îngrijească și de comunitățile catolice reduse numeric din localitățile învecinate
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
perioada regimului comunist, etnicii polonezi au reușit să-și mențină identitatea poloneză, limba și tradițiile. În anul 1968 a fost reînființată Parohia Solonețu Nou, ca paroh fiind numit pr. Kazimir Kotylewicz, fost paroh la Cacica (1967-1968). El a păstorit comunitatea romano-catolică din Solonețu Nou în perioada 1968-1989. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, noul paroh Ștefan Babiaș (1989-1996) a renovat biserica și casa parohială. Lăcașul de cult a fost resfințit la 21 noiembrie 1993 de către episcopul Petru Gherghel de la Iași
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
episcopul Petru Gherghel de la Iași. Au succedat ca parohi preotul polonez Jacek Strzelecki (1996-2001), apoi pr. Iulian-Eugen Kropp (2001-2005) și pr. Marius-Stanislav Bucevski (din 2005). La sfârșitul secolului al XX-lea, Parohia Solonețu Nou avea ca filiale alte două comunități romano-catolice ale etnicilor polonezi: Pleșa (în perioada 1921-2004) și Poiana Micului (1976-2003). La începutul secolului al XXI-lea, situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: Fiind o comunitate importantă, parohia a fost vizitată de mai mulți înalți ierarhi romano-catolici din România și
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]