6,982 matches
-
de contexte locale. Dacă dorim să anticipăm cine va pierde și cine va câștiga mai mult de pe urma fondurilor europene - și, implicit, să ajustăm treptat politicile existente, pentru a „nu-i transforma pe cei bogați în mai bogați, iar pe cei săraci în mai săraci” (Silitoe, 2000) -, este necesar să înțelegem de ce anumite strategii sau proiecte derulate în trecut au făcut o diferență, iar altele nu. Iar acest lucru presupune evaluarea modului în care comunitățile locale au răspuns la diferite programe, în fața
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
asupra acestora din urmă pentru a returna împrumuturile. Sunt probabil exagerări - după cum au recunoscut chiar unii dintre cei care le-au formulat -, dar apărute ca un răspuns la discursul reprezentanților instituțiilor de microfinanțare ce insistau că „cei mai săraci dintre săraci sunt clienții, că orice împrumut este de unul de succes, dar și că fenomenul de empowerment generat produce în mod rapid o societate egalitară” (Moore, Hulme, 2006). Dilema cu care s-a confruntat Grameen Bank este specifică instituțiilor de microfinanțare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pervers”: îndepărtarea de cei foarte săraci. Practica microfinanțării indică faptul că o instituție de microfinanțare, pentru a supraviețui sau pentru a se dezvolta fără a se îndepărta de la scopul „social”, trebuie să creeze o balanță între categoriile de clienți (foarte săraci vs mai puțin săraci, clienți vechi vs clienți noi) și tipurile de proiecte finanțate (proiecte de start-up vs credite pentru continuarea unui proiect). În spațiul românesc au existat puține oportunități pentru proiecte de start-up; în plus, cei care oferă astfel
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
sărăcie”. „Inventarea” etichetei de „cei mai săraci” (the poorest of the poor) la începutul anilor ’70 marchează o ruptură față de gândirea și practicile anterioare dominante, care vedeau populația rurală ca nediferențiată și echitatea ca fiind neproblematică (atât timp cât toți erau considerați săraci) (Horrovitz, 1980, p. 683). Consecințele acestei rupturi la nivelul unui proiect de dezvoltare comunitară au fost multiple: necesitatea înțelegerii relațiilor de putere dintre cei „foarte săraci”, „săraci” și „mai puțin săraci” din cadrul unei comunități, identificarea de mecanisme prin care aceste
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
măsura în care apar, pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, semnale privind reducerea sărăciei la nivel comunitar și creșterea gradului de implicare a membrilor anumitor grupuri sociale, de obicei marginalizate (femei, bătrâni, romi sau alte minorități etnice, persoane cu dizabilități, săraci) în proiect sau în alte activități comune derulate la nivel local. În ceea ce privește capitalul social, cu ajutorul SCAPSI, Fondul încearcă să măsoare stadiul inițial, respectiv evoluția denumirilor care i s-au dat: 1. „capital social de bază”, reprezentând încrederea reciprocă manifestată de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
CC de persoane considerate a fi PMR - excluderea a 192.000 de elemente exploatatoare și dușmănoase, din care multe au fost Întemnițate; - 1951-1952, țărani arestați: 34.738, din care 22.008 chiaburi, 7.226 țărani mijlocași și 5.504 țărani săraci 89; - până În 1952, arestați peste 80.000 de țărani, din care 30.000 condamnați În procese publice 90; - 1951-1953, țărani arestați: 89.00091; - deținuți „forță de muncă pentru completarea efectivelor muncitorești/ efective MAI” la Canal: 6.400/1 septembrie 1949
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a fost văzută de oamenii din Teregova foarte rău. Primii membri de partid au fost niște hoți de animale veniți din Închisori În frunte cu un șef de post numit Guist Mihai... și alți oameni de nimic care au fost săraci și care tot au furat”30. „Primii comuniști aici În sat or fost ăi mai amărâți. Era un bătrân, un bețiv, unu’ Duicu Mikșa, era unu’ Gaiță, tot bătrân, toți ăia amărâți, săracii s-or băgat la comuniști și ăia
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
alți oameni de nimic care au fost săraci și care tot au furat”30. „Primii comuniști aici În sat or fost ăi mai amărâți. Era un bătrân, un bețiv, unu’ Duicu Mikșa, era unu’ Gaiță, tot bătrân, toți ăia amărâți, săracii s-or băgat la comuniști și ăia or condus comuna.”31 Doctrina comunistă „este adversara creștinismului... Se vor dărâma biserici, rămânem fără preoți. Crescând În religia creștină, am urât cu Înverșunare comunismul”32. Acest aspect a constituit una dintre cele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
devenit accesibile după 1989. Numai Între 1 septembrie 1948 (a doua zi după Înființarea Securității) și 7 noiembrie 1949 au fost reținute de poliția politică 23.597 de persoane, dintre care 10.152 erau țărani (4.518 mijlocași, 2.979 săraci, 2.655 chiaburi)33. Într-o notă-raport din 1 decembrie 1961, cu privire la situația arestărilor făcute de MAI și procuratură În rândurile țăranilor În anii 1951-1952, se Înregistrau, riguros, 34.738 de persoane: 22.088 erau țărani chiaburi, 7.226 țărani
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Iisus și distorsionate în timp. Coranul este chiar cuvântul lui Dumnezeu. De aceea, una dintre principalele practici religioase este memorarea exactă, cuvânt cu cuvânt, și recitarea corectă a Coranului. Rugăciunile la ore fixe din zi, pelerinajul la Mecca, pomenile date săracilor, postul ținut în luna Ramadanului, jihadul - războiul sfânt de apărare a Islamului - sunt practici de viață avându-și rădăcinile în credințele religioase. INCLUDEPICTURE "http://www.himalayanacademy.com/resources/books/hbh/images/06 SYM Hindu.jpg" \* MERGEFORMATINET Hinduismul este a treia mare religie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și capabile de sentimente puternice, se ocupă de treburile casnice, în timp ce bărbații trebuie să fie duri și ambițioși, să asigure familiei cele necesare traiului, să ocupe poziții de conducere). Sunt apreciate persoanele puternice, inteligente, nu există milă pentru cei slabi, săracii sunt condamnați de societate, standardele estetice se înscriu în sfera lui „mare” și „repede”. În culturile feminine este valorizată egalitatea între sexe, sunt promovate comportamentele androgine și relațiile sociale armonioase, sunt valorizate atribute feminine cum ar fi prietenia, înțelegerea, intuiția
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
băieții și fetele studiază aceleași materii la școală, femeile și bărbații pot ocupa aceleași poziții în societate, desfășoară aceleași tipuri de activități, își asumă aceleași tipuri de obligații. Oamenii muncesc pentru a trăi, sunt dispuși să-i ajute pe cei săraci, idealul societății este bunăstarea, protejarea mediului este o prioritate. Conform studiului efectuat de Hofstede în 1984, următoarele țări se numărau printre cele mai „masculine”: Japonia, Australia, Venezuela, Italia, Elveția; următoarele țări ocupau primele locuri printre cele „feminine”: Suedia, Norvegia, Olanda
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cultural în care se integrează. Între patternurile culturale există aparente contradicții, care au însă o coerență internă în cadrul sistemului respectiv. De pildă, în Statele Unite valorile individualismului (accentuarea eului și a intereselor individuale) intră în contradicție cu valorile umanismului (generozitatea, ajutarea săracilor, sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare); în China confucianistă sau budistă, valorizarea armoniei sociale intră în contradicție cu diferențele mari înregistrate între membrii diverselor clase sociale/caste. Patternurile culturale se pot modifica în timp, fie ca urmare a evoluției interne
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2006). De asemenea, fiecare cultură are propriile-i vederi stereotipe asupra membrilor ei. Într-un studiu realizat de studenții Universității din București, secția de Comunicare și Relații Publice, se relevă că românii se consideră ospitalieri, ingenioși, harnici, ipocriți, leneși, ignoranți, săraci; românul tipic este bărbatul între 30 și 40 de ani, căsătorit, care mănâncă sarmale și bea țuică. Stereotipurile variază în timp și spațiu. În (secolul al XV-lea), Gilles le Bouvier caracterizează locuitorii diverselor spații geografice prin stereotipuri: englezii sunt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
căci „au pus mână de la mână”, s-au „ajutat unul pe altul”, și-au dat „o mână de ajutor” sau „au făcut clacă unii pentru alții”), mâncarea și obiectele date de pomană au fost o formă de ajutor pentru cei săraci din sat; biserica, șezătoarea, hora, cârciuma a fost spațiul de apropiere sufletească - aici se consumau evenimentele importante din viața comunității, se împărtășeau emoțiile, se deprindeau meșteșugurile, se petrecea. Prezența în aceste spații era forma de participare la viața comunității. Colectivitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
da T: pe lună sau cum? G: da, pe lună. T: (mirat) doar 84 de mărci pe lună? G: ajutor pentru întreținere, știi T: Mh... G: Atâta am pensia, 405 mărci pe lună, cu asta trebuie să trăiesc T: Hm. Săracul de tine, ți-e greu, nu? G: greu de tot, poate de la întâi să fie altfel T: porcărie curată, ar trebui făcut ceva pentru cei nedreptățiți ca tine G: da, asta e... T: după atâția ani de muncă stai acum
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
milostiv (7); oamenii (7); sărac (7); altruism (6); nevoiaș (6); oferi (6); plăcere (6); salva (6); salvează (6); sprijini (6); aproapele (5); pe cineva (5); a face bine (5); medic (5); mereu (5); a oferi (5); prietenie (5); săraci (5); săracii (5); suflet (5); bătrînii (4); bucurie (4); a fi bun (4); copil (4); frumos (4); mult (4); om (4); părinți (4); reciproc (4); solidaritate (4); a sprijini (4); suport (4); voluntariat (4); (3); bătrînă (3); copiii (3); da (3); dă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păr; părul; pe drumuri; piatră; de picioare; a nu pierde; perdeaua; pisica; pixul; pîine; plasă; plăcere; pomul; pornește; a poseda; prăda; priceput; prima; primi; prind; a se prinde; pumn; puncta; pune; punga; purta; ramuri; repezit; reușită; rupe; sacoșa; salva; sarmale; sărac; scapă; scaun; serios; servește; siguranță; simțire; sîrma; smucire; soartă; spera; start; sticla; strîngere; studiatul; sugruma; în sus; șansă; șapcă; tata; taur; timp; tinerețe; tiva; tîrziu; toarnă; de torți; transformă; trăgea; trăi; de treabă; tusea; a ține ceva; ține strîns; violent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
netedă; nevăzută; niciodată una; nouă; oameni; obiect; obosită; obraznică; ochii; oval; palid; parte; perfecțiune; personal; plan; plăcut; poker; de poker; pori; portret; posomorîtă; potrivită; poziție; praf; prezent; prezentare; primar; primi; primul; putere; radioasă; reacție; recunoaștere; cu riduri; roz; roză; rumenă; sărac; scîrboasă; senin; seninătate; simetrie; simpatică; sincer; sinceritate; singur; speriată; suflet; supărată; teatru; a tenului; tînără; trăiri; uh; univers; văz; vedere; verde; veselie; vioaie; vizibil; zîmbitoare (1); 811/214/77/137/2 fecior: băiat (183); fiu (82); tînăr (81); copil (65
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nepăsare; neputință; om bun; om sărac; omenească; omenesc; omenire; omenos; orb; de orfan; orfani; pace; pacoste; palat; pantofi; îmi pare rău; pasiune; părere de rău; părintească; permisie; pîine; plînge; plîns; protejare; rană; rațiune; răutate; recunoaștere; recunoștință; regret; religie; salvare; săptămînă; săracii; sărat; sărmani; simpatie; simț; sinceră; sîrguincios; sociabilitate; speranță; stimă; străini; strîngere de mînă; SUA; suflet mare; supărat; susținere; tăcere; timidă; de tine; toleranță; tortură; trebuie; trist; umanitate; umil; vagabond; veghe; virtute; zgîrcit (1); 752/269/92/177/0 minciună: adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
perversitate; piață; plăcea; plăceri; plăcut; plecăciune; popor; populație; prețui; prieten; prietenie; primi; profesor; profesorilor; proști; punte; puțin; raritate; răscumpăra; a răscumpăra; a răspunde; răspuns; reale; a recompensa; a recunoaște; refuza; rele; reușite; a respecta; revanșă; rînjit; rudelor; rugăciune; satisfacții; satisfăcător; sărac; săruta; serviciu; sfătuire; simpatie; social; sponsoriza; stadion; stare de bine; străini; strîngere de mînă; sufletește; sufocare; timp; toate; tot; pe toți; trebuie; ție; unul; viață (1); 765/297/96/201/0 muncă: bani (84); lucru (63); grea (45); oboseală (36
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîna; mormînt; motor; munte; muri; natură; necesar; neodihnit; nevoie; niciodată; nou; nu prea; o nouă zi; oase; omenesc; oprire; osul; paie; pădure; păsări; plajă; ploaie; poposi; poticni; preț; prînz; profesorii; randament; ready; realizare; recompensă; recrea; recreat; relax; relaxant; revigorare; sănătate; sărac; sărbători; scaun; se reface; seară; senzație; sicriu; simplitate; somn dulce; sport; stau; stîncă; suspin; tabără; televizor; tînăr; umbră; vesel; viața; vis; vitalitate; zbîrcit; ziua; zîmbet (1); 797/182/64/118/0 om: ființă (162); persoană (78); bun (48); viață (32
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); descurcăreț (2); destin (2); gol (2); greutate (2); greutăți (2); inconștient (2); îndrăgostit (2); invalid (2); lipsă (2); lumină (2); mut (2); necăjit (2); necaz (2); nevoiaș (2); noapte (2); ochi închiși (2); olog (2); păcat (2); pierdut (2); săracul (2); slab văzător (2); total (2); visător (2); admirație; ajuta; atotvăzător; babă; baston alb; baston de nevăzători; beat; beznă; blestem; bostan; Braille; bun; cap; Casandra; ciclop; clar; fără contact; compasiune; copil; corb; culori; curajos; deficiență; deștept; dezastru; diabet; divergent; dorm
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nasol; din naștere; necunoaștere; necunoscător; nedrept; nedreptate; neînțelegător; nepăsare; neputință; nesiguranță; nevăzut; nevinovat; noroc; ochelari, baston; ochii închiși; ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit; plînge; prost; putere; rău; Ray Charles; șaișpe; săracu; sărmanul; sau; șchiop; simț tactil; simțuri; sinceritate; singur; singură; slăbiciune; soare; special; trecător; fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel; viață; Victor Ponta; viu; viziune; zar (1); 789/188/66/122/0 orgolios: mîndru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
paste; pateu; părăsire; persoana dragă; picior; pierdut; pleacă; plînset; posesie; a prăpădi; prieten; un prieten; prieteni; proces; prost; putere; foarte puțin; a rata; ratare; ratat; rănit; rătăcire; recupera; refuz; a regăsi; regăsi; regret; remușcare; renunța; resemnare; ridică; risipă; rudă; rupere; sărac; a scăpa; scăpa; scăpare; schimbare; scîrbă; scump; sentimente; sfîrșeală; singur; slăbi; somn; soț; spaimă; sperietură; suferă; a suferi; supărat; superficial; șansa; șirul; tatăl; teamă; telefonul; temelie; totdeauna; totul se transformă; trăiește; trece; trenul; uitat; uituc; umiditate; urma; ușor; a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]