5,379 matches
-
de progrom și puși să înalțe digul anti-tanc dinspre comuna vecină Todireni, iar femeile sunt cernite, veșnic cu ochii în lacrimi. Într-o zi, pe izlazul comunal Hlipiceni aterizează un avion, după ce a făcut câteva raiduri deasupra celor două comune. Sătenii speriați au privit cu mare mirare apariția, zborul și aterizarea pe islaz a aparatului, ca apoi curiozitatea să-i împingă spre acel loc, spre a vedea ce se întâmplă. Mare le-a fost mirarea când au văzut că din aparat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
informânduse de situația din comună, țară, au mai discutat anunțându-și sora de dispartiția cumnatului Iordăchescu, Traian Dumitrescu s-a urcat în avion și cu două, trei zboruri în cerc, drept salut, s-a îndepărtat în zare spre Iași, iar sătenii au căscat gura ca și la tren, duminica și-n zile de sărbătoare, uitându-se la tren și călători, care se răcoreau cu apa bună și rece captată din dealul Ponoare, de pe lotul săteanului Lopatnic din satul Hlipiceni. Nu mult
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îndepărtat în zare spre Iași, iar sătenii au căscat gura ca și la tren, duminica și-n zile de sărbătoare, uitându-se la tren și călători, care se răcoreau cu apa bună și rece captată din dealul Ponoare, de pe lotul săteanului Lopatnic din satul Hlipiceni. Nu mult timp după întâmplarea cu aterizarea avionului, în gara Todireni, într-una din zile, printre călătorii aduși de trenul de prânz, a coborât și căpitanul Emanoil Mihai, fiu al satului, a venit să-și vadă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ce se întâmplă în țară, dar cu speranța că vor trece toate relele și vor veni și zile bune. Din comuna Hlipiceni au căzut în acest război un număr de 80 eroi și mulți răniți ca și o serie de săteni dați dispăruți, care nu se știe ce-i cu ei: căzuți prizonieri, dezertori, morți și neidentificați, iar baticurile cernite nu mai erau date jos de pe capul femeilor. Compania, ce a stat în comună, pentru paza depozitului de muniții, după evacuarea
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
suită, P.M, R., prin serviciul agitații a scos „trenul caravană”, tren format din vagonul de dormit, vagonul restaurant și vagonul salon, toate fiind ale regelui. Caravana era atașată la un tren de călători și lăsată pe acea linie curentă. Sătenii din apropierea gării erau anunțați din timp, că pe data de... în gara, cutare vor sosi vagoanele regale ce pot fi vizitate. Șeful caravanei, ajutat de un operator și câțiva agitatori, toți membri de partid, organizau primirea țăranilor explicând viața fericită
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să mai rămână spre a se dezbate și ultimul punct de pe ordinea de zi. Și ca să-și dea importanță încheie cu ”așa cum a spus tovarășul Stalin mensana în corpore acasă și vă mulțumes” râsete și voie bună. Mai existau și săteni dornici de a ocupa post de deputat comunal fără să știe ce are de făcut, cazul lui Maneliuc, care imediat ce se așeza pe scaun adormea și la aplauze ori un ton mai ridicat al ședinței îl trezea și ridica mâna
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ședinței îl trezea și ridica mâna spunând:”mă înscriu” sau „sunt pentru” fără să știe despre ce s-a discutat și se iscau momente ilare. Încă din anul 1949 s-a tot vorbit de înființarea gospodăriei colective, numită în limbajul sătenilor colhoz. Ce muncă pe capii comunei! Nu erau de acord cu colhozul nici cei ce erau înscriși în partid. Doar câțiva cu suprafețe mici, 1-2 ha. printre care și Maneliuc, secretarul de partid al comunei, Stănescu Gheorghe, Condruc Ion, dar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
duminica după masă organizau „hora satului” unde se adunau aproape tot satul ... </gap> Viața locuitorilor din comuna Hlipiceni ar fi fost bună dacă nu ar fi fost loviți de atâtea fenomene sociale și naturale. La cimitirul satului de centru, pomenirea sătenilor căzuți în războaie, totalizând 126 de eroi ce au fost inscripționați pe troiță și se face, conform tradiției creștine, an de an, de Ziua Eroilor, respectiv înălțarea Domnului, ca și în cimitirele din celelate sate, pomenirea eroilor din cele trei
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și termina localul de școală din Dragalina. Neam luat o cameră cu chirie la locuitorul Vasile Ostaci și la sfârșit de săptămână mergeam în Hlipiceni la părinți. Locul de implementare a localului școlii îl cunoșteam, primarul comunei era Condruc Ion, sătean al Dragalinei și i-am cerut să-mi dea câțiva salcâmi și nuiele din pădurea sfatului popular. După ce am strâns materialul, am adunat tot satul cerându-le să contribuie prin muncă la ridicarea localului de școală. S-au stabilit zilele
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
secole în urmă. În primăvara anului 1991, personal am stat de vorbă cu conducerea comunei, inclusiv a C.A.P-ului, să schimbe denumirea de cooperatizat, de C.A.P. fie în fermă, moșie sau a orice denumire ce o vor sătenii și să lucreze împreună după un plan care să aducă venit egal pentru fiecare. Propunerea a fost refuzată, ba mai mult, mi s-a spus că sunt comunist venind cu asemenea propuneri.Le-am spus că aduc șase ha pământ
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la noi prin care se oprește cineva a fi posesor de cârciume dacă nu va avea o garanție care să stabilească faptul că acel care voiește a fi posesor nu e om fără căpătâi. Obișnuit, asemenea garanții se dau de către săteni. Ei bine, prefecții interveneau pe lângă comune, Îndemnând pe săteni a retrage garanțiile. Oamenii Îndemnați de către sub-prefecți Își retrăgeau garanțiile; erau siliți dară evreii să găsească alte garanții. Pe de altă parte, toate comunele și toate autoritățile din fiecare județ aveau
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
posesor de cârciume dacă nu va avea o garanție care să stabilească faptul că acel care voiește a fi posesor nu e om fără căpătâi. Obișnuit, asemenea garanții se dau de către săteni. Ei bine, prefecții interveneau pe lângă comune, Îndemnând pe săteni a retrage garanțiile. Oamenii Îndemnați de către sub-prefecți Își retrăgeau garanțiile; erau siliți dară evreii să găsească alte garanții. Pe de altă parte, toate comunele și toate autoritățile din fiecare județ aveau ordine a nu Întări nici o garanție a vreunui evreu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
o femeie majestuoasă, într-o rochie largă, cu plete albe, întâmpinându-i pe ostașii luptători cu steagul românesc, fâlfaind. Organizase, cu femeile din sat, un punct de primire, cu dispensar și cantină. În anii următori a făcut o școală pentru sătenii din Cenușa, local simplu, dar solid, de care am aflat că există și astăzi și îi poartă numele. Mătușa Nadia a fost asasinată în timpul retragerii armatelor noastre, în 1944, de ucigași necunoscuți, care au prădat-o și au mutilat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o copilărie în care ocupația de bază era pașterea oilor și a vitelor, la una în care doar vacanțele te mai trimiteau „la coada vacii”. Am prins din plin formarea elitismului de tip comunist: orășenii își luau distanță superioară față de săteni, muncitorii industriali priveau de sus la cei agricoli, dar și la cei cu tocul și cartea, învățătorii și profesorii cu studii adecvate începeau să-i elimine din cursă pe cei improvizați din primele două decenii de comunism. Ideea de progres
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
firul istoriei până la Ștefan cel Mare și Sfânt, atestat documentar într-un uric de danie domnească din anul 1.488, satul Stulpicani avea la vremea nașterii viitorului mitropolit 2.380 de locuitori și 428 de case, aproape o treime dintre săteni vorbind limba română, iar restul, cei mai mulți dintre ei, vorbeau germană. La fel, o treime erau de confesiune greco- orientală, restul fiind romano-catolici, luterani și evrei, astfel încât mitropolitul Nectarie, a trăit și a copilărit printre străinii de credința creștină ortodoxă. Astăzi
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și se poate mândri cu faptul că toți locuitorii sunt ortodocși. Aceștia se ocupă cu mineritul, exploatarea forestieră, agricultura, apicultura, comerțul. Cei mai mulți dintre catolicii care au existat pe acest teritoriu s-au repatriat, astfel încât Biserica Catolică din sat este pustie, sătenii mărturisind că acum câțiva ani, când încă se oficiau messe aici, erau aproximativ zece catolici care participau la serviciul divin. Nicolae a fost unicul copil al cantorului bisericesc Teodor Cotlarciuc și al soției acestuia Ioana, văduvă după Ioan Cozan. Botezat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
citească psalmi lui Dumnezeu, dovedind înclinație spre cele duhovnicești. Pr. Teodor Moroșan, născut și crescut pe plaiuri stulpicănene, bun cunoscător al imaginii publice lăsate de către mitropolitul Nectarie în satul natal și care a putut aduna informații chiar din gura bătrânilor săteni spunea despre „dăscălița Ioana” și educația care i-o dădea aceasta fiului ei: „pe vremea când era elev la liceu, mama lui, ...o femeie evlavioasă dar și severă cu copilul pe care voia să-l vadă preot, îi spunea: «Să
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
-i succeadă la scaunul mitropolitan, Nifon al Hușilor, Cosma al Dunării de Jos, arhiereul Grigore Leu Botoșăneanu din Iași, episcopul Ipolit Vorobchievici, arhimandriții Vasile Stan din Sibiu, Valeriu Moglan al Mănăstirii Neamț, Ortizie Popescu, Clemente Popovici, o numeroasă delegație de săteni din Stulpicani, care au venit cu buciume și fluiere, o asistență impresionantă. Înhumarea s-a făcut în cripta arhiereilor bucovineni din cimitirul ortodox din Cernăuți. Iată icoana adevărată a vieții lui Nectarie stins prea devreme și în vârstă de numai
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
se bucură de o astfel de serioasă și cuprinzătoare monografie, după cea dedicată mitropolitului Silvestru Morariu-Andrievici, de Constantin Hrehor”. Cele petrecute la Stulpicani de Sfântul Nicolae, trebuie consemnate în analele comunei ca unul dintre momentele memorabile ale vremurilor noastre. Pentru săteni, dar nu numai, ci și pentru toți iubitorii de valori bucovinene, bucuria a fost mare, căci acest eveniment a însemnat pentru cei mai mulți o revenire în Stulpicani a Mitropolitului Nicolae Nectarie Cotlarciuc, sârguitor slujbaș al bisericii noastre. Nectarie și criticii săi
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Adormirea Maicii Domnului”), aceștia știu doar informațiile din publicațiile „Candelei” și a celorlalte reviste care au scris despre Nectarie. La biserica veche, părintele Teodor Pădureț, care este paroh în Stulpicani de 32 de ani, a afirmat că este posibil ca sătenii să nu cunoască nimic despre mitropolit pentru că acesta, ocupat fiind cu numeroasele problemele ale Arhiepiscopiei, a rupt oarecum legătura cu satul, vizitându-l destul de rar. Părintele Teodor este mândru, de altfel, că slujește la biserica care a fost începută de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
sunt descrise mai pe scurt vizitele canonice la Slătioara, la Gemenea, Ostra și Negrileasa. Memorabil rămâne și episodul de la Slătioara, în care „poporul a invitat pe arhipăstor la o mică gustare în ograda bisericii. Era o icoană duioasă: mitropolitul în mijlocul sătenilor, sfătuind cu dânșii în mod intim, fără ceremonii, dar înconjurat de atâta dragoste și venerațiune [...]. Pretutindeni muntenii își spuneau păsurile lor care privesc mai ales pădurile, iar mitropolitul îi asculta cu răbdare și parte le rezolva plângerile chiar în fața lor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
cale de sus. În sate, față de armeni, stăruia o ostilitate ce se datora faptului că aceștia, depășind cu mult aptitudinile evreilor în domeniul comerțului și al afacerilor, știau să adune resursele alimentare pentru a le revinde la un preț ridicat. Săteanul, la scurt timp după ce un armean se instala în localitate, nu mai avea traiul obișnuit, adică acela ce se baza pe troc: un ou pentru un rînd de pingele sau o felie de harbuz pentru o potcoavă. Și de aici
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca chirurgii să amputeze coapsa unui tînăr soldat fără anestezie era de ajuns o țigară... Alături de aceste calități și în contrapartidă, un fond de cruzime rece, lipsă de suflet, făcut din egoism și ostilitate reflexă față de celălalt, fie el un sătean vecin sau un străin. După cum spune o poveste bulgărească, veche de cîteva secole, Dumnezeu, arătîndu-și odată satisfacția față de conducătorul lor din acele vremuri privind comportarea sa și a poporului său, i-a spus că îi va îndeplini o dorință. Fiind
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
latinist trebuia să fie și democrat, "ultra-demagog". Dar Alecsandri combate și mania latinistă, nu numai în vorbire, ci și în concepție. Iată ce zice Toader, vornicul satului, despre Galuscus (și Alecsandri face mare haz): " De când ă Galuscus î le vorbește sătenilor tot din carte și le spune că-s strănepoți de împărați, că se trag din Troian, țăranii au luat-o de bună... Dacă-i îndemni la lucru, îți răspund râzând că împărații nu lucrează"... Această șarjă o face Alecsandri în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
H mare de tipar, cu local pentru școală, în care era inclusă și o locuință pentru îmvățător. La roiectarea sa, satul era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]