6,494 matches
-
au uitat! Nici după patruzeci de ani și mai bine!". Cuvintele inspirate adresate de fiu mai degrabă asistenței decât tatălui său au fost salutate printr-o explozie de aplauze prelungite. * * * Directorul General al UNESCO a convocat un număr restrâns de savanți din țări membre în Organizația Națiunilor Unite chemați să elaboreze recomandări privind prioritățile înscrierii în programul de activitate al organizației pentru proximul deceniu. Din Israel a fost invitat să participe la reuniune binecunoscutul profesor Michael Sela, fost președinte al Institutului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
deci după ce Conferința de la Madrid produsese, spre sfârșitul anului 1991, un început de destindere relativă în atmosfera tensionată anturând problematica israeliano-palestiniană. Dar această schimbare, cât de cât minoră în atmosfera amintită, nu s-a reflectat în raporturile stabilite între anumiți savanți prezenți în frumoasa sală de reuniuni a Comitetului Executiv al organizației-gazdă. Așezați și nu din întâmplare unul lângă celălalt, Sela și Said, amândoi intelectuali par excellence și privați de blazoane politice, nu au transformat și nu din vina lui Sela
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu jind la harbuji, dar și la mașină și mulțumeau bucuroși belferului de la Iași, care le oferea un harbuzoi mai greu decît dînșii. Am fost și eu ca voi. Dar voi veți fi și mai și decît mine. Profesori, doctori, savanți mari de tot... Copiii se foiesc agitați și un prichindel cu ochișori de cărbune îmi strigă: Avem și noi un savant în sat, nene. Sînt contrariat și intru în joc. Nu mai spuneți! Cine-i savantul?! Onofrei, bătrînul. A făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
decît dînșii. Am fost și eu ca voi. Dar voi veți fi și mai și decît mine. Profesori, doctori, savanți mari de tot... Copiii se foiesc agitați și un prichindel cu ochișori de cărbune îmi strigă: Avem și noi un savant în sat, nene. Sînt contrariat și intru în joc. Nu mai spuneți! Cine-i savantul?! Onofrei, bătrînul. A făcut o farfurie zburătoare! Și zboară? Da, zboară, strigă în cor. Mai mîngîi cîteva căpșoare și urc în mașină, în admirația tuturor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
decît mine. Profesori, doctori, savanți mari de tot... Copiii se foiesc agitați și un prichindel cu ochișori de cărbune îmi strigă: Avem și noi un savant în sat, nene. Sînt contrariat și intru în joc. Nu mai spuneți! Cine-i savantul?! Onofrei, bătrînul. A făcut o farfurie zburătoare! Și zboară? Da, zboară, strigă în cor. Mai mîngîi cîteva căpșoare și urc în mașină, în admirația tuturor. Iu, iu, iu și... nimic. Mai dau o dată la cheie și iar nimic. Apăs pedala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în America și, ce mai, un titan în fața căruia japonezii stau în genunchi, iar americanii cad lați de admirație. Sînt lovit în moalele capului cînd aud: Și eu am făcut o farfurie zburătoare. Mata ești domnul Onofrei? Da, eu sînt. Savantul? Da, savantul. Am făcut-o din inox, căptușită cu permaloi. Cu ce? Cu permaloi, un metal amagnetic. Înăuntru se concentrează magnetonii. Ce anume? Magnetonii care creează gravitația internă de sens opus și o anulează pe cea a Pămîntului. Cînd o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și, ce mai, un titan în fața căruia japonezii stau în genunchi, iar americanii cad lați de admirație. Sînt lovit în moalele capului cînd aud: Și eu am făcut o farfurie zburătoare. Mata ești domnul Onofrei? Da, eu sînt. Savantul? Da, savantul. Am făcut-o din inox, căptușită cu permaloi. Cu ce? Cu permaloi, un metal amagnetic. Înăuntru se concentrează magnetonii. Ce anume? Magnetonii care creează gravitația internă de sens opus și o anulează pe cea a Pămîntului. Cînd o anulează, farfuria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Motorul pornește imediat și toarce. Al dracului de rotund mai merge. A interferat cu cîmpul de magnetoni de la farfurie, spune Onofrei rîzînd. Dar ce al naibii a mai interferat! Mă despart de Onofrei. Mi-i tare drag. Un confrate, un savant ca și mine. Pușca lui moș Saldaru În timpurile roșii, în România nu erau mulți vînători. În tot nordul raionului Săveni era doar un om amărît, care avea un pușcoci cu țeava lungă și cu patul crăpat și nituit stîngaci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fîșia de frontieră. Pescarii erau frați și toți profesori de matematică, unul la Universitate, unul la un liceu și unul la o școală generală. Ultimul era omul cu corvoada. Aducea rîma, rachiul, minciogul, scăunelul și cam tot ce era necesar savanților săi frați. Cel mai barosan, Victor universitarul, a vorbit cu colonelul Scutelnicu, de la Regimentul din Iași, să fie lăsați toți trei o zi ca să scoată toată peștimea din Prut. Colonelul n-a dat nimic la mînă și a zis că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Unde asta? În junglă. Dar jungla unde este? Nu-i junglă în Cuba. Numai în capul lui moș Tudor este. Vă bateți joc de noi, țipă moș Tudor. Cam da. Supărații pleacă și rămîn la vorbă cu cei mai puțin savanți. Mai cu gingășie, Musolin Camionul se tîra ca un gîndac uriaș pe costișa golașă, cu iarba arsă de secetă și de căldura lunii cuptor. În urmă lăsa o dîră de praf cam fără chef de poluat văzduhul, căci se lăsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dar apropo, ce înseamnă a trăi viața? Ronțăiam biblioteci și obțineam titluri înalte, amîndoi soții, să nu cumva să... Să ce? Dar nici fără mașină nu se poate și hai să strîngem cureaua. Copiii sînt mari, trebuie să-i facem savanți de renume mondial. Chinuiește-i, forțează-i, mănîncă-le copilăria. Gata, povestea se apropie de sfîrșit. Sînt la Audiențe. O băbuță, ageră încă, frumos îmbrăcată, cu ochi extrem de vioi și... chiar frumoasă, se apropie surîzînd: Ți-am adus niște țigări... Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și nici alte viețuitoare care stau prost cu morala. Doar vrăbiuțe, papagali... Asta sînt morale?! Ei acum să nu mai fim cîrcotași. Mănîncă și aceștia gîzuțe și alte gîngănii mici, dar... sînt atît de mici! Dar oare ce-ar face savanții? Și ăștia ar fi șomeri, pentru că ar fi fost deja descoperit tot ce era de descoperit. Nu mai spun că și minoritățile s-ar pupa cu majoritatea tot timpul. Toți ungurii ar vorbi numai românește și toți românii numai ungurește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
încet, tainic: Electronii se vor prăbuși pe nucleu și se va forma o stea pitică albă. Parcă spuneai o gaură neagră... Da, o gaură neagră, nici fotonii nu o vor putea părăsi. O vom detecta prin legile mecanicii clasice, adaug savant. Pe naiba. Cine s-o detecteze?! Întîi ne arde și apoi... Tot prost ai rămas. Dă-mi rachiul și... Și iar o să vii la mine să ne împăcăm... Gîndind obiectiv, asta cam așa este. Minunile primăverii Probabil că primăvara stimulează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fetele. Acestea rîd și se opresc la banca noastră. N-aveți o brichetă, un chibrit, ceva...? Sigur, domnișoară, se repede Suceveanu. Fata se apleacă foarte tare și Suceveanu se uită la ce stă de obicei ascuns privirilor. Spre surprinderea mea, savantul meu comentează: Domnule, ce daruri au de la Dumnezeu! Dar și fetele zilelor noastre aveau cam la fel. Știu eu? Parcă nu erau chiar așa de înzestrate. Dar ce face morala creștină cînd un bătrîn se uită unde n-are dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au fost făcute de oameni pe care mulți i-au considerat duși cu sorcova. Realitatea este însă alta. Oamenii aceștia sînt cu toată mintea axată pe problema care îi preocupă, care îi obsedează. Un amic, profesor, după o reuniune cu savanți, ne invită acasă. Acolo nu găsește cheile de la ușă. După cercetări, se constată că a luat alt pardesiu din garderoba organizată cu ocazia simpozionului. Un alt cunoscut, tot savant, găsește niște chei în tramvai. Doamna taxatoare, vi le las, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
preocupă, care îi obsedează. Un amic, profesor, după o reuniune cu savanți, ne invită acasă. Acolo nu găsește cheile de la ușă. După cercetări, se constată că a luat alt pardesiu din garderoba organizată cu ocazia simpozionului. Un alt cunoscut, tot savant, găsește niște chei în tramvai. Doamna taxatoare, vi le las, poate, săracul, le va căuta și să i le dați... Ajuns acasă, nu găsește cheile de la ușă. De fapt, își "găsise" propriile chei în tramvai. Exemple sînt cu nemiluita despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
găsește niște chei în tramvai. Doamna taxatoare, vi le las, poate, săracul, le va căuta și să i le dați... Ajuns acasă, nu găsește cheile de la ușă. De fapt, își "găsise" propriile chei în tramvai. Exemple sînt cu nemiluita despre savanții aceștia minunați. Eu mă opresc la Veronica, o româncă frumoasă foc, care se dădea în vînt după muzica latino-americană. Și după latino-americani, bineînțeles. Guantanamera în sus, guantanamera în jos, un cubanez micuț de îți încăpea în buzunar i-a cucerit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acest articol istoricul, spune: „A fost aici pe vremuri o biserică de lemn, în acest codru care se zice <<al Iașilor>>, fiindcă mergea până în preajma orașului.” In final, spune Iorga: „Ce bun loc de școală ar fi acesta!” - Avea dreptate savantul.Bisericuța - privește la ea, mărite Spirit - este o bijuterie din piatră înconjurată de ziduri cu turnuri pe colțuri închipuind o mică fortificație. - Să intrăm înăuntru, curiosule, unde ai să vezi Icoana Maicii domnului făcătoare de minuni... - Când a fost zidită
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
scrie și să-și lase pe coală de hârtie amintirile care sunt amprente ale vieții trăite și care și ele înseamnă continuitate: numai atunci când fiecare localitate va avea monografia ei, istoria României va fi completă”, am redat cu aproximație spusele savantului, ca să subliniez valoarea cărților lui Ștefan Boboc -Pungeșteanu. E adevărat, a subliniat și C. Hușanu, cărțile la care m-am referit, despre Vaslui, ca și altele semnate de Ion N. Oprea, C. Hușanu, Dan Ravaru, D.V. Marin, Ion Baban, Avram
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
România era grânarul Europei nu erau atâtea « descoperiri științifice » și atâta publicitate în ziare, în presă, despre munca pământului, dar oamenii cunoșteau că însămânțările trebuie făcute în condiții optime. Nu cunosc câți ani de studii și cercetări le-au trebuit savanților « de renume mondial » să ajungă la o descoperire, veche de 2000 de ani, dar ceea ce cunosc foarte bine este că mama, deși nu știa carte, tot așa proceda, cultiva prin porumb fasole, dovlegi..., în scopul folosirii maxime a pământului și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mai numeroase, de pe casele noastre dau peisajului urban aspectul unui chip cu părul măciucă, scuturat de aprehensiuni sumbre. Evident, nu lumea de azi a inventat frica. Există o istorie a fricii de care s-au ocupat, laborios, o sumedenie de savanți. De la fobiile Antichității la teroarea anului 1000, de la superstițiile curente la marile texte apocaliptice, dispunem de un enorm inventar al teme rilor omenești. Unii pretind că, după secolul al XVII lea, lumea s-a mai potolit. știința a înlăturat, zice
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
că s-a stabilit, pe baze experimentale, cât de periculoasă e carnea roșie. Predispune la boli cardiovasculare, la deces prematur, în variantele cancer de colon și infarct. În plus, conține prea mult fier și neașteptat de multe „grăsimi saturate“ („rele“). Savanții „obiectivi“ admit, pe de altă parte, că „acidul linoleic conjugat“ prezent în compoziția cărnii de vită stăvilește dezvoltarea tumorilor canceroase. Una peste alta, e recomandabil, totuși, să trecem pe carne albă: pui și pește. Puiul are gră simi „bune“, protejează
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
că o particulă și chiar un atom pot să fie în același timp aici și în altă parte, pretutindeni și nicăieri, să se comporte uneori ca o undă și alteori ca un corpus cul : propoziții care, toate, au sens pentru savant, fiindcă au rezultat din calcule matematice și din experiențe atît de complicate încît numai el poate să le interpreteze. Ele rămîn totuși intraductibile în limbajul obișnuit, deoarece încalcă legile raționamentului logic - în primul rînd, principiul identității. Trebuie să constatăm : fenomene
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
laboratoarele nutritive” în laboratoare ucigașe ? Boala vacii nebune n-a ajuns încă în toate țările. Italia, cred, a rămas pînă în prezent neatinsă. Poate că această epidemie va fi curînd uitată : fie că se va stinge de la sine, așa cum prezic savanții britanici, fie că se vor descoperi vaccinuri sau remedii ori că o politică de sănătate riguroasă va asigura sănătatea animalelor destinate măcelăriilor. Se pot concepe însă și alte scenarii. Contrar ideilor luate de-a gata, se bănuiește că boala ar
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
alții misiunea personală, așa încât zice: Eu sunt gunoi și umbră și nimic Și nu cutez privirea să-mi ridic Dar Omului vestiri cântându-i, vreu... Să lupte ca să fie Dumnezeu. Părintele aflase din lupta sa neobosită pe terenul mărturisirii că: Savanții Crucii știu - Ateu nu știe Că Dumnezeul - Om Iisus Hristos Ne-a dat știința-n Euharistie. De aceea părintele Imbrescu nu contenește să L roage pe Dumnezeu, conștient fiind și de neputințele oamenilor: Iisuse, războiește-Te să iei Cu Pacea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]