4,368 matches
-
după ce o mânca iar se făcea la loc."271 Uraniană, simbol al reflectării, cunoașterii și luminii, coțofana (țarca) prevestește de bun augur, dacă se urcă pe acoperiș și cântă, iar dacă se coboară pe arături și mănâncă porumbul va fi secetă, iar dacă se adună în stol înseamnă că va fi furtună, iar dacă țipă strident, anunță o nenorocire 272: "Țarca e ca ș-un câne. Ea când merge cu pădurarul prin pădure, cârâie și arată unde e. Țărcile umblă cârd
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un spațiu tabu sau dezlegând timpul de povara interdicțiilor: Sunt în cer niște zmei, puteri a lui Dumnezeu, ei sunt doi, unul la răsărit și altul la asfințit. Cel de la răsărit e de ploaie, de mană, cel de la asfințit, de secetă și când se face furtună se aude tunând și se vede fulgerând, ei se bat. Atunci sloboade săgețile cel de la răsărit spre cel de la apus și vezi pe cer cum unul dă în altul. Dacă dovedește cel de ploaie e
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se aude tunând și se vede fulgerând, ei se bat. Atunci sloboade săgețile cel de la răsărit spre cel de la apus și vezi pe cer cum unul dă în altul. Dacă dovedește cel de ploaie e anul mănos, dacă cel de secetă, e secetos."357 Ființe justițiare care transfigurează timpul după chipul și fapta omului, zmeii și balaurii convertesc lumea profană la taina adevărului: "Zmeii, balaurii poartă ploaia, nourii; ei se scobor în iazuri și sug apă; din aceea împrăștie pe cer
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a unuia față de altul. în cadrul Sfintei Liturghii, rostim rugăciuni, în comuniune cu toți credincioșii, pentru țara și poporul nostru, pentru dreptmăritorii creștini de pretutindeni, pentru pacea a toată lumea, pentru rodirea pământului, pentru a fi izbăviți de timpuri grele, de secetă, de cutremure, de foc, de sabie, de robie și cerem cu smerenie sfârșit creștinesc. Mulțumind lui Dumnezeu pentru toate câte ni le- a dat, să nu uităm să ne rugăm împreună cu toată biserica, pentru ca Dumnezeu să ne aibă în paza
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
înțelege în același timp că practica creștină (prin credință, rugăciune și fapte bune) nu poate fi confundată cu practica Yoga și nici cu altă practică păgână.” Când scriu aceste rânduri, mă gândesc câtă asemănare poate fi între această realitate și seceta din natură, care pârjolește plantele și le usucă. Ce durere și nelămurită milă simți privind cum se ofilesc aceste plante, în dogoarea căldurii pentru că le lipsește apa. în locurile unde este apă neîntrerupt, covorul mătăsos al pajiștei crește și înflorește
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și înflorește din plin. N-au cum crește bălăriile aici. Dar ce se întâmplă în locurile lipsite de apă, de „ploaie la vreme”. Belșugul firelor de iarbă folositoare și frumoasele flori se răresc și în cele din urmă pier din cauza secetei. Pământul însă nu rămâne de tot sterp. în lipsa plantelor binefăcătoare, o nouă vegetație pune stăpânire pe terenul lipsit de izvorul vieții. De departe privind, câmpul apare verde, frumos, plin de viață, dar apropiindu-te, te așteaptă o deziluzie! în locul pajiștei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
oxigen. Istoria vieții și mântuirii creștine este o lungă cale a rugăciunii noastre, deschisă către Dumnezeu. Să ne gândim pentru o clipă și prin contrast și la starea acelor suflete, peste care a pus stăpânire lipsa de rugăciune, cu pustiul secetei sufletești. Sub arșița acestei stări, se usucă în suflete sentimentele duhovnicești și florile care zidesc virtuțile. Și în această stare de pustiire sufletească se strecoară pe neobsevate în firea noastră, îndeletnicirile rele și rătăcirile sufletești. Procesele purtate pentru calomnii, furturi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fiecărui popor apar furtuni și dezbinări de care poporul român n-a fost scutit. în vremea comunismului, care a transformat pământul românesc într-o „vale a plângerii”, valorile spirituale au fost înlocuite de materialismul științific și de ateism. în această secetă spirituală, rugăciunea săvârșită de Biserică a avut un rol vital pentru spiritualitatea poporului român. în această suferință, era păstrată prin rugăciune o permanentă întâlnire a neamului nostru cu Mântuitorul Iisus Hristos, care se îndrepta spre noi și ne spunea: „îndrăzniți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
colectivităților social-umane printr-un mecanism de sugestie colectivă. Psihozele colective sunt determinate și întreținute de simbolica unor discursuri colective care prezintă și interpretează într-o formă catastrofică evenimentele istorice ca pe niște pedepse pentru culpabilități colective (invazii străine, războaie, epidemii, secetă, foamete, inundații, cutremure, moartea unor personalități politice etc.). Se poate vorbi în această situație despre o întreagă semiotică a negativității interpretată ca prevestind nenorociri colective: eclipse, icoane care plâng, nașterea unor monștri etc. Societatea trăiește într-o atmosferă de incertitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alt punct de vedere se susține că la baza psihozelor colective stau proiecțiile paranoide ale maselor sociale raportate la „motive” comune. Se poate deci afirma că „psihozele colective” sunt reacții ale grupelor social-umane la anumite „motive colective” (dezastre naturale, cutremure, secetă, războaie, revoluții, schimbări ale sistemului social-politic, crize economice etc.). Acest aspect pune în evidență faptul că „psihozele colective” sunt modalități particulare de „reacție colectivă” ale grupelor social-umane, în anumite circumstanțe istorice, socio-culturale și moral-spirituale. Din acest motiv, pentru înțelegerea naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ostil), oamenii din paleolitic trăiesc în general bine. Manîncă pe săturate (s-a calculat că, de exemplu, în grupurile de aborigeni australieni, un individ consumă în medie 2150 de calorii pe zi). În afara unor situații excepționale provocate de catastrofe naturale (secetă ieșită din comun, uragane devastatoare) nu trăiesc sub amenințarea foametei. Iată cîteva observații frecvente în carnetele călătorilor care au parcurs Australia în jurul anului 1840: "În general, indigenii trăiesc bine; în unele regiuni hrana poate să lipsească în anumite perioade ale
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
scria că această chemare nu a produs impresie "asupra francilor răsăriteni, a saxonilor, thuringilor, bavarezilor și alamanilor" din cauza rupturii dintre cler și Imperiu 180. În rândurile mulțimii s-a înrolat și o destul de numeroasă populație săracă din Germania, pe care seceta și foamea o determinaseră să renunțe și la puțina agoniseală pentru a îngroșa rândurile "oastei sfinte"181. Dezordinea și sărăcia au transformat însă marșul cruciaților în pogromuri ale evreilor (gzerot). După trecerea Rinului, cruciații în zdrențe au întâlnit comunitățile bogate
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de primă necesitate, cum ar fi: medicamente, alimente și adăposturi sau sub forma finanțării lucrărilor de reconstrucție în urmă dezastrelor. 468 Ajutorul alimentar este de două tipuri: în primul caz, Uniunea furnizează periodic alimente în regiunile afectate de foamete sau secetă, astfel încât să asigure siguranță aprovizionării până la reluarea procesului normal de productie; în cel de-al doilea caz, ajutorul alimentar se acordă în zonele afectate de penurii de alimente care apar subit, ca rezultat al unor dezastre provocate de om sau
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cere permisiunea conducătorului Abimelec să se așeze în țară pentru o vreme și face un legămînt de credință cu el. ,,21,34 Avraam a locuit multă vreme ca străin în țara filistenilor...” Dar și peste acest ținut s-a abătut seceta iar veneticul Avraam a plecat în Egipt pentru a-și salva viața și turmele de animale. După zece ani se întoarce din Egipt și moare fiind înmormîntat pe un pămînt cum-părat de la un băștinaș hitit. Urmașii lui trăiesc în pace
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de toleranță al lui Iosif al II-lea. Începând cu 1914, populația satului începe să sufere mari pierderi: în 1914, o mare parte din populația masculină adultă a satului este concentrată pe front, 73 ludoșeni fiind victime ale războiului; apoi seceta din 1916-1917 și epidemia de gripă spaniolă au decimat la rândul lor o altă parte a populației; exceptând o perioadă scurtă, după 1918, de dezvoltare economică, populația Ludoșului are din nou de suferit prin criza economică din 1929-1933. Localnicii răspund
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în prezent populația de etnie germană este foarte redusă; arderea și prădarea satului de către banul Udrea în 1599, ca pedeapsă pentru refuzul sașilor de a oferi animale și alimente pentru armata lui Mihai Viteazul, ce fusese victorioasă la Șelimbăr; molimele, secetele, incendiile și războaiele ce au devastat satul de-a lungul timpului și au determinat populația să găsească resurse pentru a revitaliza viața comunitară; sau tragedia produsă asupra satului prin colectivizarea încheiată în 1962 și care a umbrit tot trecutul acestuia
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Mării Negre (1993); * Convenția de la Washington, privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES, 1994); * Convenția de la Rio de Janeiro, privind diversitatea biologică (1994); * Convenția Națiunilor Unite, pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau deșertificare, în special în Africa, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. România a devenit parte la o serie de programe ale căror prevederi impun luarea de măsuri concretizate prin acțiuni cuprinse în programele naționale. În cursul anului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1901- 1990 fiind de 9,5°C, cu valori mai scăzute în sudul și vestul județului. Media multianuală a precipitațiilor oscilează între 460-600 mm, cu valori maxime în vestul și sudul județului. Vânturile dominante sunt cele din nord-vest și nord. Secetele, brumele târzii, grindina și furtunile sunt fenomene destul de frecvente în zonă. Hidrografia Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
asupra habitatelor naturale și a speciilor de floră și faună, conducând la fragmentarea și restrângerea habitatelor (Fig. 9). Starea de conservare a habitatelor naturale terestre și acvatice de pe raza județului Iași este staționară, ecosistemele de pajiște fiind ușor afectate de secetă, dar fără repercursiuni asupra numărului de specii (a diversității biologice). Starea pădurilor Din suprafața totală a județului Iași, 99.022 de hectare sunt ocupate de ecosisteme forestiere care acoperă suprafețe întinse în partea sudică (Podișul Central Moldovenesc) și în partea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lui românească mergând până la 1594 e doar o prelucrare de izvoare, fără experiență directă, însă într-o limbă cu aroma mierii, plină de metafore. Moldovenii au "picat" "cît au nălbit poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
operete naționale (Nunta țărănească, Paracliserul etc.), din care cea mai interesantă este Sinziana și Pepelea, obârșie a viitoarelor basme dramatizate din literatura română. Avem de a face cu un Papură-Împărat, după a căruia fată, Sinziana, aleargă Pepelea, Pîrlea-vodă (simbol al secetei), Lăcustă-vodă și alții. Fata e furată de un zmeu. Fabulosul e umplut cu bufonerii, nu totdeauna de bun gust, cu aluzii la stări prezente, dealtfel ca și în basmele dramatizate ale lui Carlo Gozzi. Tândală și Păcală, sfetnici fricoși și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la intimități: O, Medy, ochii tăi aș vrea să-i cânt Și părul tău ce-și flutură în vânt Risipa de beteală aurie,- Și gura, și gropița din bărbie... (Chiar nasul e-un motiv de poezie...) Bucata antologică este descrierea secetei din Cetatea soarelui, viziune hugoliană tratată în colori de carte bisericească: Pământul e vânăt,- și-adînc împietrită Puterea rodirii în brazda lihnită; Un râu de cenușă e holda de grâu În care an-vară intrai pîn' la brâu; Cuptor e pământul - văzduhul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sistem conducător primitiv (hidroide și leptoide), de aceea se numesc endohidrici, putând totuși supraviețui În perioadele de uscăciune Îndelungată. Ei au și alte țesuturi: epidermă clorofiliană (fără stomate și fără cuticulă), parenchim asimilator, elemente mecanice. Posibilitatea de a rezista la secetă temporară Îndelungată (chiar până la un an) conferă mușchilor un rol pionier În colonizarea de noi medii de viață; ei sunt primii care s-au putut instala pe nisipuri, stânci, acoperișuri, pereți vechi Însoriți. Mușchii sunt primii pionieri ai instalării pe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
dobândirea portului erect reduce suprafața de absorbție (reamintim că algele absorb și fac schimburi gazoase pe toată suprafața talului). Cucerirea mediului terestru Acest salt evolutiv În regnul vegetal rezultă din strategii ce urmăresc căutarea apei și supraviețuirea În perioade de secetă . 1-. Căutarea apei. Creșterea aparatului aerian implică fixarea mai bună În sol și, deci, absorbția crescută, funcții Îndeplinite de rădăcină. Exploatarea sevei brute este ușurată adesea de prezența micorizelor . 2-. Strategiile supraviețuirii, prin adaptări fiziologice, biochimice, morfologice și anatomice . - Tolerarea
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
1-. Căutarea apei. Creșterea aparatului aerian implică fixarea mai bună În sol și, deci, absorbția crescută, funcții Îndeplinite de rădăcină. Exploatarea sevei brute este ușurată adesea de prezența micorizelor . 2-. Strategiile supraviețuirii, prin adaptări fiziologice, biochimice, morfologice și anatomice . - Tolerarea secetei. Plantele reviviscente pot pierde până la 90% apă, intră În viață latentă și revin la viața normală atunci când condițiile redevin favorabile. Reviviscența implică profunde modificări biochimice și fiziologice. În această categorie de plante intră multe specii de mușchi și licheni, dar
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]