4,438 matches
-
mine, iubirea carnală înnobilează acele porniri instinctuale (guna), cu valul de căldură ce cuprinde inima în prezența ființei dorite... * Iubirea carnală o exclude pe cea spirituală? - Dacă în ființa iubită eu recunosc Spiritul ei, nu o exclude; pot fi două simțiri, două trăiri diferite și, uneori, complementare, când acced la apogeul iubirii. * Pot exprima ambele forme de iubire față de o ființă pământeană? Încalc astfel dharma? - Practic, este o altă formă de exprimare a interogației de mai sus, iar răspunsul nu se
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
patrie și contra patriei, eu mă înscriu pentru prima,” citat care număr de număr, va fi altul și aparținând unor personalități cunoscute cititorilor. Pentru început, Cronica Românească de la Cernăuți se adresează cititorilor săi cu cunoscutul mesaj de suflet și de simțire românească: „În Bucovina postbelică, împânzită de străini și în care Românii împărțiți în tabere, pierd tot mai mult din prestigiu și interese naționale; În Bucovina unde presa minoritară denaturează adevărul după cum îi convine, fără ca să existe împotriva ei o energică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să o realizeze iar Grigore C. Tocilescu să pună la dispoziție creatorilor elementele de referință necesare. Comitetul central executiv studențesc emite un apel către studențimea română cu această ocazie: Copii răzleți ai mândrei noastre nații De mai trăiește-n voi simțire vie Veniți atunci de vă cunoașteți frații, Sădiți în inimi vechea bărbăție Avânturi mari, eterne aspirații Și numele pe veci slăvit vă fie!... „Cu prilejul ceremonialului de la Putna lui Ștefan cel Mare, Deșteptarea a scos numere speciale, revenind asupra momentului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scris Carmen Sylva nici un roman sau nuvelă și aproape se părea că ar fi voit să se dedice tot mai mult și mai mult studiilor științifice și filosofice; când iată, că sosește deodată această povestire plină de romantism, plină de simțire, și de poezie, o idilă cu un efect așa de puternic, plină de vrajă și totuși așa de naivă și de blajină încât captivează cu totul pe cititor și acesta nu poate să se sustragă unei puternice emoțiuni. Povestea despre
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
avem un singur chip de a le prinde - să le trăim. Dar avântul acestor brațe, drept și nobil întinse, trebuie prețuit și el ca și distincția de o așa de naturală grație, a formei. ... În rândurile, rărite îngrijitor, ale cântăreților simțirii noastre de astăzi, fii bine venit, tinere ardelean!” 113 „Poezia lui Blaga aduce un puternic suflu de noutate. În poezia sa vădește o viață interioară foarte zbuciumată, însuflețită de bucurii și tristeți, de entuziasm și resemnare, de efuziuni și îndoieli
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
posibil și miracol, apropiindu-se de domeniul misterului.” (Literatura contemporană) Lucian Blaga (18951961) Sextil Pușcariu, ca și Nicolae Iorga, nu s-au înșelat când i-au deschis porțile celui care avea să rămână în literatura română Lucian Blaga. Cântăreți ai simțirilor au fost puzderie la Glasul Bucovinei: G. Rotică, Vasile Drăgușanu, Sever Beuca Costineanul, G. Voievidca, Vasile Gherasim, Sasu Constantin, Toader a lui G. Țugui din Cupca, preotul C. Morariu, Ioan Biala - țăran din Pătrăuții de Jos, Mihai C., Elena Dobrozinschi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sunt pe drumul de suiș. În ce privește literatura română de astăzi, zice Hașdeu, iată exemple: „Eminescu este incontestabil un talent cu toate defectele 138 lui. El crede însă că Alecsandri este „reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet al gândirii și simțirii românești. Alecsandri este gloria nediscutabilă a literaturii românești în veacul acesta la o așa înălțime nu văd alta”. Da altul, tot mare, nu avem? - se lansează ziarul în a afla adâncimile. Eliade, desigur... Eliade n-a fost, poate, niciodată, un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numărul 1 din 1922 cuprinsese lucrarea științifică „Istoricul Liceului” de dr. D. Marcus, numărul 2 pe 1923 „Despre frumusețile limbii românești”, nr.3 pe 1924, „Activitatea morfologică a vârtejurilor fluviale (cercetări geofizicale) de dr. O. Tarnovschi, cu lucrarea anexă: „Teoria simțirii” a lui Galen”, în raportul ei cu părțile corespunzătoare din teoria lui Aristotel” de prof. D. Leschezer. Anuarul V pe anul școlar 19251926 nu mai cuprindea nici vreo lucrare științifică, nici table de materii, ci doar situații școlare și administrative
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și abonamente după tariful orginal.” * Cuvinte Nouă Cuvinte Nouă, revista Liceului „Dimitrie Cantemir” din Cozmeni - Cernăuți. Apare sub conducerea profesorului Ioan Gh. Niculescu. Prin publicarea lucrărilor bune ale elevilor, revista țintește să infuzeze mai adânc și mai departe gândul și simțirea îmbrăcată în haina românească, cum atât de bine definește rostul acestei publicații directorul liceului dl. Leon Maiereanu. În mediul unde funcționează acest liceu românesc revista are un rol bine definit. (Din Viața Școalei, 20 ianuarie, 1936) * Cuvinte Nouă, revistă literară
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
această țintă întrezărită de mult”... ...” Dând românilor de pretutindeni această publicație, pe care am numito simplu și modest Revista Bucovinei, desfășurăm cutele unui nou drapel sub care ne-am adunat cu toții, uniți într-un singur gând și într-o singură simțire... lupta pentru dezrobirea fraților și lărgirea moșiei românești până la hotarele ei naturale.” Periodicul apare în perioada 1 aprilie 1 august 1916 și era editat de refugiații români bucovineni la București. Revista Bucovinei cuprindea proză: „O. Goga: Cântece fără țară”, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Solonet, Todirești, Suceava, lucrarea apare lunar (1931), în total patru numere, ultimul dublu, format 16x24 cm. Redactor Eusebiu Camilar (nr.1) Revista dorea să scoată la lumina zilei, pe lângă producții culte și acele minunate producții ale poporului, adevărate comori de simțire, de credință și datini.” Semna versuri: Eusebiu Camilar (Grădina pustie, nr.1/1933). În numărul 5-12/1931-1932 apare articolul: S.Fl. Marian, Amintiri cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la moartea lui. O carte necunoscută de S.Fl. Marian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nostru N. Mateescu, și apoi, subtitlul: „2 reviste de folklor” zice: „Tudor Pamfile” din Dorohoi și „Comoara satelor” din Blaj. Ambele au împlinit trei ani de existență și merită sprijinul colegilor noștri, căci dau la iveală comorile de gândire și simțire artistică, precum și diferitele datini și credințe ale țăranului nostru. Cea mai bună propagandă pentru scrisul și cartea românească se poate face printre sătenii noștri cu ajutorul acestei publicații. Iar colegii pot avea o plăcută ocupație intelectuală, îndeletnicindu-se cu culegerea și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
copios, cu astfel de texte: "Arta aparține poporului. Prin rădăcinile ei cele mai adînci ea trebuie să pătrundă în însuși grosul maselor largi muncitoare. Ea trebuie să fie pe înțelesul acestor mase și iubită de ele. Ea trebuie să unească simțirea, gîndirea și voința acestor mase, să le ridice". Realizările editoriale sînt prezentate stahanovist, cifrele în sine fiind grăitoare în opinia referentului. De la 1 ianuarie 1949 și pînă la Congres s-au publicat în limba română, dar și în limbile minorităților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scăldat în lumina orbitoare, plutesc în lumină, sînt în lumină și exult. Știu că va dura veșnic, perpetuum mobile. Eu sînt, îmi vorbește lumina, dar nu prin cuvinte, prin transmisiunea gîndului. Eu sînt: și înțeleg prin intelect și pe calea simțirii înțeleg că e Domnul și că sînt înlăuntrul luminii Taborului, că nu numai o văd, ci și viețuiesc în mijlocul ei. Mai presus de orice sînt fericit, fericit, fericit. Sînt și pricep că sînt și mi-o și spun. Și lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mi-ați prilejuit momente de o pură și emoționantă trăire sufletească - citind „Contribuțiile biografice” ale veșnicului regretat creator de imagini omenești nemuritoare - neuitatul nostru - Aurel Băeșu. Mă bucură f. mult că se mai găsesc oameni cu multă competență și nobilă simțire - care să șteargă colbul uitării ce s-a așternut de mult pe bietul Aurel Băeșu - care ca un luceafăr a strălucit În scurta lui trăire - lăsând În urmă-i o operă nemuritoare. Doresc să vă mai Întâlnesc - sper vara aceasta
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
înțelege prin acest termen convențional teritoriul străbătut de Isus, pământul care l-a văzut născându-se, crescând și murind, sau pe care l-a sfințit el însuși atingându-l la propriu sau numai cuprinzându-l cu privirea. Acest pământ al simțirii, acest pământ al durerii este un memorial cu margini imprecise și a cărui denumire, ignorată de Evanghelii, datează de prin secolul al IV-lea, de pe timpul împăratului Constantin. Noțiunea e învechită, este lipsită de unitate geografică, mergând de la vârfurile înzăpezite
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și nu invers, absolut orice îi poate servi celuilalt ca indice de identificare a identității noastre. Că e nevoie de un "ei" pentru a ne afirma un "noi", și că orice atașament emoțional față de o vatră de viață și de simțiri presupune delimitarea mai mult sau mai puțin manifestă de cei care au o alta, această trivialitate ne face să zâmbim, dar pereții despărțitori generați mai peste tot de acest zid inițial ne fac să ne strâmbăm de neplăcere. Religiile incită
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și la crâșma unde vezi nevastă tânără și bărbat bătrân să nu găzduiești: la asemenea loc se adună oameni de toată mâna... La vreme de nevoie, un ciomag mai degrabă ia foc decât o pușcă. Câteodată minciuna pornește de la o simțire nobilă, de la rușine. Omului i-i rușine să-și mărturisească unele fapte așa cum le-a săvârșit, și atunci le înfățișează așa cum ar fi trebuit să le îndeplinească. Dar cu vremea rușinea piere și obiceiul rămâne. 1. ISTORIA DE LA PODUL DUMBRĂVIȚEI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spațiul și nici timpul nu au uniformitate: „spațiul nu este omogen, ci reprezintă rupturi și spărturi”, din care emerge sacrul, iar timpul se întrerupe pentru a lăsa să se reverse „Timpul creat și sanctificat de zei”. Prin această fisură a simțirii ontologice vom privi la gesturile întemeietoare, aduse în prezent prin tinerii supuși inițierii. Diferențierea unui spațiu de restul este dată de încărcătura lui temporală: „alegerea locului sacru se face mereu în funcție de o hieroistorie, care asociază locului un eveniment supraomenesc”. Acest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
existenței fizice. Dincolo de hybris-ul ce încalcă timpul magic se află nesocotirea puterilor ordonatoare ale cuvântului sacru, irosit astfel în lumea perisabilă. Rezultatul acestor perspective convergente ale analizei etnologice, mitologice, stilistice și poetice va fi revelarea unor mărci culturale ale simțirii românești, ordonate în arhetipuri. Pe acestea din urmă le modelează, conform interpretării lui Lucian Blaga, tiparele stilistice și acestea singularizează viziunea noastră tradițională în ansamblul percepției universale a absolutului. Scop implicit al demersului inițiat aici, „factorii stilistici reprezintă niște factori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Galben-de-Soare, iar preopinentul arhetipal se cheamă Jumătate-de-omcălare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop. Personajele denumite prin procedeul compunerii fantastice sunt entități complexe, imposibil de cuprins în cuvinte din planul cotidian. Revărsarea sensurilor dintr-un lexem în altul instaurează dimensiunea sacrului în care totul pare familiar, datorită simțirii tradiționale superioare, dar nu seamănă cu nimic din profan. Un alt procedeu constructor de aură mitică se bazează pe apozițiile dezvoltate: Petrea FătFrumos, șteblâ de busuioc, născut la mn ’iezul nopțî, Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpul înverzește, florile-nflorește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i cu statul/ De copil/ Cu sfatul/ De om bătrân”. Al treilea frate valorifică încercările fraților, „acolo unde apare numărul trei se face apel la întreaga ființă a omului, ca ea să se lase pătrunsă cu forțe dumnezeiești, în gândire, simțire și voință”, formulare care se poate însuma în vorbele unei informatoare pe care am întâlnit-o în Furcenii Vechi, Galați: „până la cel mic cher rălili”. Trinitatea ființei câștigă puteri apotropaice și face haosul întrupat să se supună ordinii. De aceea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie cântecelor doinite, de jale, ceea ce oferă o altă sugestie a suferinței rituale. Amestecul de glas haiducesc cu viers femeiesc dezvăluie intensitatea emisiei melodice caracterizată de o sensibilitate acută, tipică simțirii feminine. Conectarea imediată la cântecul sacru este redată la nivel morfologic de singurul verb la imperfectul indicativ, care rupe continuitatea prezentului istoric în care se mișcă boierii și introduce durata mitică, a prezentului fără timp. În Titești, Vâlcea, cântecul minunat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mitul. Praful ajuns pe lume reprezintă expresia existenței umane fragile, anihilate de contactul cu sacrul. Opoziția oase - praf sintetizează cele două moduri de a fi în lume, cel dintâi pulsând după modelul zeilor, cel de-al doilea marcat de o simțire malițioasă și de fapte mărunte. Răscumpărarea „păcatului originar” deschide traiectoria drumului pe orizontală și astfel penitența fiului prea legat de imaginea mamei completează axa verticalității și închide ciclul sondării metafizice. Așezarea în anterioritate a uniunii cu sacrul, urmată de călătoria
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin roluri bine delimitate în procesul nupțial pun în permanentă relație omul arhaic cu sferele divine, departe de sentimentul existențialist. Liturghia cosmică invocată de Mircea Eliade, referitoare la creștinismul arhaic, are în acest motiv punctul culminant, prin bucuria supremă a simțirii umane integrate în ritmul planetar. Îndeplinirea acestei condiții de către „craiul mare”, mirele, care în alte variante „ciumpăvește” nouă cai în căutarea miresei potrivite și n-o află, conduce la un deznodământ tragic și instaurator. Revenind la probele voinicești, înotul este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]