4,250 matches
-
de la ultima ingestie calorică sau - glicemie plasmatică ≥ 200mg/dl la 2 ore de la ingestia de glucoză în cadrul unui test de toleranță la glucoză (TTGO)*. * În absența unei hiperglicemii cu semne acute de decompensare metabolică, diagnosticul trebuie confirmat prin repetarea testării. Simptomatologia clasică apare la valori ale glicemiei plasmatice ≥ 180 mg/dl, valoare care reprezintă de fapt 'pragul' eliminării renale a glucozei (începând de la această valoare se elimină glucoza prin urină). Frecvent, primul simptom este cel reprezentat de poliurie - bolnavul urinează mai
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
deshidratării) și polifagie (așa numita „foame celulară”). Scăderea în greutate (în ciuda polifagiei) este considerat un simptom al diabetului zaharat numai după excluderea altor posibile cauze de scădere ponderală (endocrinopatii, boli consumptive, neoplazii etc). Descoperirea unei valori patologice, fără sau cu simptomatologie redusă, trebuie să fie confirmată în zilele următoare prin unul din testele enumerate (glicemia à jeun sau TTGO). Hiperglicemia decelată în condiții de infecții, traumatisme, accidente vasculare sau alte condiții de stres poate fi tranzitorie și necesită reevaluare ulterioară. În
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
la 2 h după glucoză <110 mg/dl (7 mmol/l) <140 mg/dl (7,8 mmol/l) Tabelul 15. Criterii de interpretare a TTGO Diagnosticul diabetului zaharat poate fi stabilit în diferite situații, mai ales ținând cont de prezența simptomatologiei: - la bolnav simptomatic: - cu simptome tipice de diabet zaharat - cu semne atipice sau a unor complicații specifice (acute sau cronice), ca de exemplu diagnostic în contextul unei cetoze sau cetoacidoze diabetice, sau cu ocazia unor controale medicale la alte specialități
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
stării de sănătate - în cadrul unui program de screening populațional sau pe grupuri de risc. Diabetul zaharat de tip 2 și prediabetul îndeplinesc criteriile necesare pentru screening sau detecție precoce: sunt din ce în ce mai frecvente în populație, cu perioadă asimptomatică variabilă, adeseori cu simptomatologie redusă sau atipică și cu diagnosticare tardivă, deja în stadiul complicațiilor cronice, deci cu importante costuri pentru individ și pentru societate. Mai mult decât atât, durata hiperglicemiei pare a fi un factor de creștere a riscului de apariție a bolilor
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
determinarea glicemiei pe nemâncate sau TTGO (ADA acceptă ca test de screening și valoarea HbA1c), fiecare dintre metode fiind aleasă individualizat, în funcție de caracteristicile fiecărei persoane și de rezultatele anterioare. Trebuie notat faptul că, în cazul diabetului zaharat de tip 1 simptomatologia specifică permite un diagnostic rapid după debutul hiperglicemiei, astfel încât aceste metode de screening nu sunt recomandate și nu sunt utile pentru evidențierea persoanelor susceptibile de diabet zaharat de tip 1. Cu toate acestea, în literatura de 179 specialitate sunt menționate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
fără aport glucidic adecvat, toate acestea în contextul neajustării schemei terapeutice la necesități. Pe scurt, hipoglicemia apare când nu este ajustată schema terapeutică (insulina sau antidiabeticele insulinosecretante) la aport alimentar și activitate fizică, individualizat, în funcție de țintele echilibrului glicemic stabilite anterior. Simptomatologia hipoglicemiilor este destul de sugestivă, distingându-se simptome periferice (adrenergice, secundare descărcării reacționale de catecolamine) și simptome centrale (neuroglicopenice) mai tardive (Tabelul 18). Trebuie subliniat faptul că nu există un paralelism sistematic între simptome și nivelul de glicemie, ceea ce face diagnosticul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
nediabetice. În ceea ce privește macroangiopatia coronariană, aceasta apare la vârste mai tinere iar riscul de mortalitate cardiovasculară este de 2-3 ori mai mare la persoanele diabetice. Infarctul miocardic acut la diabetici este mai frecvent față de persoanele nediabetice, este caracterizat frecvent prin absența simptomatologiei dureroase specifice și o mortalitate mai mare față de nediabetici, consecință a asocierii miocardiopatiei diabetice și a neuropatiei diabetice vegetative. Moartea subită se întâlnește mai frecvent la diabetici, fie datorită unui infarct miocardic atipic, fie datorită unor tulburări de ritm precipitate
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau mixtă. 4. Clasificarea etiologică este puțin utilizată în practică datorită dificultății investigării acestora. Astfel deosebim: obezitatea neuroendocrină, iatrogenă, cauzată de sedentarism sau alimentație hipercalorică, indusă de factori psihologici și sociali, prin factori genetici sau congenitali. 5. Clasificarea în funcție de prezența simptomatologiei și/sau comorbidități, recent propusă a fi introdusă în practica clinică, sugerează de fapt stadializarea obezității și posibilitățile terapeutice gradat, în funcție de severitate (Tabelul 23). Etiopatogenie Determinismul excesului ponderal este complex și multifactorial, fenomenul care stă la baza apariției obezității fiind
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
drept consecință apariția encefalopatiei. Clinic, aceste fenomene se produc precoce și duc la alterarea stării de conștiență. La toate aceste consecințe ale reacției organismului la infecție, se pot adăuga efectele focarului septic inițial și ale metastazelor septice . 8.5. DIAGNOSTIC Simptomatologia stărilor septice variază în funcție de gradul de intervenție a diferiților mediatori prin urmare, expresia finală reprezintă incapacitatea perfuziei tisulare de a face față necesităților metabolice crescute. Este evidentă exprimarea multiviscerală a acestei simptomatologii, nici un semn sau simptom neputând fi considerat specific
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
inițial și ale metastazelor septice . 8.5. DIAGNOSTIC Simptomatologia stărilor septice variază în funcție de gradul de intervenție a diferiților mediatori prin urmare, expresia finală reprezintă incapacitatea perfuziei tisulare de a face față necesităților metabolice crescute. Este evidentă exprimarea multiviscerală a acestei simptomatologii, nici un semn sau simptom neputând fi considerat specific unei stări septice. Apariția acestor manifestări trebuie să atragă atenția clinicianului, mai ales atunci când reprezintă disfuncția unui organ sau a unui sistem ce nu pare a fi direct interesat de o localizare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere mai redusă, fie tangențial când leziunea este mai întinsă dar mai puțin gravă. 12.2.3. FIZIOPATOLOGIE Fenomenele fiziopatologice ale contuziilor, care explică simptomatologia lor clinică, sunt variabile ca manifestare și strâns legate de: starea fizică a agentului traumatic agenții traumatici pot avea stări fizice diferite, ceea ce explica variabilitatea modificărilor anatomice pe care le determină: un corp solid produce leziuni total diferite de cele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
leziuni ale creierului și învelișurilor sale, sunt diferite ca importanță anatomo-clinică fiind legate de particularitățile anatomice ale regiunii lezate. Anatomic se constată necroze și distrugeri la locul leziunii, hematoame și tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian, fenomene ce explică simptomatologia clinică în care domină alterarea stării de conștiență și semnele de suferință ale trunchiului cerebral cu afectarea respirației și aparatului cardio-circulator, etc. b. Plăgile gâtului sunt mai frecvente decât contuziile și mult mai grave datorită prezenței în această regiune a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arterială și se manifestă prin hemoragie externă, hematom pulsatil și ischemie acută a extremității. Semnele generale sunt determinate de reducerea volumului circulant, hipovolemia, ce poate merge până la șoc, resorbție de produși toxici din teritoriul ischemiat și insuficiență renală acută. Descrierea simptomatologiei în funcție de aspectul anatomo-clinic al leziunii prezintă interes practic atât pentru înțelegerea exactă a fenomenelor, cât și din punct de vedere terapeutic. Din acest punct de vedere traumatismele arteriale se grupează în trei entități: 1. Contuzia arterială se caracterizează clinic prin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se află către centru formațiunii. După îndepărtarea cheagurilor se constată prezența unui strat extern neregulat, uneori cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu plăci calcare, ce constituie de fapt peretele anevrismului. Creșterea progresivă și continuă a anevrismului determină fenomene de inflamație cronică și compresiune care explică simptomatologia clinică. Fiziopatologie: Sângele pătrunde în anevrism la fiecare sistolă și iese în diastolă, ceea ce explică simptomatologia clinică: pulsațiile, expansiunea și suflul. Pătrunderea sângelui în punga anevrismală menține o presiune ridicată egală cu cea din arteră. Ca urmare, se produce o creștere continuă de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
de volum a pungii anevrismale expansiunea care determină compresiuni și reacții inflamatorii. Capetele arteriale pot fi comprimate de unde rezultă fenomene ischemice de intensitate variabilă. Creșterea în dimensiuni a anevrismului explică majoritatea complicațiilor ce se produc în evoluție: ruptură, ischemie, infecție. Simptomatologia: Semnele clinice ale anevrismelor posttraumatice sunt dominate de simptome locale care pot fi: funcționale și fizice. Semnele funcționale sunt reduse la început dar pe măsura creșterii în volum a anevrismului pot să apară dureri sub formă de claudicație intermitentă sau
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a modificărilor presiunilor, artera și vena de deasupra comunicării se dilată; scurtcircuitarea determină creșterea întoarcerii venoase cu creșterea presiunii telediastolice. Când fistula este importantă, cordul drept este aproape inundat, ceea ce duce la hipertrofie urmată de dilatare cu instalarea insuficienței cardiace. Simptomatologia: Fistula arterio-venoasă post-traumatică poate deveni manifestă imediat după accident, în condițiile unor plăgi laterale simultane, vecine sau tardiv după un interval de timp variabil, ca urmare a lărgirii și organizării progresive a comunicării arterio-venoase. Simptomele clinice sunt polimorfe și explicate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
termice sunt grave deoarece determină distrucție prin necroză nervoasă și realizează, de obicei, neurotmezisul. Existența leziunii nervoase duce la modificări anatomice la distanță în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5.2. SIMPTOMATOLOGIA Interesarea funcțională sau morfologică a nervului determină trei grupe de simptome: tulburări de sensibilitate, de tonus și motilitate și tulburări trofice și vegetative. 1. Tulburările de sensibilitate constau în anestezie superficială și profundă în teritoriul nervului afectat a cărui intensitate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și cutanate dispar. în secțiunile parțiale ale nervului se constată prezența unui sindrom de disociere caracterizat prin instalarea semnelor de paralizie într-un teritoriu limitat al nervului legat de un număr de fibre interesate. în contuzii, compresiuni și luxații nervoase, simptomatologia clinică este variabilă. Paralizia musculară și atitudinile caracteristice, deși prezente, dispar după o anumită perioadă dacă se suprimă cauza și se aplică tratamentul corect. 3. Modificările trofice și vegetative secundare leziunilor nervoase, ating maximum de intensitate în sindromul de iritație
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
critică; 2. există posibilitatea apariției unor complicații care pot pune în pericol viața pacientului; 3. afecțiunea pacientului necesită monitorizare, investigații suplimentare și tratament de urgență la nivel spitalicesc; 4 . pacientul trebuie să fie supus unei intervenții chirurgicale de urgență; 5. simptomatologia și starea clinică a pacientului corelată cu alți factori, cum ar fi vârsta, sexul etc., pot fi cauzate de o afecțiune gravă chiar dacă testele și investigațiile paraclinice nu dovedesc acest lucru la momentul efectuării lor; 6. elucidarea cazului necesită investigații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211220_a_212549]
-
critică; 2. există posibilitatea apariției unor complicații care pot pune în pericol viața pacientului; 3. afecțiunea pacientului necesită monitorizare, investigații suplimentare și tratament de urgență la nivel spitalicesc; 4 . pacientul trebuie să fie supus unei intervenții chirurgicale de urgență; 5. simptomatologia și starea clinică a pacientului corelată cu alți factori, cum ar fi vârsta, sexul etc., pot fi cauzate de o afecțiune gravă chiar dacă testele și investigațiile paraclinice nu dovedesc acest lucru la momentul efectuării lor; 6. elucidarea cazului necesită investigații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211221_a_212550]
-
în raport cu vârsta. Pot îmbunătăți eficiența psihică în formele ușoare, școlarizate. Pot produce hiperexcitabilitate. Tratament de corectare a simptomelor psihice asociate întârzierii mintale precum agitația, agresivitatea, indicația de prima linie sunt antipsihoticele tipice sau atipice dozate în raport cu vârsta, greutatea și severitatea simptomatologiei. Tratamentul pentru simptomele asociate durează timp îndelungat, timp de luni de zile, poate fi cronic, în forme rezistente, pentru ani de zile. Se mențin dozele inițiale de atac, până la reducerea simptomatologiei la un nivel acceptabil. V. Monitorizarea tratamentului. Se adresează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
tipice sau atipice dozate în raport cu vârsta, greutatea și severitatea simptomatologiei. Tratamentul pentru simptomele asociate durează timp îndelungat, timp de luni de zile, poate fi cronic, în forme rezistente, pentru ani de zile. Se mențin dozele inițiale de atac, până la reducerea simptomatologiei la un nivel acceptabil. V. Monitorizarea tratamentului. Se adresează medicației menite să reducă simptomele asociate. Medicația trebuie reevaluată, lunar, pentru a aduce corectări în raport cu evoluția,cu eventuala schimbare a formulei medicamentoase. Evaluări biologice bianuale: hemograma, transaminaze, examen sumar de urină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]
-
intelectuală (QI). II. Stadializarea afecțiunii: tulburare cronică, durează toată viața III. Criterii de includere - Istoric sugestiv de comportament deosebit, posibil asociat cu retardarea mintală, a limbajului, posibil istoric de agresiuni, pre, peri și postnatale, posibila problematică de neglijare (hospitalism), - Prezența simptomatologiei specifice în diferite grade de intensitate. Examinare psihiatrică: observarea comportamentelor, gradului de instabilitate, a relaționării, dezvoltării psihice, abilităților motorii, stereotipii, - Absența tulburării specifice de dezvoltare a vorbirii, - Posibila prezența comorbidității organice, afecțiuni genetice, epilepsie. IV. Tratament: recuperator, educațional și medicamentos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227927_a_229256]