5,963 matches
-
cultural-educative, multiple complicități interne imorale și ilegale, privațiuni și îngrădiri suplimentare celor stabilite de tribunale și, mai presus, o așezare a activităților interne într-o ordine perversă, în care absurdul devine firesc, iar incompetența o virtute cu mîndrie afișată tuturor. Sinuciderile și decesele Moartea în închisoare preocupă nu numai familia și cunoscuții deținutului defunct, ci și publicul larg, deoarece ea intră, incontestabil, în responsabilitatea statului. În mai toate închisorile din lume decesele se produc la vîrste tinere (media fiind de 32
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deci datoria statului să prezinte rapoarte publice în toate cazurile de decese petrecute în închisori, în care să fie detaliate circumstanțele producerii morții, eforturile de împiedicare a ei, evaluările medicale și psihiatrice ale victimelor și vinovaților, precum și măsurile reparatorii întreprinse. Sinuciderile arestaților au făcut obiectul unor preocupări aparte ale specialiștilor încă de la apariția închisorilor, deoarece ele erau considerate reacții extreme de insuportabilitate a vieții carcerale. Încă din 1880 raportul inspectorului medical prezentat la Board of Prison Commissioners din Anglia și Țara Galilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
vieții carcerale. Încă din 1880 raportul inspectorului medical prezentat la Board of Prison Commissioners din Anglia și Țara Galilor stabilea cîteva aspecte 174 care au fost confirmate de numeroase cercetări făcute de atunci și pînă în zilele noastre. Astfel, riscul de sinucidere este mai mare în primele săptămîni ale încarcerării, mai mare la deținuții aflați în arest preventiv, la arestații pentru crime, delicte sexuale și la cei condamnați la pedepse îndelungate. Sinucigașii au frecvent antecedente psihiatrice, iar riscul sinuciderii crește la acei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Astfel, riscul de sinucidere este mai mare în primele săptămîni ale încarcerării, mai mare la deținuții aflați în arest preventiv, la arestații pentru crime, delicte sexuale și la cei condamnați la pedepse îndelungate. Sinucigașii au frecvent antecedente psihiatrice, iar riscul sinuciderii crește la acei deținuți care au mai încercat să-și ia viața în trecut. Riscul de sinucidere este mult mai ridicat la deținuți decît la populația generală, e semnificativ mai ridicat la celibatari și divorțați, precum și la cei care și-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în arest preventiv, la arestații pentru crime, delicte sexuale și la cei condamnați la pedepse îndelungate. Sinucigașii au frecvent antecedente psihiatrice, iar riscul sinuciderii crește la acei deținuți care au mai încercat să-și ia viața în trecut. Riscul de sinucidere este mult mai ridicat la deținuți decît la populația generală, e semnificativ mai ridicat la celibatari și divorțați, precum și la cei care și-au pierdut recent un părinte, un copil sau pe cineva foarte apropiat. Alcoolismul și toxicomania sînt factori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
seara, de regulă, prin spînzurare sau prin tăierea venelor. Manifestă înainte semne vizibile de depresie, afișînd un comportament care permite citirea intenției lor. Toate studiile privind suicidul în arest au evidențiat rolul important al culturii carcerale ca factor de risc. Sinuciderile se produc uneori în serie, specialiștii vorbind chiar de epidemii suicidare. Philippe Chemithe și Pierre Tournier au publicat acum 25 ani rezultatele unuia din cele mai ample studii privind sinuciderile în închisori 175. Ei demonstrau că două treimi din sinucigași
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
evidențiat rolul important al culturii carcerale ca factor de risc. Sinuciderile se produc uneori în serie, specialiștii vorbind chiar de epidemii suicidare. Philippe Chemithe și Pierre Tournier au publicat acum 25 ani rezultatele unuia din cele mai ample studii privind sinuciderile în închisori 175. Ei demonstrau că două treimi din sinucigași își iau viața în perioada de detenție preventivă: "Arestații preventiv sînt supuși unui șoc psihologic în primele momente ale încarcerării, anxietatea crescînd în apropierea deciziei judiciare". Printre condamnați, 82% se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sinucigași își iau viața în perioada de detenție preventivă: "Arestații preventiv sînt supuși unui șoc psihologic în primele momente ale încarcerării, anxietatea crescînd în apropierea deciziei judiciare". Printre condamnați, 82% se sinucid în primele 2 luni de la aflarea verdictului. Rata sinuciderii scade o dată cu înaintarea în vîrstă, "persoanele de 16 ani tind să se sinucidă de 6 ori mai des decît cei trecuți de 21 ani". Un sfert din sinucigași sînt cetățeni străini. O treime din sinucigași își iau viața înainte, în timpul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sinucidă de 6 ori mai des decît cei trecuți de 21 ani". Un sfert din sinucigași sînt cetățeni străini. O treime din sinucigași își iau viața înainte, în timpul sau imediat după ce au fost supuși unui regim de izolare, de carceră. Sinuciderea deținuților constituie rezultatul unei interacțiuni între un individ profund tulburat de o decizie judiciară care-l exclude din societate și un mediu carceral care îl dezbracă de identitatea anterioară, oferindu-i o alta degradantă, umilitoare, insuportabilă. Există așadar o serie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
între un individ profund tulburat de o decizie judiciară care-l exclude din societate și un mediu carceral care îl dezbracă de identitatea anterioară, oferindu-i o alta degradantă, umilitoare, insuportabilă. Există așadar o serie întreagă de factori favorizanți ai sinuciderii, dar ei nu constituie în sine o cauză a sinuciderii. Cunoașterea lor este însă vitală pentru prevenirea unor asemenea acte. De mulți ani specialiștii au elaborat o scală a riscului de sinucidere. Încă din 1980 Serviciul Corecțional din Canada și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-l exclude din societate și un mediu carceral care îl dezbracă de identitatea anterioară, oferindu-i o alta degradantă, umilitoare, insuportabilă. Există așadar o serie întreagă de factori favorizanți ai sinuciderii, dar ei nu constituie în sine o cauză a sinuciderii. Cunoașterea lor este însă vitală pentru prevenirea unor asemenea acte. De mulți ani specialiștii au elaborat o scală a riscului de sinucidere. Încă din 1980 Serviciul Corecțional din Canada și Home Office din Marea Britanie au elaborat programe de prevenire a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
așadar o serie întreagă de factori favorizanți ai sinuciderii, dar ei nu constituie în sine o cauză a sinuciderii. Cunoașterea lor este însă vitală pentru prevenirea unor asemenea acte. De mulți ani specialiștii au elaborat o scală a riscului de sinucidere. Încă din 1980 Serviciul Corecțional din Canada și Home Office din Marea Britanie au elaborat programe de prevenire a sinuciderii, care au avut rezultate pozitive. În primul rînd, au contribuit la o îmbunătățire generală a mediului carceral, la o umanizare a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Cunoașterea lor este însă vitală pentru prevenirea unor asemenea acte. De mulți ani specialiștii au elaborat o scală a riscului de sinucidere. Încă din 1980 Serviciul Corecțional din Canada și Home Office din Marea Britanie au elaborat programe de prevenire a sinuciderii, care au avut rezultate pozitive. În primul rînd, au contribuit la o îmbunătățire generală a mediului carceral, la o umanizare a pedepsei. În al doilea rînd, au acordat o însemnătate deosebită tehnicilor medicale de reanimare a victimelor după tentativa suicidară
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lui 24 din 24 de ore, contactarea de urgență a familiei sau prietenilor care îi pot ridica moralul, examinarea medicală și stabilirea unui tratament cu antidepresive, ameliorarea hranei, schimbarea regimului de detenție și de muncă etc. Strategiile de prevenire a sinuciderii se aplică și în cazurile tentativelor și autoagresiunilor. Este evident că numărul acestora este semnificativ mai mare, mulți deținuți utilizîndu-le pentru obținerea unor beneficii imediate. Cei mai mulți criminologi sînt de acord cu ideea că violența în penitenciare, îndreptată împotriva propriei persoane
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
restrîns favorizează violența, transferul stărilor emoționale de la o persoană la alta făcîndu-se cu multă ușurință. Într-o secție de 100 de deținuți se produc mai mult de 500 de acțiuni violente într-un an: bătăi, mutilări, baricadări, greve ale foamei, sinucideri, crime. Este deci necesară existența unui personal bine instruit care să poată canaliza agresivitatea inevitabilă în acțiuni care să nu dea naștere la crime. Vreme îndelungată regimurile comuniste au fost acuzate pentru crimele produse în închisorile lor. Deschiderea către lumea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un lucru surprinzător: rata mortalității în penitenciarele din estul Europei este mai mică decît în vestul continentului, în ciuda supraaglomerării, sărăciei și privațiunilor suplimentare. În statisticile Consiliului Europei, România se prezintă cu un număr de 118 decese anual, din care 4 sinucideri, cu o rată de 23 de decese la 10.000 de deținuți. Ea are mai puține decese și sinucideri decît Franța (244 decese, din care 122 sinucideri), Marea Britanie (166 94), Germania (162 71), Italia (160 52), Spania (152 24). Explicațiile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sărăciei și privațiunilor suplimentare. În statisticile Consiliului Europei, România se prezintă cu un număr de 118 decese anual, din care 4 sinucideri, cu o rată de 23 de decese la 10.000 de deținuți. Ea are mai puține decese și sinucideri decît Franța (244 decese, din care 122 sinucideri), Marea Britanie (166 94), Germania (162 71), Italia (160 52), Spania (152 24). Explicațiile specialiștilor 178 tind să se axeze pe complicitățile dintre cadre și deținuți, deseori aflate la limita moralității și legalității
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
România se prezintă cu un număr de 118 decese anual, din care 4 sinucideri, cu o rată de 23 de decese la 10.000 de deținuți. Ea are mai puține decese și sinucideri decît Franța (244 decese, din care 122 sinucideri), Marea Britanie (166 94), Germania (162 71), Italia (160 52), Spania (152 24). Explicațiile specialiștilor 178 tind să se axeze pe complicitățile dintre cadre și deținuți, deseori aflate la limita moralității și legalității, dar care au efecte pozitive, reducînd numărul deceselor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sancționați sever, dacă nu chiar demiși sau, mai grav, condamnați. Pentru prevenirea crimei, aceștia își creează rețele de informatori atît de numeroase încît cuprind aproape întreaga populație penitenciară, permițînd o izolare rapidă a celor violenți, cu tendințe de evadare, de sinucidere sau de revoltă. Probabil că astfel de complicități se produc și în țări care au o rată a mortalității carcerale mai mică decît România (Danemarca, Olanda, Irlanda, Turcia, Slovacia, Polonia, Cehia sub 20 de decese la 10.000 de deținuți
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îmblînzit. Controalele externe vor contribui la profesionalizarea personalului și la deschiderea lui către societatea civilă și către breslele profesionale. Gradul de libertate tot mai mare de care vor beneficia atît angajații cît și arestații va spori complexitatea fenomenelor interne (agresiuni, sinucideri, crime, evadări, dar și căsătorii, vorbitoare sexuale, permisii etc.). Pe măsură ce avansează, civilizația duce la o creștere a autonomiei indivizilor, la o mai mare participare a lor la deciziile care le afectează viața, la o creștere a nivelului de cultură și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comunicarea dintre deținuți, la trafic, la vorbitor, la izolator etc. Insultele, injuriile, amenințările verbale, îmbrîncelile și agresiunile, amenințările cu arme, degradarea bunurilor administrației sau ale colegilor, furturile, violurile și agresiunile cu caracter sexual, evadările, incitările la revoltă, mișcările de protest, sinuciderile, omorurile, automutilările, refuzurile de hrană, discriminările rasiale, religioase, medicale, sexuale toate aceste sînt greu de cuantificat, din cauza producerii lor în număr tot mai mare. Comandantul unei secții din Penitenciarul Rahova estima numărul incidentelor produse pe secția lui la peste 500
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
stomacale, respiratorii, anale (fisuri, abcese, noduli, SIDA produse de frecventele relații homosexuale). Violențele iscate frecvent între deținuți produc și ele noi boli: plăgi, tăieturi, coaste rupte, tăieri ale unor membre etc. Duratele prelungite de detenție facilitează automutilările și tentativele de sinucidere, aducînd pe masa de operație oameni care au înghițit cuie, sîrme, cioburi, ace, care și-au tăiat organele sexuale, degetele sau și-au tăiat burta încercînd să-și extragă diverse organe interne. Bolile mintale, favorizate de anxietate, dar și de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la putere) a creat un adevărat nomadism interinstituțional, dubele diverselor închisori descărcîndu-și bolnavii în spitalul bucureștean cu o frecvență din ce în ce mai mare, căci spitalizarea este un fel de concediu carceral, pe care mulți deținuți fac tot posibilul să-l obțină. Frecvența sinuciderilor (de peste 10 ori mai numeroase decît în lumea liberă) și multitudinea tentativelor de sinucidere și a autoagresiunilor pun personalul în imposibilitatea efectuării unui tratament eficace, fapt reproșat de cele mai multe organisme internaționale și neguvernamentale, care consideră aceste acțiuni dovada iresponsabilității corpului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
spitalul bucureștean cu o frecvență din ce în ce mai mare, căci spitalizarea este un fel de concediu carceral, pe care mulți deținuți fac tot posibilul să-l obțină. Frecvența sinuciderilor (de peste 10 ori mai numeroase decît în lumea liberă) și multitudinea tentativelor de sinucidere și a autoagresiunilor pun personalul în imposibilitatea efectuării unui tratament eficace, fapt reproșat de cele mai multe organisme internaționale și neguvernamentale, care consideră aceste acțiuni dovada iresponsabilității corpului medical. Absența asistenței dentare periodice, constatată în toate închisorile, contribuie la agravarea stării de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
utilizează algocalminul ca panaceu. Absența reumatologilor, neurologilor, oftalmologilor, ORL-iștilor sau dermatologilor limitează calitatea actului medical, trimiterile la spital făcîndu-se doar în cazurile de urgență. Absența medicului de gardă forțează improvizările, mai ales atunci cînd au loc acțiuni grave (iar sinuciderile și loviturile cauzatoare de moarte se produc, de regulă, seara și noaptea), în locul unei intervenții de urgență bolnavul aflat pe moarte fiind obligat să aștepte sosirea salvării de la spitalul civil, efectuarea formalităților de ieșire din penitenciar etc. Sănătatea deținuților nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]