12,660 matches
-
îndrumare a instructorului din instituție și a coordonatorului din partea Facultății de Asistență Socială și Sociologie. Intenția instruirii practice este antrenarea întro experiență integrativa educație practică care să pregătească studenții pentru o carieră în asistență socială. Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, de la Universitatea "Petre Andrei" din Iași a conceput practică de specialitate astfel încât să respecte normele educației și să asigure formarea abilităților necesare unui bun specialist. Planificarea instruirii practice va corespunde, pe cât este posibil, nivelului de pregătire al studenților. Acest proces
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
numar de două ore săptămânal. Aceasta oferă studenților posibilitatea de a corela baza teoretică acumulată la alte discipline din planul de învătământ cu diversitatea activităților din centrele, instituțiile de specialitate și ONG-urile de profil. Facultatea de Asistență Socială și Sociologie stabilește parteneriate cu instituțiile locale de profil la începutul anului universitar, în vederea asigurării efectuării stagiilor de practică de către studenți, sub îndrumarea unui specialist propriu, dar și a unui cadru didactic. Facultatea de Asistență Socială și Sociologie încheie anual contracte de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de Asistență Socială și Sociologie stabilește parteneriate cu instituțiile locale de profil la începutul anului universitar, în vederea asigurării efectuării stagiilor de practică de către studenți, sub îndrumarea unui specialist propriu, dar și a unui cadru didactic. Facultatea de Asistență Socială și Sociologie încheie anual contracte de colaborare cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Iași, respectiv cu instituțiile aflate în subordinea acesteia, precum și cu Direcția de Asistență Comunitară, aflată în subordinea Primăriei municipiului Iași. Poliția Municipiului Iași, Penitenciarul, CPECA
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
În egală măsură, studenții pot opta pentru același loc de practică atunci când aceștia intenționează să-și efectueze lucrarea de licență în acel domeniu. Activitatea fiecărui centru de practică este coordonată de un cadru didactic din cadrul Facultății de Asistență Socială și Sociologie, care ține evidență înscrierilor, participării studenților la toate acțiunile organizate și pune la dispoziția studenților instrumentele de lucru specifice. conf.univ.dr. Anca Tompea 2.2. Desfășurarea activității de practică 2.2.1. Anul I 2.2.1.1.Scopul 2.2
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
desfasoara diferențiat pentru fiecare semestru. Astfel, în semestrul I studenții parcurg un modul de practică de contact, iar în semestrul ÎI un modul aplicat într-un centru de practică de specialitate pus la dispoziție de către Facultatea de Asistență Socială și Sociologie, sau în urmă alegerii prin eforturi proprii a unei instituții guvernamentale sau nonguvernamentale. Fiecare modul are durată unui semestru. În semestrul I studentul va participa la vizitele săptămânale, după un calendar stabilit anterior, în diverse instituții de specialitate, de protecție
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
pe o practică de cunoaștere a rolului asistenților sociali în instituțiile de profil (responsabilități, sarcini și observarea modului de lucru și relațiile cu alti profesioniști din sistem). Pentru o activitate cât mai eficientă, la nivelul Facultății de Asistență Socială și Sociologie sunt stabilite contracte de colaborare cu cele mai reprezentative unități de specialitate în domeniul asistenței sociale, precum și cu cele mai active ONG din comunitatea locală. Studenții au posibilitatea astfel, să opteze pentru unul sau mai multe locuri de practică în cadrul
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
dintre cele care sunt puse la dispoziție, unul dintre acestea devenind obligatoriu. În această perioadă, studenții vor participa la activități de intervievare, comunicare interpersonala și lucru în grup, îndrumați de câte un cadru didactic din cadrul Facultății de Asistență Socială și Sociologie pentru fiecare loc de practică. Această practică de cunoaștere urmărește să ofere studenților posibilitatea de a observa în mod direct organizarea și funcționarea instituțiilor de profil, precum și felul în care asistenții sociali lucrează cu beneficiarii . Urmând acest demers studentul va
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
dintre practică de specialitate și Modulul de Probațiune În dorința de a oferi studenților noi oportunități de formare profesională și de a sprijini alinierea acestora la exigențele actuale ale pieței forței de muncă din România, Facultatea de Asistență Socială și Sociologie din cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași pune la dispoziția studenților din anii terminali o serie de Module de Specializare, printre care se numără și Modulul de Probațiune. Oferta de pregătire universitară propusă de acest modul a apărut ca o consecință
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
De asemenea, inițiativa includerii în planul de învătământ a unui nucleu de discipline specific probațiunii se înscrie pe linia recomandărilor Ministerului Educației și Cercetării cu privire la completarea bagajului informațional și de competențe profesionale al studenților de la specializări precum Asistență Socială și Sociologie. Reforma învățământului românesc și necesitatea adaptării la realitățile impuse de normele europene sunt stări de fapt ce au creat cadrul introducerii unor programe educaționale concepute gradual și adresate într-o primă fază de pregătire studenților prin intermediul acestor module, iar mai
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
forme de pregătire în acest domeniu, studentul putând beneficia astfel atât de explicațiile teoretice ale cadrelor didactice cât și de experiență și pregătirea practicienilor. Datorită unei bune colaborări între Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Facultatea de Asistență Socială și Sociologie și Serviciul de Probațiune, există studenți care au desfășurat practică de specialitate în această instituție și în anii intermediari, ceea ce justifica înscrierea acestora în număr mare la Modulul de Probațiune. Faptul că mulți dintre ei și-au manifestat dorința de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
victimelor infracțiunilor; promovarea alternativelor la detenție; prevenirea infracționalității; reducerea riscului de recidiva și reintegrarea în comunitate a persoanelor care au încălcat legea penală. Personalul acestor servicii se compune din: consilieri de probațiune profesioniști, licențiați în științe socio-umane (psihologie, asistență socială, sociologie, psihopedagogie, drept), specializați în activități de asistență socială și consiliere, în drept și criminologie, cu abilități de comunicare și relaționare; șefi ai serviciilor; inspectori ce activează în cadrul Direcției de Probațiune din Ministerul de Justiție; directorul Direcției de Probațiune. Activitățile Serviciului
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Ed. Helicon, Timișoara, 1996 17. Popa, R. , Introducere în psihologia vârstei a treia, Ed. Augusta, Timișoara, 1999 a 18. Popa,.R., Studii psihologice privind atenuarea involuției funcțiilor intelectuale la vârsta a treia, Ed. Augusta, Timișoara, 1999 b 19. Rădulescu, S. , Sociologia vârstelor, Ed. Hyperion, București, 1994 20. Șchiopu,U.,Verza, E., Psihologia vârstelor, ediția a III-a revizuită și adăugita, Ed. Didactica și Pedagogica , București, 1997 21. Steinem, G. Revoluția interioară, Ed. Polirom, Iași, 2001 22. Tutea P., Bătrânețea și alte
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Viitorul României, București, 1992 23. Romoșan, I., Szucsik, I.A. (coord.) Gerontologie , Ed. Dinamis Prinț, Timișoara, Expert Dana Pitulac Anexe ANEXĂ 1 CONVENȚIE-CADRU privind efectuarea stagiilor de practică de către studenții Universității "Petre Andrei" din Iași, Facultatea de Asistență Socială și Sociologie Prezența Convenție-cadru se încheie între: 1. Universitatea "Petre Andrei" din Iași, denumită în continuare organizator de practică, reprezentată de Rector, prof.univ.dr. Doru Tompea, adresa organizatorului de practică: Str. Grigore Ghica Vodă, nr. 13, Iași, email: office@upa.ro, telefon/fax
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de muncă vacante, ofertele de servicii ale organizațiilor colaboratoare Planul de intervenție concret pentru fiecare clienta Clienta împreună cu consilierul stabilesc pașii ce trebuie urmați pentru atingerea scopului final ANEXĂ 37 Universitatea "Petre Andrei" din Iași Facultatea de Asistență Socială și Sociologie Student: Anul: RAPORT DE ACTIVITATE Instituția: DIRECȚIA DE ASISTENȚĂ COMUNITARĂ IAȘI Compartiment: Serviciul Social, Prestări Servicii, Gratuități, Facilități Dată: Activitate desfășurată/locul: Instrumente utilizate: anchetă socială, observația directă, întrevederea/interviul, planul de servicii Descrierea situației beneficiarului: Măsuri de asistență socială
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Colecția ACADEMICA 91 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Colecția ACADEMICA 91 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și metodologice/ 141 Abstract / 149 Résumé / 153 Bibliografie/ 157 Index / 165 Introducere Volumul are la bază lucrarea de doctorat cu titlul " Dezvoltarea pragmaticii motivării în mediul organizațional", susținută în luna iulie a anului 2009, la Universitatea din București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială. Textul se adresează în primul rând studenților, masteranzilor și stagiarilor interesați de domeniul managementului resursei umane și de problematica motivării angajaților. De asemenea, prin subcapitolele ce prezintă implicațiile practice ale teoriilor motivației și prin ilustrarea metodologiei de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
marile companii americane (echipa studiilor Hawthorne, V. Vroom, G. P. Latham, E. Locke), mediul organizațional a fost văzut ca un cadru de testare a validității modelelor teoretice. La nivelul "sistemului de discipline sociologice care s-au extins treptat atingând în sociologia contemporană un număr impresionant" (Chipea, p. 8), studiul motivației poate fi subscris cercetărilor din domeniul sociologiei industriale/ organizaționale. Potrivit Encyclopedia of Sociology "sociologia industrială aproape a dispărut, iar interesele de cercetare au fost direcționate către câteva specializări din psihologie și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fost văzut ca un cadru de testare a validității modelelor teoretice. La nivelul "sistemului de discipline sociologice care s-au extins treptat atingând în sociologia contemporană un număr impresionant" (Chipea, p. 8), studiul motivației poate fi subscris cercetărilor din domeniul sociologiei industriale/ organizaționale. Potrivit Encyclopedia of Sociology "sociologia industrială aproape a dispărut, iar interesele de cercetare au fost direcționate către câteva specializări din psihologie și către școlile de business și management (Borgatta și Montgomery, 2000, p. v). Contribuția sociologiei la cercetarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a validității modelelor teoretice. La nivelul "sistemului de discipline sociologice care s-au extins treptat atingând în sociologia contemporană un număr impresionant" (Chipea, p. 8), studiul motivației poate fi subscris cercetărilor din domeniul sociologiei industriale/ organizaționale. Potrivit Encyclopedia of Sociology "sociologia industrială aproape a dispărut, iar interesele de cercetare au fost direcționate către câteva specializări din psihologie și către școlile de business și management (Borgatta și Montgomery, 2000, p. v). Contribuția sociologiei la cercetarea motivației în mediul organizațional este slab reprezentată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
din domeniul sociologiei industriale/ organizaționale. Potrivit Encyclopedia of Sociology "sociologia industrială aproape a dispărut, iar interesele de cercetare au fost direcționate către câteva specializări din psihologie și către școlile de business și management (Borgatta și Montgomery, 2000, p. v). Contribuția sociologiei la cercetarea motivației în mediul organizațional este slab reprezentată, aceasta fiind redusă de Shamir (1990) la distincția dintre trei tipuri ideale ale relației individ-organizație: coercitivă, morală și centrată pe evaluări numerice. Turner și Stets (2006) sintetizează contribuția sociologiei la studiul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
v). Contribuția sociologiei la cercetarea motivației în mediul organizațional este slab reprezentată, aceasta fiind redusă de Shamir (1990) la distincția dintre trei tipuri ideale ale relației individ-organizație: coercitivă, morală și centrată pe evaluări numerice. Turner și Stets (2006) sintetizează contribuția sociologiei la studiul motivației: Sociologii au fost reticenți în a conceptualiza motivația dincolo de câteva idei simple, cum ar fi: oamenii sunt motivați să-și confirme identitățile, oamenii sunt motivați să-și mențină consistența cognitivă, oamenii sunt motivați să obțină recompense psihologice
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
energiei motivaționale, oamenii sunt motivați să obțină putere și prestigiu. (Turner și Stets, 2006, p. 47) În literatura românească problematica motivației în muncă nu a constituit un capitol vizibil, fapt ușor de intuit, având în vedere ruta de dezvoltare a sociologiei și psihologiei industriale de la noi din țară. Viziunea Partidului Comunist asupra muncii și motivației nu a permis dezvoltarea de cercetări fundamentale cu privire la dinamica proceselor motivaționale în întreprinderile românești. Cea mai analitică abordare a domeniului este prezentată în lucrarea Un sociolog
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
avut fie o orientare metodologică (Chelcea, în Zamfir (coord.), 1980b) fie una centrată asupra proceselor conexe satisfacției și motivației: climatul organizațional, integrarea profesională, dinamica grupurilor de lucru etc. (Golu, 1974; Zamfir (coord.), 1980b). Literatura de specialitate post-revoluționară cuprinde lucrări de sociologie și psihologie organizațională ce prezintă holist procesul motivației, abordarea fiind una teoretică (Zlate, 2007; Hoffman, 2004; Vlăsceanu, 2003). Sievers (1989) face o critică a teoriilor privind motivația în muncă, din perspectiva pragmaticii motivării, susținând ideea că motivația în sine este
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
caracter privat sau oficial, iar potrivit Marele dicționar de neologisme (Marcu, 2000) ca lucrare plătită. Dicționarul Longman Dictionary for Contemporary English (2006) definește job ca muncă regulată plătită, prestată pentru un angajator, datorie, ceva ce trebuie făcut. Literatura din domeniul sociologiei organizaționale, precum și limbajul comun atribuie termenului de job sensul de loc de muncă sau post, în esență un set de responsabilități, sarcini și activități desfășurate în organizații. Deși termenul "muncă" are o sferă de cuprindere mult mai largă decât cel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]