4,196 matches
-
instituțional de diseminare a informației prin intermediul căruia putea acționa în direcția modelării cognitiv-comportamentale și axiologice a propriilor populații. Rămâne ca în capitolele imediat următoare să examinăm concepția despre naționalitate transmisă prin canalele instituțiilor de învățământ, precum și imaginea trecutului colectiv aprobată statal (i.e., memoria colectivă) instituită prin mijlocirea literaturii didactice în conștiința istorică a elevilor. 3.1.3. Concepția despre naționalitate Am urmărit, mai devreme, procesul de metamorfozare succesivă a conceptului de "națiune" în gândirea Școlii Ardelene, de la înțelegerea juridică a națiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
faptul că conținutul educațional avea o puternică și aproape exclusivă fibră religioasă. Ulterior instituționalizării învățământului prin Regulamentele școlare din 1832, respectiv 1834, al căror efect este, pe lângă consacrarea unei infrastructuri educaționale întinsă pe întreg teritoriul principatelor, și acela al preluării statale a responsabilității pentru învățământul primar, se inițiază o relativă laicizare sesizabilă și în informațiile transmise prin cărțile școlare. Deși conținutul materialelor didactice rămânea puternic saturat de morala religioasă, autoritățile statale din cele două principate au operat separarea instituțională a învățământului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
educaționale întinsă pe întreg teritoriul principatelor, și acela al preluării statale a responsabilității pentru învățământul primar, se inițiază o relativă laicizare sesizabilă și în informațiile transmise prin cărțile școlare. Deși conținutul materialelor didactice rămânea puternic saturat de morala religioasă, autoritățile statale din cele două principate au operat separarea instituțională a învățământului de biserică. Această acaparare a responsabilității educaționale de către agenții statali a creat premisele pentru o reformare a conținutului informațional vehiculat prin intermediul materialelor didactice, în sensul injectării unui patriotism sponsorizat statal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
laicizare sesizabilă și în informațiile transmise prin cărțile școlare. Deși conținutul materialelor didactice rămânea puternic saturat de morala religioasă, autoritățile statale din cele două principate au operat separarea instituțională a învățământului de biserică. Această acaparare a responsabilității educaționale de către agenții statali a creat premisele pentru o reformare a conținutului informațional vehiculat prin intermediul materialelor didactice, în sensul injectării unui patriotism sponsorizat statal. Pe toată durata perioadei regulamentare, literatura didactică promovează un patriotism civic cu o puternică încărcătură morală sub forma doctrinei religioase
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
statale din cele două principate au operat separarea instituțională a învățământului de biserică. Această acaparare a responsabilității educaționale de către agenții statali a creat premisele pentru o reformare a conținutului informațional vehiculat prin intermediul materialelor didactice, în sensul injectării unui patriotism sponsorizat statal. Pe toată durata perioadei regulamentare, literatura didactică promovează un patriotism civic cu o puternică încărcătură morală sub forma doctrinei religioase. În condițiile în care ideația în termeni naționali se afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o influență notabilă asupra configurării ideologiei în virtutea căreia s-a înfăptuit mișcarea revoluționară din 1848 (Marcu, 2011, p. 119). Datorită acestei încărcături ideologice progresiste, democratice și anti-status quo, cartea nu a circulat în sistemul de învățământ public organizat de autoritățile statale ca lucrare școlară. Cu totul altfel stau lucrurile în cazul Catihismul omului creștin, moral și soțial pentru credința tinerilor din școalele începătoare, cartea școlară definitorie pentru educația românească a secolului al XIX-lea, de-a lungul căruia a fost reeditată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
același timp în care catehismul omului creștin, moral și patriot al lui Aaron dobândea statutul de lucrare canonică în literatura didactică, în Transilvania, Curtea de la Viena își continua demersul de promovare a unui patriotism civic paternalist ca parte a programului statal de consolidare a imperiului multietnic. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene publicată la Viena în 1858 sub semnătura lui Silvestru Morariu- Andrievici este o lucrare reprezentativă pentru genul materialului didactic de factură luminist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
listate de Catehismul lui Aaron Florian. Ambele materiale didactice, puternic îmbibate de ceea ce în psihologia socială se numește status quo bias, îndeplinesc rolul unor instrumente ideologice de consolidare a relațiilor de putere între supuși și stăpânire prin promovarea de către autoritățile statale a unui patriotism civic definit drept supunere față de legile civile și moral-creștine ale țării. Fie că mizează pe imperativul îndeplinirii obligațiilor religioase ori insertează mesaje cu tentă patriotică, preeminența în cadrul ordinii discursive a literaturii didactice a primei jumătăți de secol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactice a primei jumătăți de secol al XIX-lea îi revine civismului moral. Virtutea este finalitatea morală și civică pe care discursul didactic își propune să o dezvolte în pupilii aflați sub aripa educațională a școlii publice girată și finanțată statal. Întreaga epocă a iluminismului românesc de secol XIX stă sub semnul patriotismului civic pre-naționalist fundamentat pe o robustă morală creștină. Axele definitorii ale acestui patriotism civic pre-naționalist au fost postulate încă din Regulamentul școlilor din Țara Românească, adoptat în 1832
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățătorilor să inculce în spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori" (cf. Murgescu, 1999, p. 40). Îmbinarea între morala creștină, smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică, scuturarea de sub "jugul îndoit de stăpânire străină și de barbarie" este posibilă doar prin întemeierea statalității românești. În acest fel Aaron pune bazele a ceea ce va evolua și se va rafina în reflecția istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea forță potrivit căreia mântuirea politică a românității se poate împlini doar printr-un stat puternic. "La anul 1290 după Hristos dobândindu-și slobozenia, fură norociți de a forma un stat cârmuit de prinț din sângele lor. Cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundarea discursului istoriografic pe coordonate romantice a implicat o deplasare a accentului de pe chestiunile originii, latinității pure și continuității etnice (asupra cărora s-a concentrat aproape în totalitate investiția istoriografică a Școlii Ardelene) înspre ideile de unitate, independență și continuitate statală. Însă în locul unei rupturi ori negări avem mai degrabă o schimbare de accent. Patrimoniul istoriografic de factură luministă moștenit de la Școala Ardeleană, fără să fie contestat fățis, a fost preluat în mare mare și supus unei îmbogățiri romantice. Conjugarea celor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aureliană, unitatea etnico-teritorială a românilor și a spațiului românesc, spiritualitatea creștină timpurie a poporului român. Cea mai importantă inovație adusă de romantismul pașoptist a constat în centrarea discursului istoriografic pe ideea de unitate politică a neamului românesc în aceeași autoritate statală (cu un accent mai apăsat pe unirea principatelor danubiene, "valachii transdanubieni", cum îi numește Kogălniceanu pe românii ardeleni, neintrând în pragmatica politică a vremii, dar figurând în aspirațiile utopice ale gânditorilor romantici). Întrucât lucrarea de față își propune să investigheze
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nivelate. Rezultatul final este o de-radicalizare a materialului original, care, convertit în manual didactic, este în mare parte curățat de elementele cu adevărat novatoare. Acest efect este explicabil, în primul rând, prin simpla existență a filtrului exercitat de cenzura statală, iar în al doilea rând, de acribia sporită a cenzurii față de materialele didactice, care erau (și continuă să fie) supuse unui control suplimentar. Datorită acestor motive, infiltrațiile romantice, prezente deja în climatul intelectual al culturii române încă din anii '30
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
implicații simbolice pe care le include, este un fapt istoric plasat în afara domeniului afirmațiilor discutabile. De fapt, resortul la afirmații apodictice, care pretind autoritate factuală dincolo de orice dubiu, este o caracteristică generală a manualului ca vehicul al consensului societal aprobat statal. Florian Aaron, care a sintetizat cele trei volume ale sale de Idee repede a prințipatului Țării Rumânești (1835-1838) în mult mai concisul material didactic Manual de istoria Principatului României (1839), postulează adevărul istoric potrivit căruia "de la coloniile romane își trage
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp, comparabilă cu a națiunilor vecine" (p. 138). Evident, acest deficit al organizării statale, această discontinuitate marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o formă sau alta, improvizată drept contra-argument: după părăsirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
găsit refugiu în munții Carpați, "unde în forterețe și palance adumbrindu-se, formară mai multe staturi sub osebite titluri atât în Moldova, Transilvania și Panonia păn la Tisa, precum și în Țara-Românească" (Albineț, 1845, pp. IX-X, subl. n.). A dispărut unitatea statală, însă, forme de statalități locale, reziduri ale statalității politice anterioare, au supraviețuit, și sub ocrotirea lor s-a prezervat și esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru a o cimenta în conștiința publică, ideea continuității politice și statale este reiterată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dispărut unitatea statală, însă, forme de statalități locale, reziduri ale statalității politice anterioare, au supraviețuit, și sub ocrotirea lor s-a prezervat și esența etnico-lingvistică de origine latină. Ca pentru a o cimenta în conștiința publică, ideea continuității politice și statale este reiterată de Albineț în multiple rânduri. Deși românii în general, și cu atât mai mult "moldo-românii", au avut de suferit de pe urma fatalității geografice care a făcut ca teritoriul lor să fie "teatrul resboaelor" și "năvălirilor gintelor streine", pe întreaga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Maramureș în Moldava aduseră cu sine nouă colonii de Români, s-au întemeet Principatele de astăzi Țara Românească și Moldova" (Albineț, 1845, pp. XXI-XXII, subl. n.). Tot la Albineț găsim o altă idee, și mai spectaculoasă, vizând continuitatea romanității statale. Trecând în revistă istoria imperială a romanității, Albineț constată că statele Moldo-Române din vremea lui erau continuatoarele tradiției statale care se originează în Imperiul Roman. După căderea Imperiului Roman "propriu" (în secolul al V-lea, anul stabilit convențional fiind 476
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Moldova" (Albineț, 1845, pp. XXI-XXII, subl. n.). Tot la Albineț găsim o altă idee, și mai spectaculoasă, vizând continuitatea romanității statale. Trecând în revistă istoria imperială a romanității, Albineț constată că statele Moldo-Române din vremea lui erau continuatoarele tradiției statale care se originează în Imperiul Roman. După căderea Imperiului Roman "propriu" (în secolul al V-lea, anul stabilit convențional fiind 476), tradiția statalității romane s-a prezervat în două ramificații ale acestuia: Imperiul Bizantin ("Roma nouă Constantinopole") și Imperiul Româno-Bulgar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o colonie de Români din Maramureș în a XIV-a sută, și cel Munteno-Român întemeiat prin venirea Radului cu o altă colonie de la Făgăraș și Omlaș în a XIII-a sută după Hristos" (Albineț, 1845, p. XII). Soarta romanității organizate statal este, astfel, perpetuată în istorie prin principatele române, care sunt plasate în continuitatea directă a Imperiilor romane. Într-o formă mult mai elaborată, N. Iorga (1972) [1935] va susține teza "bizanțului de după bizanț", insistând asupra faptului că principatele danubiene române
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care a fost scris, noțiunea "România" desemna "Țara Românească", nicidecum întregul spațiu românesc, pentru care se folosea apelația "Dacia" (Romană, Traiană, sau Superioară). Politic vorbind, aceste lucrări pot fi descrise (retrospectiv) ca fiind provinciale, sau regionale, fiind limitate la cadrele statale ale principatelor. Pe de altă parte, și în ciuda acestei limitări etatiste, toate manualele din această perioadă prezintă certa conștiință a românismului etnic, i.e., conștiința originii comune și a unității etnice a poporului român, dincolo de separația politică. Singura concluzie care poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezintă certa conștiință a românismului etnic, i.e., conștiința originii comune și a unității etnice a poporului român, dincolo de separația politică. Singura concluzie care poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât de vibrantă în conștiința colectivă, este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
concluzie care poate fi trasă este că factorul naționalist a fost eliminat sau temperat la maximum de acțiunea cenzurii statale și a autocenzurii. Pe pagina de gardă a manualului lui Albineț stă scris "Cu voea censurei", pecetea oficială a aprobării statale. Ideea mitică a unității, atât de potentă în suscitarea imaginarului politic și atât de vibrantă în conștiința colectivă, este o noțiune compozită, pluri-nivelară. Dimensiunile sale constitutive sunt: a) unitatea teritorial-geografică, sprijinită de ideea granițelor "naturale" și a omogenității "organice" a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conceptului unității sunt prezente în texte. Numitorul comun împărtășit de toate aceste manuale de istorie rezidă în caracterul regio-centric al narațiunii istorice, sau în orientarea lor tributară etatismului politic (în sensul că istoria pe care o relatează este circumscrisă organizărilor statale existente în momentul scrierii textelor respective, în speță, la granițele Moldovei, Țării Românești, respectiv ale Transilvaniei). Provincialismul istoric, sau regio-centrismul, manualelor de istorie din această perioadă, este exprimat de o serie de aspecte: i) în primul rând, absența naționalismului, reflectată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]