5,507 matches
-
reflectate, în natura acestora, au admis că procesele respective se pot datora unor transformări deosebite în activitatea nervilor. Se făcea referire la acele situații experimentale empirice când asupra receptorilor se acționa mecanic sau electric cu agenți stimulatori neobișnuiți, iar acești stimuli deveneau generatori de stări de conștiință deosebite, generau senzații vizuale, auditive sau de alt fel, subiecții vedeau "stele verzi", etc. Plecând de la astfel de premise, Müller a ajuns la concluzia că la nivelul conștiinței nervii senzoriali nu reflectă propriu-zis proprietățile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și are în vedere postularea existenței unei legături dintre mișcare, pe de o parte, și cauzele stimulative, care dau naștere acesteia, pe de altă parte. Implicarea instanțelor encefalice are loc sub influența cauzelor stimulative înregistrate anterior. Mecanismul de interacțiune dintre stimul și reacție devine cu atât mai complex cu cât mișcarea este mai complexă. Ceea ce a făcut Pflüger a reprezentat un început; o asemenea terminologie ca cea de "mecanism senzorial", deși anunța stabilirea unei legături dintre fenomenele reflexe fiziologice și cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ce răspuns va trebui să emită (a). Acest timp de reacție este separat de un altul în care subiectului îi este dat să emită un răspuns la alegere (b); de asemenea, un alt timp de reacție se înregistrează la diferențierea stimulului dat de un altul (c). Modelul experimental imaginat era acela în care subiectul trebuia să răspundă cu mișcări diferite la diverși excitanți, unde TR se prelungea considerabil. De aici Donders a scăzut TR propriu-zis și a considerat că în diferența
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tocmai de acolo de unde acestea se manifestă, adică de unde intervine apercepția, percepția, asociația, de unde ele se conștientizează. Or, despre însemnătatea și desfășurarea proceselor psihice în această reflectare cercetătorul poate lua cunoștință doar prin metoda introspecției. Stabilirea oricărei relații posibile dintre stimuli și reacții cere cu necesitate considerarea rezultatelor aplicării metodelor introspective. În plus, situația mai era agravată de pretenția considerării intervenției a doi factori perturbatori: pe de o parte (concepția wundtiană aici nu a fost confirmată niciodată), întregul traseu procesual de la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Caracterele diferențiale detașate de ei au fost interpretate conform cu gândirea lui Charcot. Acesta a clasificat oamenii potrivit unor tipologii distincte, formulate de el, în: vizuali, auditivi și motori. Sunt tipologii pentru care a găsit suport în modul de proiecție a stimulilor distincți și dominanți existenți în creier. Un an de referință pentru noua perspectivă diferențială a psihologiei este 1900, când apare lucrarea de referință a lui Wilhelm Stern (1871-1938) Despre psihologia diferențelor individuale. De astă dată, în această lucrare, oamenii deveniți
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
bază de atunci, exista o relație ne-mijlocită și precisă între efectul fizic al elementelor reflectate conștient și substratul anatomo-fiziologic al acestora. Este ceea ce a fost actualizat și în "principiul anatomic" al reflectării (de exemplu de "teoria energiei specifice" a stimulilor), în teoria percepției tactile a lui Weber. Au fost contribuții care au avut rolul lor istoric pentru studierea experimentală a elementelor senzoriale ca date primare ale acțiunilor conștiente, a căror producere era dependentă de substratul morfologic și anatomic al organului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spre cucerirea controlului fenomenului de condiționare, Pavlov aduce contribuții importante în numeroase domenii ale psihofiziologiei. Printre acestea, se înscriu descoperirea și descrierea reactivității orientative reflexe. Astfel, el a demonstrat că evocarea reflexului de orientare se produce necondiționat, la apariția oricărui stimul nou, care la început corespunde unei reactivități generalizate a întregului organism, pentru a se localiza la nivelul unei singure modalități senzoriale. Întreagă această evoluție a reflexului de orientare este dependentă de descifrarea însemnătății agentului stimulator nou, evocator, după care prin
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
studenți din ciclul universitar, din cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine (Universitatea din București)4. Aceștia au fost împărțiți în șapte grupuri experimentale, dintre care șase grupuri 5 au fost expuse unui stimul, reprezentat de un articol redactat în scopul acestui experiment, și un al șaptelea grup reprezentând grupul de control -, care nu a fost expus unui tratament experimental 6. Mai exact, toți subiecții participanți au completat un chestionar. În cazul primelor șase
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
subiecții participanți au completat un chestionar. În cazul primelor șase grupuri acesta includea și un articol legat de un conflict politic, în timp ce grupului de control i s-au administrat chestionare care nu a avut inserate articole. Știrile care au constituit stimulii experimentali au fost legate de două subiecte: unul considerat intruziv pentru populația investigată, legat de creșterea taxelor universitare cu peste 50%, și un al doilea, considerat relativ neintruziv pentru participanții la experiment: subvențiile pentru agricultură. Rezultatele obținute vor fi discutate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
constituit obiectul de studiu al observațiilor și cercetărilor anterioare. Pentru o viziune de ansamblu, redăm într-un tabel recapitulativ caracteristicile principalelor paradigme și modele ale comunicării de masă: Modele Principii de bază Relația media-indivizi Efectele media pe termen scurt Stimul-răspuns Stimuli puternici, media producând reacții de tip pavlovian în rândul audienței Legătură de influență directă și puternică Pot provoca sau modifica comportamente Fluxul comunicării în două trepte Influența media se exercită în două etape Influență filtrată de grupul de apartenență sau
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
comun aceeași reprezentare limitată asupra comunicării de masă. Viziunea lor era în primul rând cea a unei mase compacte de milioane de cititori, ascultători sau privitori gata să primească mesajele transmise; în al doilea rând, aceste mesaje erau considerate un stimul puternic și direct pentru acțiune, gata să producă un răspuns imediat. Pe scurt, mass-media este considerată o forță unificatoare un fel de sistem nervos central -, care atingea fiecare ochi și fiecare ureche, într-o societate caracterizată printr-o organizare amorfă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o agendă diferită), iar această capacitate este cea mai importantă la nivel macrosocial. Un capitol important al studiilor de specialitate este dedicat legăturii dintre mesajul politic și deciziile cetățenilor; aceasta nu este se pare una directă, ci este intermediată de stimulii proveniți din media. De o relevanță deosebită în contextul analizei de față este înțelegerea selecției și producerii știrilor și a interpretării acestora de către public. Audiența acordă atenție diferită subiectelor din știri. Știrile îngrijorătoare, care declanșează emoții negative, atrag cele mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
opțiuni și credințe anterioare prin consumul media, duce la o probabilitate scăzută a expunerii la mesaje divergente, care au puterea de a produce și eventuale schimbări atitudinale. Paradigma cadrajelor media (engl. framing) pornește de la schimbările atitudinale, produse ca răspuns la stimulii media. Pe măsură ce audiențele media se dizolvă în subdiviziuni tot mai eterogene, devine tot mai puțin probabil ca mesajele media să facă altceva decât să întărească anumite predispoziții. Polarizarea politică în rândul publicului repune în discuție, prin urmare, studiile dedicate efectelor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
caracteristici individuale, cât și contextuale (de Vreese et al., 2011; Schuck, 2009). Un alt aspect important este cât durează efectele cadrajelor din media. Anumiți autori (de Vreese, 2005; Lecheler, 2011) au sugerat că acestea se atenuează dacă dispare expunerea la stimul, dar cum astfel de validări empirice sunt obținute prin intermediul experimentelor, concluziile sunt dificil de generalizat. Astfel de aspecte indică necesitatea unor cercetări ulterioare, care să delimiteze cu mai mare precizie efectele cadrajelor în timp. O vulnerabilitate a studiilor dedicate cadrajelor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
descrie o orientare prosocială); conștiința (implică un control asupra impulsurilor și comportamentelor orientate către obținerea unui scop); nevroza (emoție negativă, aflată în contrast cu stabilitatea emoțională) și deschiderea către noi experiențe. Aceste trăsături surprind predispozițiile care determină felul în care răspundem la stimulii din mediul înconjurător. Sunt factori ce pot fi identificați în culturi diferite, ceea ce sugerează faptul că surprind trăsături universal valabile (Gallego și Oberski, 2011). Recent, cercetătorii din domenul comunicării politice au început să fie interesați de trăsăturile de personalitate și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
atitudinile fiindcă sunt mai atenți la informația externă (cum ar fi știrile). Logica din spatele acestui process este că nesiguranța sau anxietatea îi alertează pe indivizi și îi "determină să se gândească mai bine și să își ajusteze comportamentul la noii stimuli" (Marcus et al., 2005, p. 950). Mai concret, nesiguranța declanșează sistemul de supraveghere a mediului înconjurător, cu scopul de a identifica potențialele amenințări, "întrerupând astfel rutina obișnuită și declanșând gândirea" (Marcus et al., 2000: 53). O atenție mai mare la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Marcus et al., 2005, p. 950). Mai concret, nesiguranța declanșează sistemul de supraveghere a mediului înconjurător, cu scopul de a identifica potențialele amenințări, "întrerupând astfel rutina obișnuită și declanșând gândirea" (Marcus et al., 2000: 53). O atenție mai mare la stimulii exteriori implică un impact mai mare al modului în care este încadrată informația. Emoțiile negative, precum furia sau dezgustul, au efecte opuse, dat fiind că persoanele care experimentează astfel de emoții nu sunt interesate să afle noi informații în legătură cu subiectele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cinismul, activismul și încrederea politică. Aceste trei variabile au fost considerate ca fiind dependente de expunerea la anumite tipuri de conflicte prezente în știrile politice. Tipurile de cadraj din știri au fost deci considerate variabila independentă în cadrul acestui studiu, iar stimulii experimentali concepuți sub forma unor articole de presă au încercat să surprindă o tipologie a conflictelor întâlnite frecvent în știri, făcând o distincție între subiectul (intruziv/neintruziv) și stilul conflictului (civilizat/necivilizat). Ipoteza noastră inițială a fost aceea că nu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a două universități (SNSPA și Universitatea din București). Nu au existat diferențe semnificative între cele două categorii de studenți. Experimentul a fost de tip 2 x 3 și a inclus un grup de control, care nu a fost expus unui stimul experimental. Au existat deci șapte tratamente experimentale 7, dintre care șase au constat în știri încadrate fie conflictual, fie neutru, ambele cadraje variind în funcție de a) subiectul (subiect intruziv versus neintruziv) și b) stilul conflictului (civilizat versus necivilizat). Cele două subiecte
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
articolelor, participanții au fost rugați să răspundă la cinci seturi de întrebări 9 legate de a) cunoștințele lor politice; b) dependența de media 10; c) eficacitatea politică; d) aversiunea față de conflicte în general; e) caracterul extrovert sau introvert. După lectura stimulului experimental, participanții au răspuns la alte patru seturi de întrebări, legate de a) emoțiile resimțite; b) încrederea politică; c) cinismul față de politică; d) activismul politic 11. La final au fost incluse variabilele socio-demografice, un set de întrebări legate de obiceiurile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sondarea emoțiilor negative ca element care potențează efectele conflictelor din știri. Pentru emoții, scala a fost de tip diferențiator semantic cu șapte trepte. Au fost testate 3 emoții: furia, dezgustul și frustarea, care au fost autoraportate de subiecți după lectura stimulilor experimentali. 9.3. Ipoteze Cadrajele din știri axate pe conflicte se consideră că sunt, de regulă, mai puțin informative, consistente din punctul de vedere al informației prezentate decât cadrajele neutre, substanțiale 14 (Bennett, 2006), care se limitează la prezentarea evenimentele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
faptul că doar cadrajul conflictului a avut un efect condițional asupra acestor emoții, în timp ce alte tipuri de cadraje nu au avut niciun efect (Gross și Brewer, 2007). Având în vedere aceste date, care indică faptul că fiecare informație reprezintă un stimul diferit, care angajează emoții diferite, anticipăm faptul că diferența dintre diversele tipuri de conflicte prezente în știri va produce emoții diferite. Astfel, în funcție de subiectul lor și de maniera în care sunt formulate, conflictele vor suscita furie, dezgust și/sau frustrare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
conflictuale și cadraje neutre. Primul grup a fost format din cadrajul conflictual neintruziv, fomulat într-o manieră civilizată, cadrajul conflictual neintruziv necivilizat, respectiv cadrajele conflictuale intruziv civilizat și intruziv necivilizat, iar grupul cadrajelor neutre s-a compus din grupul fără stimul experimental și cele două grupuri care au fost expuse la o știre factuală, neconflictuală, care se limita la a prezenta aspectele unei decizii politice, indiferent de subiect 21. Am aplicat testul T pentru a vedea diferențele în privința celor trei variabile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
versus neutru nu produce un tipar distinct în privința răspunsurilor cognitive. Există, însă, așa cum o să detaliem în continuare, efecte indirecte ale cadrajelor, condiționate de anumite variabile specifice. Există două explicații posibile ale unui astfel de rezultat, care se leagă de intensitatea stimulului folosit și de contextul experimental. Este greu de crezut că atitudinile se pot schimba după o simplă expunere la un text scris, oricât de persuasiv ar fi acesta. Este vorba mai ales despre atitudinile și opiniile care au un suport
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
efectul cumulat al unor expuneri succesive la o anumită informație. În plus și aceasta a fost una dintre limitările majore ale cercetării suportul scris este mai rigid, nu permite prezenta unor indicii paralingvistice sau non-verbale, care ar fi putut face stimulul experimental mai puternic. Este foarte probabil ca expunerea la un fragment dintr-un jurnal televizat sau dintr-o emisiune de dezbateri să fi avut efecte mai puternice. Așa cum au observat deja anumiți autori (Mutz și Reeves, 2005; Mutz, 2007), conflictele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]