4,158 matches
-
În domeniul cercetării științifice a inițiat o tematică proprie în domeniul condensării acizilor nitroclorbensulfonici cu diverse amine aromatice, în scopul sintezei de noi produși intermediari pentru coloranți de sulf, azoici sau antrachinomici. A reușit să impună domeniul coloranților în contextul structurării și dezvoltării școlii ieșene de inginerie chimică. A obținut două brevete de invenție pentru Prepararea tabletelor pentru antibiograme și Obținerea unor coloranți de sulf. A participat activ, prin expuneri, intervenții, publicații la diverse manifestări științifice - simpozioane, congrese - atât în țară
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
determinării costului unitar, încât nu se poate vorbi de calculul său, acolo unde producția nu se poate exprima cantitativ”. Sectoarele sau zonele de cheltuieli Unitățile patrimoniale sunt structurate în funcție de diferiți factori în subdiviziuni tehnico-productive, organizatorice ori administrative generatoare de cheltuieli. Structurarea în detaliu pînă la nivel de loc de muncă oferă posibilitatea stabilirii și urmăririi responsabilităților în derularea procesului de producție. Locul de muncă este privit ca principala verigă a producției, în care se generează cheltuieli, fiind considerat și loc generator
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Congresul și Expozia Mondială a Presei Catolice (din anii 1936-1937), descrisă amplu, analiza proiectului unui cotidian catolic în România, precum și a rolului jucat în contextul imediat postbelic de cotidianul Albina ca încercare a Vaticanului (cel care a finanțat ziarul) de structurare a catolicismului românesc (mai ales din România Vechiului Regat) din perspectivă identitară dar și politică, prezentarea Institutului catolic Presa Bună, constituie punctul de rezistență al cărții sub raportul cercetării și interpretării, fără a minimaliza capacitatea de sinteză din primul capitol
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Analizând presa catolică, autorul își propune să prezinte structura acestei instituții, organizarea și evoluția ei, cu raportarea la realitățile concrete ale societății moderne românești, la noutățile și provocările ei, cu evidențierea rolului de transmitere a unui mesaj, dar și de structurare, finalmente, a unei participări publice. b. Asumându-și acest obiectiv, dl. Iulian Ghercă a fost conștient de precaritatea surselor primare și secundare. Cercetarea realizată s-a bazat astfel pe identificarea unor fonduri de arhivă, în țară și mai ales la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care era divizată și care a acționat diferit în funcție de viziunea specifică celor două rituri, de etniile existente și de ordinele misionare de pe teritoriul statului român). În prezentarea stadiului cunoașterii istoriografice, a temei propuse, se impune o precizare inițială, care subliniază structurarea subiectului pe trei direcții principale și independente de cercetare (din același timp, complementare, formând o unitate, un întreg), suprapuse pe cele trei capitole ale lucrării (cunoașterea istoriografică este totuși diferită și specifică fiecărui capitol care constituie o cercetare în sine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organizându-se periodic; era destinat specialiștilor catolici din presă, în interiorul comunității catolice universale și avea rolul de a adopta direcțiile comune de dezvoltare a presei catolice din întrega lume, precum și tematica centrală ce se regăsea în aceste publicații (modul de structurare a instituțiilor responsabile cu evoluția presei catolice). Expoziția mondială a presei catolice a fost cel mai important eveniment organizat în prima jumătate a secolului al XX-lea referitor la mijloacele de comunicare și a vizat promovarea presei catolice din toată lumea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în societate s-au dezvoltat foarte mult în SUA, în ritm cu importanța tot mai mare pe care transmiterea informației o avea în societate, și impulsionată de dezvoltarea economică, cu precădere după Primul Război Mondial. Această expansiune are ca urmare structurarea progresivă a studiilor despre comunicarea socială. Societatea europeană simțea și ea nevoia de a forma profesioniști în informare, dar a trecut ceva timp până a abordat în mod organizat și profund această problemă (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de la Presse Catholigue. 168 J. Cantavella, J.F. Serrano, Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004, p. 27. 169 Sfântul Josemaria este întemeietorul Opus Dei (1902-1975), cel care a avut un aport considerabil în structurarea mijloacelor de comunicare și definirea lor în cadrul Bisericii Catolice. 170 Jaime Balmes a promovat diverse proiecte în Madrid și Barcelona: La Civilización, La Sociedad, El Conciliador și El Pensamiento de la Nación. 171 J. Andres-Gallego, A.M. Pazos, La Iglesia en la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
arii prioritare. O arie prioritară se poate reprezenta ca fiind o grupare de orașe, comune sau județe din același spațiu, care se caracterizează prin profiluri asemănătoare de probleme, ce urmează să fie rezolvate prin politici de dezvoltare. Ariile prioritare permit structurarea unor programe specifice de dezvoltare în diferite domenii (industrie, agricultură, servicii, calitatea medilui înconjurător) și servesc la reducerea discrepanțelor dintre nivelurile de dezvoltare ce caracterizeată entitățile din interiorul regiunilor. Zonarea se sprijină pe observarea fenomenelor socio-economice pentru a stabili reguli
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
un concept nou care ,,urmărește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai.” Dezvoltarea regională are drept scop o structurare echilibrată a teritoriului din perspectiva potențialului economic și social, prin: distribuirea echilibrată a activităților economice în plan regional, astfel încât să se asigure șanse egale de dezvoltare a regiunilor; utilizarea resurselor (locale sau atrase din mediul național sau internațional) pentru satisfacerea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
educația, sănătatea, condițiile de locuit, standardul vieții de familie, etc.. La nivelul unei unitați administrativ - teritoriale se pot determina ierarhii specific, ce permit analiza diferențelor în dezvoltarea sectorială și de ansamblu. În determinarea IGD se pornește de la identificarea indicatorilor și structurarea lor pe grupe de indicatori într-un sistem care să reflecte cât mai bine realitatea și să surprindă cele mai semnificative laturi ale procesului de dezvoltare. Sistemul de indicatori utilizați în calcularea Indicelui Global al Dezvoltării se prezintă în Global
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
medie a acestora; - Orientarea sistemului către domeniile și temele de interes care caracterizează dezvoltarea și fundamentează politica de dezvoltare regională (prioritizare); - Identificarea grupurilor țintă și adaptarea la nevoile acestora, într-un permanent consens asupra problemei analizate sau a aspectelor monitorizate; Structurarea sistemului și indicatorilor, astfel încât să permită o viziune de ansamblu asupra complexității dezvoltării și să evidențieze legăturile cauzale dintre aspectele acestui proces: - Construirea unor cadre de indicatori care să exprime diverse laturi ale dezvoltării regionale durabile, în funcție de situația analizată și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
abordări diverse, atât din perspectiva locală cât și din cea globală, problema disparităților regionale rămânând și astăzi în discuție în speranța descoperirii unor soluții adecvate. Dezvoltarea economică la scară regională a generat apariția conceptului ,,dezvoltare regional”, concept care explică o structurare echilibrată a teritoriului din perspectiva potențialului economic și social. În România, conceptul de dezvoltare regională a atras atenția pe fondul însușirii și aplicării teoriei integrării, materializată într- un lung proces de integrare și de la 01 ianuarie 2007, în aderarea României
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
conținutul, forma de prezentare și utilitatea indicatorilor care caracterizează dezvoltarea regională durabilă. Dezvoltarea unui sistem de indicatori ai dezvoltării complet și eficient trebuie să urmărească: Acordarea atenției cuvenite problemelor reale majore ale globalizării și respectarea angajamentelor internaționale și comunitare europene; Structurarea sistemului și indicatorilor, astfel încât să permită o viziune de ansamblu asupra complexității dezvoltării și să evidențieze legăturile cauzale dintre aspectele acestui proces; Asigurarea disponibilității informațiilor de calitate printr-un sistem de indicatori complet. Deși lipsa datelor este o problemă globală
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
lui modernistă se uită la aventuri dinăuntrul protagonistului. Chiar dacă romancierul nu analizează gândurile personajelor (cum făceau, în detaliu, Joyce sau Woolf), el nu mai poate părăsi interioritatea. Convenția povestirii realiste (Fielding, Dickens, Galsworthy), la fel ca și principiile ei de structurare (tradiția basmului, cronologia), par acum puerile chiar și cititorului nesofisticat. Până și romanele polițiste de calitate proastă discută acum ce gândește eroul, nu numai ce se petrece cu el. Găsim procedeul jurnalului în George Orwell (1984), Lawrence Durrell (Alexandria Quartet
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la față a literaturii, care de nouăsprezece veacuri și mai bine făcea în fond același lucru: spunea o poveste despre un trecut care ducea inevitabil la un prezent și care aștepta un viitor. Mai era apoi și vechea nevoie de structurare a istoriei pe axa unui cuplu: povestirea se învârtea în jurul găsirii perechii potrivite, intriga amoroasă era principala sursă de suspans. Începând cu Fluxul conștiinței, mai ales după eseul Virginiei Woolf, Modern Fiction (care pune clar problema refuzului), cronologia (înșiruirea lineară
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu este suficientă în definirea științei și a medicinei - știință. Ea trebuie să dețină și metode, proceduri, modalități, forme specifice sau adaptate specificului medical, cum ar fi: analiza, sinteza, inducția, deducția, analogia, intuirea, observarea, experimentul etc. Atributul știință trimite la structurarea cunoștințelor într-un ansamblu niciodată complet, nicicum definitiv. Reluările completează descrierea, îmbogățesc conținutul, nuanțează interpretarea faptelor medicale. Intuiția, de exemplu, atât de ilustrată în activitatea medicală, este gândire dinamică (Aristotel), este contemplare ideatorie (Platon) și constituie nivelul superior al cunoașterii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
iubește arta sa“ (Prefață la Corpus...). Competența, performanța fac din profesie artă. Profesia medicală este așadar artă, creație când generalul este adaptat la particular și când acesta este esențializat și asimilat generalului, principiului. în morfologia hippocratică distingem o ierarhizare, o structurare precisă a treptelor pe care medicul trebuie să le parcurgă. Ele sunt: 1) Instruirea, studiul, receptivitatea la explicațiile și sfaturile profesorilor, cunoașterea naturii umane, a organismului uman. Nu accidental Hippocrat se ridică împotriva neștiutorilor, șarlatanilor, practicienilor falși, înșelători, vindecători cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
secolul XIV, în germana modernă. Creștinismul, prin mânăstiri și biserici a alinat, vindecat și i-a învățat pe oameni forme superioare de cultivare a pământului ca și deprinderea meseriilor, artelor, scrisului și cititului. Astfel cultura occidentală începe să dobândească o structurare creștină. Călugării benedictini, ordin apărut în Mânăstirea Monte Casino (529) sunt învățați și poligloți. Ei traduc în latină din limbile greacă, arabă, ebraică și pun baza, după modelul bizantin, unui Spital complex cu spații de cultivare a plantelor medicinale și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
statelor naționale din sec. XIX. Secolul al XVII-lea conturează și mai bine imaginea sistemului deschis al științelor medicale în care apar noi domenii: anatomie generală, fiziologia tisulară, a reproducerii și nervoasă, anatomie patologică, dermatologie, cardiologie, obstetrică etc. începe o structurare dinamică, încurajatoare și obiectivă, dar medicina este încă tributară ambiguităților, speculației arbitrare, fapt ce demonstrează că deși beneficiază de un îndelung trecut, ea se află pe cale de transformare spre medicina modernă propriu- zisă. La progresul medicinei participă medici englezi, italieni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
un sistem formal și un mediu de relații în formare. Este formală pentru că prescrie norme și reguli, sancționează conduitele individuale și informală, pentru că răspunde nevoilor reale ale indivizilor. În societatea contemporană activitatea umană este supusă unui proces de organizare și structurare atât pe plan individual cât și pe plan social. Organizarea răspunde nevoii de a obține rezultate superioare, eficiență sporită, nevoie ce este specifică omului. Individul a conștientizat propriile limite, și-a dat seama că de unul singur, izolat, performanțele sale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de viață. Identitatea reprezintă conștiința clară a individualității unei persoane, formată prin integrarea într-un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente), rolurile și statutele sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a comportamentului, modalitățile de identificare cu modelele. Identitatea se află într-o permanentă construcție și reconstrucție. Structurarea ei începe încă din copilărie, continuă în perioada școlară mică când se conturează pe baza rezultatelor activității școlare și a raportării acestora la ceilalți și la cerințele lor, dar vorbim despre identitate odată cu perioada adolescenței când abilitățile cognitive și de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în copilărie, dar mai ales aprecierile furnizate de ceilalți, influențând procesul actual de identificare. Mai mult, succesul sau eșecul școlar, adaptarea sau inadaptarea școlară, ca și modul în care puberul este privit de colegi și de profesori, pot afecta adesea structurarea imaginii și a conștiinței de sine. Procesul identificării și al dezvoltării conștiinței de sine presupune însă și raportarea la cei din aceeași generație, la grupul de aceeași vârstă. În cazul în care puberul are o conștiință de sine mai înaltă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestea vor fi curând înlocuite printr-un echilibru mai stabil și prin adoptarea unei conduite apropiate de cea a adultului. Se consideră că adolescența este o perioadă de mare dinamism, tânărul fiind intens preocupat de scopuri și idealuri sociale, de structurarea rapidă a intereselor sale profesionale, intelectuale și culturale, o etapă de intensă construcție interioară. În cazul societăților dezvoltate este ușor de observat când începe adolescența. Ea este semnalată de indicii care marchează sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]