11,661 matches
-
subiectelor cercetării. Sensibilă la grupuri și la reprezentările lor, istoria vieții de zi cu zi s-a dezinteresat tot mai mult de indivizi și de existența acestora. Intens preocupată de abstracte tendențialități, antropologia cotidianului a ajuns să ignore concretețea trăirilor subiective. De aici, de la această carență și din necesitatea de a o remedia a decurs cea de-a treia (și, deocamdată, ultima) reconfigurare epistemologică a istoriei cotidianului, care ar putea fi definită, sintetic, drept o întoarcere la subiect, adică la om
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu erau luate în seamă). O seamă de consilii profesorale și senate universitare s-au ridicat în apărarea unor personalități de marcă. Rezultatele au fost însă minime. Criteriile principale au fost cele mai sus menționate, dar au intervenit și altele, subiective, membrii comisiilor având prilejul de a-și satisface animozități personale. Au fost scoși din învățământ un mare număr de profesori. Numai la Iași au fost epurate treizeci de cadre didactice universitare (Iordan, 1979). Așa a început teroarea, principală caracteristică a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a înțelege mai bine realitatea vieții cotidiene din perioada comunistă. O poziție de neutralitate totală este, bineînțeles, imposibilă, mai ales pentru cei care au cunoscut direct acele vremuri. Oricum, în analiza ce urmează accentul va fi pus tocmai pe factorii subiectivi profunzi aflați în joc și care nu sunt luați în seamă de obicei. Pe de altă parte, istoria însăși a regimului comunist este destul de lungă și neunivocă. Se pot degaja mai multe perioade, realiza diverse cronologii. Ultima sa parte este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pot spori sau diminua. Problematica fricii Clasic în psihopatologie, frica est diferențiată de angoasă și anxietate 5 prin faptul că are un obiect plasat în lumea reală. Frica fără obiect, nejustificată, este proprie tocmai angoasei (anxietății). În acest caz, trăirea subiectivă este similară cu cea din confruntarea cu un pericol extern, deși el este absent. Trăirea este deci fundamentală și a fost comparată în psihopatologie cu amețeala (Ey et al.,1960). Dacă amețeala presupune o stare de nesiguranță, angoasa are ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui pericol nu toată lumea se teme - sau nu toată lumea se teme în aceeași manieră. Acest detaliu demonstrează indirect că există o participare internă, personală, în orice reacție de frică. În psihopatologie, această componentă ocupă cea mai mare parte a manifestărilor subiective, și nu răspunsul la vreo stimulare externă. Dar și alte situații relevă același lucru, anumite pericole discutabile implică o trăire intensă - spre exemplu, situația de examen. Nimeni nu este efectiv amenințat la un examen, dar, în general, teama e considerată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și al frigului. Pericolul era real, dar nu neapărat imediat, mai ales în cazul penuriei alimentare. Motiv pentru care erau persoane care imaginau mai ușor obiectul fricii, în speță foamea sau frigul, și care resimțeau în mai mare măsură trăirea subiectivă de amenințare. Alte persoane, fără să aibă o trăire importantă de frică, erau pur și simplu foarte active în a lua măsuri contra acestor frici și făceau rezerve de alimente și combustibili. În anumite momente, acești indivizi erau denunțați în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o majoritate a populației era confruntată cu aceleași amenințări, deci este vorba despre un fenomen colectiv, care, în plus, a funcționat pe o durată de timp importantă. Or, confruntarea îndelungată cu o situație duce la obișnuință, iar obișnuința estompează latura subiectivă, trăirea internă. De fapt, nici caracterul general al pericolului în chestiune, nici durata sa mare nu elimină frica. Ceea ce se modifică e maniera în care sentimentul de amenințare este tratat în viața psihică. Mecanismele de apărare Maniera în care prezența
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
e posibilă în lumea internă, ceea ce se poate face este transformarea elementelor care provoacă angoasa. Inițial, Freud era convins că acesta este cazul imaginilor mentale cu caracter sexual. Or, „soarta” lor era să fie supuse refulării. Refularea are ca efect subiectiv conștient uitarea și face dificilă găsirea sursei angoasei. Persoana își amintește, eventual, că ceva i-a provocat frica, dar nu și ce anume, putând invoca o cauză exterioară. Freud a arătat că esența refulării este „doar îndepărtarea și menținerea la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mult. În concluzie, frica de zi cu zi din ultima perioadă a regimului comunist, deși cumva limitată în proporții, era o formă de teroare tipică pentru sistemul totalitar, putând avea consecințe grave. Prezența sa este de regăsit la nivel individual, subiectiv, ca o formă de trăire tipică. Dar acceptarea capătă mai mult sens prin luarea în considerare a contextului social deosebit al acelei perioade istorice. Căci fenomenele psihice colective nu pot fi înțelese fără o astfel de raportare la caracteristicile sociale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
durată. Rezultatele experimentelor învățare-memorare au argumentat că eficiența învățării este dependentă nu doar de dificultatea conținuturilor de memorat, ci și de anumite variabile proprii subiectului. Caracteristicile subiectului ce condiționează procesul de memorare - importante în amintirea unor conținuturi cu puternice implicații subiective, cum este tema noastră - sunt sintetizate astfel de Reuchlin (1996, pp. 123-129): a) atitudinile ce operează procesul de filtraj; se constată și că acordul subiectului și orientarea textului (în cazul experimentelor practicate) accelerează procesul de învățare și invers, aceste efecte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu am fost la început speriați. O inițiativă instituțională nu-ți dădea insecuritate. Dar efectul de bulgăre de zăpadă a funcționat și nici acum nu există o descriere clară a întâmplării noastre. Ea rămâne un scenariu incoerent, plin de interpretări subiective, de legende și folclor. Oricât de represivă este o societate, normalitatea din noi nu ne ferește, ci, dimpotrivă, ne face vulnerabili. Cine a putut crede că totul a fost o înlănțuire de gesturi iresponsabile, lașe, lipsite de rațiune, în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau divorțul și recăsătorirea soției. Schimbările dramatice ale contextului social/situației familiale la ieșirea din detenție l-au plasat pe fostul deținut politic într-un context inedit, perceput ca un fel de nou început. Acestea au stat la baza sentimentului subiectiv de discontinuitate cu viața anterioară și a zdruncinării sistemului de credințe și valori, afectând negativ speranțele de viitor, sentimentul de securitate personală și identitate pozitivă. Indiferent de durata detenției, momentul arestării a constituit un factor determinant al dezvoltării percepției unei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin „reeducare” raportează un număr semnificativ mai mare de situații traumatizante pe durata anchetei. Efectele pe termen lung ale unor astfel de evenimente sunt cauzate de intervenția a cel puțin patru tipuri de variabile: caracteristicile stresorului, variabile specifice victimei, răspunsul subiectiv la agentul stresor și reacția celorlați față de victimă. Nici unul dintre acești patru factori nu poate exista independent față de ceilalți. Evenimentele traumatice se pot combina cu caracteristicile victimei și cu reacția socială de după traumă pentru a determina interpretarea subiectivă a evenimentului
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victimei, răspunsul subiectiv la agentul stresor și reacția celorlați față de victimă. Nici unul dintre acești patru factori nu poate exista independent față de ceilalți. Evenimentele traumatice se pot combina cu caracteristicile victimei și cu reacția socială de după traumă pentru a determina interpretarea subiectivă a evenimentului stresor. Or, foștii încarcerați susțin că după eliberarea din închisoare erau în continuare urmăriți, timorați, găseau cu mare dificultate un loc de muncă, iar la prima abatere - reală sau inventată - erau dați afară din serviciu. Astfel, un număr
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
are loc un proces în sine coerent al experienței traumatice. După cum consideră Fischer și Riedesser (2001), „fiecare nou val de persecuții deschide iar toate rănile și este trăită o stare de persecuție poate fragmentată temporal, dar care este totuși coerentă subiectiv”. Aceste rezultate sunt în acord cu studiile efectuate pe foștii prizonieri politici din alte țări sau cu cele care au avut în vedere supraviețuitorii lagărelor de concentrare, studii ce au relevat prezența semnificativă a tulburării de stres posttraumatic, depresiei, tulburărilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un număr uneori insuportabil de mare de asemenea „dezorientări sau imprecizii”. Nostalgia trecutului este întotdeauna mitică, iar ambivalența atitudinală nu trebuie să ne mire. Nu neapărat din cauza perceperii diferite a realității, în funcție de amplasamentul social al fiecăruia, ci și datorită diferențierilor subiective în a percepe și prelucra cognitiv ceea ce noi definim apoi a fi o realitate. Ai făcut deja o precizare paradigmatică: cum l-a perceput psihoterapeutul X - însă există și alte „filtre”, biologice sau spirituale, care au influențat „prelucrarea” mea. Indiferent
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o pasiune și o amantă: Franța”. Așadar, o descriere detaliată a relației de apropiere dintre caracterele noastre „impregnate de comunism” s-ar putea folosi de termeni sinonimi descrierii unei iubiri, deosebirea fiind făcută doar de profunzimea sentimentului sau de modurile subiective de reprezentare a obiectului ei. Fără a intra în detaliile psihologiei propagandei, se poate spune că discursul comunist era plin de stimulări afective puternic polarizate: dragostea de țară, partidul care trebuia adorat, conducătorii iubiți și idolatrizați, pentru ca apoi simțirea și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Merleau-Ponty din Le Visible et l’invisible, face fenomenologia cuvântului. Ca memorialist, în impresiile de călătorie din Reverii pe malurile Senei (1978) V. evocă uneori fidel și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac, Marcel Proust, Guillaume Apollinaire, André Breton, B. Fondane, Ilarie Voronca. Călătorul își continuă notațiile impresioniste în Popas lângă Notre-Dame (1981), scriind despre Victor
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
a analizatorilor implicați în actul perceptiv, de preocupările, interesele și experiența perceptivă a persoanei. De asemenea, percepția este o conduită psihologică mai complexă, bazată în mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică întreaga personalitate (vezi Sillamy, 1996). La copiii cu deficiențe mintale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
luarea deciziei și rezolvarea problemelor etc.), prin stabilirea legăturilor existente între acestea și comportamentul uman. Perspectiva psihanalitică subliniază rolul motivației inconștiente și, mai ales, efectul refulărilor anumitor impulsuri din copilărie în conduita noastră actuală. Perspectiva fenomenologică se concentrează asupra trăirii subiective a experienței și asupra motivației în vederea autorealizării. Altfel spus, activitatea psihică umană și procesul de analiză a particularităților personalității pot fi studiate din mai multe puncte de vedere. Personalitatea, definită la modul general ca o structură complexă și dinamică de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
intonația, intensitatea discursului. Se poate observa că producerea unui gest este asociată mai frecvent cu momentele de tăcere în discursul verbal sau în situațiile când subiectul are dificultăți în redarea ideilor. În același timp, gestul pune în evidență și starea subiectivă a vorbitorului. În acest context, se remarcă faptul că mișcările mâinii reflectă atitudinea afectivă, implicarea în sarcină, încrederea în sine, starea de tensiune. În ultimul timp, în perspectiva educației permanente, demutizarea a căpătat un sens mai larg, deoarece însușirea laturii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
raporturilor convenționale consacrate de logica lingvistică în limbă. 2. Dificultățile de învățare a conținutului limbajului se referă la aspectele semantice ale limbii; asimilarea cuvintelor limbii (vocabularul, fondul lexical al limbii) nu se rezumă la memorarea etichetelor lingvistice, ci implică procese subiective de cunoaștere a realității și de reprezentare simbolică și analitică (simboluri, concepte, judecăți și raționamente); acest proces începe în copilăria mică și continuă de‑a lungul vieții prin: - cunoașterea obiectelor și proprietăților lor esențiale; - categorisirea obiectelor și ierarhizarea lor; - cunoașterea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mai puțin relevante, dar o clasificare sintetică incluzând toate subcategoriile și subtipurile întâlnite în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultățile de învățare induse: a) intrinsece: - acțional‑procedurale (receptare pasivă, lipsa tehnicilor de învățare); - organizaționale (neeșalonarea învățării, interferențe în învățare, autoevaluare subiectivă); - atitudinale (indiferență, dezinteres, negativism); - valorificate (precaritatea experienței anterioare, lacune în învățarea anterioară); - ocazionale (incidente, indispoziții, prezența unor boli); b) extrinsece: - calitatea precară a instruirii/predării; - suprasolicitarea școlară; - lipsa unui regim de activitate intelectuală; - nivelul cultural și material scăzut în familii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mama. Autismul infantil reprezintă un factor important al nereușitei sau al inadaptării școlare și desemnează, în accepțiunea lui E. Bleuler, o trăsătură psihoafectivă particulară, caracterizată prin profunda interiorizare a ideilor și a sentimentelor proprii. Această repliere totală asupra propriei lumi subiective este însoțită de o gândire necritică, egocentrică (ruptă de realitate și dominată de fantezie și reverie), care debutează de obicei precoce (aproximativ la vârsta de 2‑3 ani); copilul refuză contactul cu persoanele și situațiile externe, refugiindu‑se în lumea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
4‑11 permit notarea timpului de execuție; - descriptorii prezentați în dreptul fiecărei note reprezintă mai degrabă niște repere și nu epuizează toate posibilele reacții/soluții/mișcări din timpul execuției subiecților, dar orientează evaluatorul în activitatea sa (de aici și caracterul oarecum subiectiv al evaluării care poate fi depășit cu ușurință după un număr de aplicații); - comenzile se exprimă clar, precis, astfel încât copilul să înțeleagă corect sarcina de executat; subiectului nu i se demonstrează nimic din ceea ce trebuie să facă, el trebuind să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]