5,716 matches
-
cât mai degrabă opțiunea evidentă pentru eroul de factură tragică, așa cum îl va defini teoria literară a secolului al XX-lea. Că eșecul prin alunecarea acestuia în didacticism sau schematism moralist va însoți, adeseori, construcția eroului gândit ca înălțător sau sublim, asta e cu totul altceva. 6.2. Între tragic și dramatic: periplu în proza slaviciană Perioada în care Slavici își publică lucrările în revistele sau la editurile bucureștene este una prolifică, dar nu și benefică scriitorului. Capodoperele rămân creațiile răstimpului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
al eroului: gura lumii e cea mai importantă. Tu ești ceea ce spune ea că ești. Nu e aici nimic din lupta pentru păstrarea imaginii de sine de la marii "vinovați tragici". De la Antigona la Stavroghin, de la Oedip la Joseph K., între sublim și grotesc sau ridicol (cum vede Ileana Mălăncioiu parcursul lor existențial sau capătul de drum), personajele ce se așază sub orizontul tragicului nu se dezic niciodată de sine, tragismul lor rezultă tocmai din căutarea unei soluții în rațiune pentru a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
răzbi în numele iubirii ei. Ce reprezintă oare toate aceste momente ale unei existențe, dacă nu trepte ale ascensiunii unui caracter spre desăvârșire?! Și ce reprezintă Persida într-o clasificare caracterologică a unei poetici riguros sistematizate, dacă nu personajul tragic, personajul sublim?! Un alt argument care vine în sprijinul acestui portret complex al întruchipării "sublimului" ni-l oferă punerea în paralel cu scop comparativ a portretului fizic al Persidei și al Vetei din Spiru Călin: Persida era înaltă, lată-n umeri, plină
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dacă nu trepte ale ascensiunii unui caracter spre desăvârșire?! Și ce reprezintă Persida într-o clasificare caracterologică a unei poetici riguros sistematizate, dacă nu personajul tragic, personajul sublim?! Un alt argument care vine în sprijinul acestui portret complex al întruchipării "sublimului" ni-l oferă punerea în paralel cu scop comparativ a portretului fizic al Persidei și al Vetei din Spiru Călin: Persida era înaltă, lată-n umeri, plină, rotundă și cu toate aceste, subțirică s-o frângi din mijloc: iar fața
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
întuneric ori numai din dos, ai urmări-o cu neastâmpăr, ca să-i vezi și fața. Nu frumusețea fizică a reprezentat punctul de plecare al investigației noastre, dar prezentarea ei ni se pare esențială în completarea imaginii despre eroina lui Slavici. Sublimul așa cum ne-a învățat J. A. Eberhard 211 într-una din primele definiții date acestei categorii estetice atât de controversate trimite mai întâi de toate la frumos, iar Persida face parte dintre acele femei care impresionează de la bun început. Ne
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Persidei. La noblesse oblige! Nu credem că Slavici avea o altă viziune asupra eroinei sale. Ne reamintim acum textul celebru pentru poetica creației sale despre care putem acum susține că închide cu certitudine în sine și intenția literară a realizării sublimului estetic: Priviți pe om în luptă cu lumea, în luptă cu puterea nemblânzită a întâmplărilor, în luptă chiar cu dumnezeirea, și stați cuprinși de uimire în față cu această luptă. Ce vă uimește însă? Lumea? Întâmplările? Dumnezeirea? Nu! Puterea vă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cuprinși de uimire, sufletul vi se înalță și vi se întărește, deoarece ați văzut un om în luptă cu o întreagă lume, și omul nu s-a dat biruit 212. Cât de apropiată e această frază de consacrata definiție dată sublimului de către Mihail Dragomirescu 213! Avem impresia că aparține lui Slavici de la primul până la ultimul cuvânt, Slavici cel atât de îndrăgostit de tragic și atât de fidel ... chiar dacă a fost adeseori trădat. 6.4. Slavici și tragicul... ca vocație Trei lucrări
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în spațiul lingvistic german (1775-1918) -Un studiu imagologic, traducere și introducere de Dumitru Hîncu, Editura Univers, București, 1997. Hitchins Keith, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania (1700-1868), ediție de Pompiliu Tudor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. Ianoși Ion, Sublimul în estetică, Editura Meridiane, București, 1983. Jankélévitch Vladimir, Paradoxul moralei, traducere de Janina Ianoși, postfață de Ion Ianoși, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Johnston William M., Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848 1938, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se confrundă, de fapt, doar cu interdincția de natură psihologică, cea mai puternică dintre toate și fundamentală în luarea unei decizii vitale. 211 J.A. Eberhard își publică în anii 1803-1805 Manualul esteticii. El dă definiții ale frumosului, miraculosului, naivului, sublimului, idealului, interesantului ș.a.: "Sublimul e ceea ce produce admirație". 212 "Radu, poema de Ronetti-Roman", op. cit., p. 147. 213 "Sublimul presupune la eul contemplator o forță a eului puțin comună, o puternică sentimentalitate. Cel care creează sublimul trebuie să aibă un suflet
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
doar cu interdincția de natură psihologică, cea mai puternică dintre toate și fundamentală în luarea unei decizii vitale. 211 J.A. Eberhard își publică în anii 1803-1805 Manualul esteticii. El dă definiții ale frumosului, miraculosului, naivului, sublimului, idealului, interesantului ș.a.: "Sublimul e ceea ce produce admirație". 212 "Radu, poema de Ronetti-Roman", op. cit., p. 147. 213 "Sublimul presupune la eul contemplator o forță a eului puțin comună, o puternică sentimentalitate. Cel care creează sublimul trebuie să aibă un suflet puternic, pentru a subjuga
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
luarea unei decizii vitale. 211 J.A. Eberhard își publică în anii 1803-1805 Manualul esteticii. El dă definiții ale frumosului, miraculosului, naivului, sublimului, idealului, interesantului ș.a.: "Sublimul e ceea ce produce admirație". 212 "Radu, poema de Ronetti-Roman", op. cit., p. 147. 213 "Sublimul presupune la eul contemplator o forță a eului puțin comună, o puternică sentimentalitate. Cel care creează sublimul trebuie să aibă un suflet puternic, pentru a subjuga materia obiectivă și a și-o apropia" sau "Sufletul se luptă cu materia și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
definiții ale frumosului, miraculosului, naivului, sublimului, idealului, interesantului ș.a.: "Sublimul e ceea ce produce admirație". 212 "Radu, poema de Ronetti-Roman", op. cit., p. 147. 213 "Sublimul presupune la eul contemplator o forță a eului puțin comună, o puternică sentimentalitate. Cel care creează sublimul trebuie să aibă un suflet puternic, pentru a subjuga materia obiectivă și a și-o apropia" sau "Sufletul se luptă cu materia și o biruie. (...) Impresia ce ne-o lasă această biruință a sufletului este aceea de sublim". (Mihail Dragomirescu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
care creează sublimul trebuie să aibă un suflet puternic, pentru a subjuga materia obiectivă și a și-o apropia" sau "Sufletul se luptă cu materia și o biruie. (...) Impresia ce ne-o lasă această biruință a sufletului este aceea de sublim". (Mihail Dragomirescu, Principii de literatură). 214 George Steiner, The Death of Tragedy, Faber and Faber, London, 1961. 215 Friedrich Nietzsche, "Nașterea Tragediei", traducere de I. Dobrogeanu-Gherea și Ion Herdan, în De la Apollo la Faust, Editura Meridiane, 1978. 216 George Steiner
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de corupție?"... Răspunsul este dat imediat de definiția unui program precis de restaurație morală, termenul de restaurație ar trebui să fie înțeles aici în sensul său cel mai riguros, pentru că e vorba înainte de toate de regăsirea și restabilirea virtuților atribuite sublimilor lacedemonieni și nu mai puțin admirabililor romani. De unde și insistența asupra unei educații cu finalitate militară, deopotrivă ascetică, vegetariană și rurală: "Educația copiilor de la zece la șaisprezece ani este militară și agricolă", viitorii cetățeni nu trebuie să trăiască decît mîncînd
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
eroii săi. Odată cu apariția primului romantism, o anumită emoție și tAndréțe, efuziunile și plînsul au venit, pe de altă parte, să învăluie cu un surplus de gingășie romanescă evocarea unui trecut dispărut. Rămîne același elan care a cîntat "virtuțile antice sublime ce au cinstit secolele pe care noi Ie numim barbare". Fericit timp al cavalerilor, epocă ce nu va fi uitată niciodată, strigă ducele de Richelieu în exil. Să fiți neîncetat în memoria noastră și atunci falsa măreție a secolului al
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
alte cuvinte și alte semne decît acelea prin care un puternic impuls lăuntric afectiv obliga organele să se manifeste prin vorbire și gest. Dacă ne gîndim la dificultatea deosebită pe care o simțim atunci cînd exprimăm altora senzații delicate sau sublime, de care totuși sîntem realmente conștienți, e ușor să înțelegem de ce oamenii identificau intelectul lor cu al altora. [...] Se spune că pe atunci un suspin doar, un cuvînt, un gest, care acum este semnul imperfect, vag sau echivoc al senzațiilor
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
faț de religie și fenomenul religios, (nu numaidecât ateist sau antireligioas, el semnaleaz c Epocile de aur ale vieții religioase pleac de la ideea c omul e un amnunt al creațiunii, între atâtea altele. Oper mreaț a divinitții, în spectacolul grandios, sublim al universului, omul ar avea același loc cu animalele necuvânttoare, cu ierburile, cu munții și cu apele. Pornind de la textul biblic al Facerii, socotind c Omul e contopit ori împrștiat în opera divin, fr putere, fr ființ, ori fr soart
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Oprirea constituie în ordinea vital excitantul principal. Omul, conștient de ceea ce se întâmpl, execut atâtea și atâtea acte care înseamn o srire peste instinctul de conservare sau peste actul de gravitate care-l leag de pmânt, realizând o eliberare total, sublim, care face gloria acestui rege al creației, care este omul. În acest fel și în acest chip se ilumineaz moto-ul La gloire de l'homme c'est de se depenser pour rien, pus de autor în fruntea capitolului despre
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
nu numai adevărul, ci și suprema frumusețe rece și austeră, ca aceea a unei sculpturi, fără a face apel la vreo parte mai vulnerabilă a firii noastre, fără capcanele superbe ale picturii sau muzicii, și totuși pură într-un mod sublim și capabilă a atinge o serioasă perfecțiune, așa cum doar marea artă o poate întruchipa. Adevăratul spirit de încântare, de exaltare, sentimentul de a fi mai mult decât Omul, care este piatra de încercare a celei mai mari excelențe, se regăsesc
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
printr-o vertiginoasă annihilatio, declară că Dumnezeu și nimicul, "îngerul, musca și sufletul" sunt același lucru ca în comentariul la versetul din Luca: "Pavel se ridică de la pământ și, cu ochii deschiși, văzu nimicul"? Și de ce nu, alături de acesta, alte sublime expresii ale misticii speculative, de la Pseudo-Dionisie Areopagitul până la Ioan al Crucii și Angelus Silesius? Și atunci de ce să nu-l includem aici pe Charles de Bouvelles, care în plină Renaștere, în a sa Liber de nihilo (1509), se ocupa de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu celebra întrebare formulată în Principiile naturii și grației: "De ce există mai degrabă ceva decât nimic?" și cu răspunsul încă și mai stupefiant: "Pentru că nimicul este mai simplu și mai facil decât orice"5? Și în sfârșit, de ce nu acel sublim maestru al nimicului care a fost Leopardi, cu teza însemnată în Zibaldone potrivit căreia "principiul lucrurilor și al lui Dumnezeu însuși este nimicul"6? Asemenea unei umbre imposibil de înlăturat, nimicul a însoțit și preocupat dintotdeauna reflecția filosofică așa cum Mefisto
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de a fonda în mod rațional valori ultime și alegeri ale vieții. Este destinul epocii noastre scria Weber cu raționalizarea și intelectualizarea care-i sunt proprii, și mai ales cu a sa dezvrăjire a lumii, că tocmai valorile ultime și sublime s-au retras din sfera publică pentru a se refugia în împărăția extramundană a vieții mistice sau a fraternității de raporturi imediate dintre indivizi 126. Consecința dezvrăjirii este politeismul valorilor, coexistența dintre instanțe și alegeri ultime ale vieții aflate în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ne sunt impuse mai degrabă ca certitudini dogmatice decât argumentate cu raționamente, trimit la analiza amplă pe care Caraco a furnizat-o în diferite opere, ale căror titluri vorbesc de la sine: Școala intransigenților (L'école des intransigeants, 1952), Dezirabilul și sublimul. Fenomenologia apocalipsei (Le désirable et le sublime. Phénoménologie de l'apocalypse, 1953), Opt eseuri despre rău (Huit éssais sur le mal, 1963), Mormântul istoriei (Le tombeau de l'histoire, 1966). Și trimit mai cu seamă la experiența trăită din care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dogmatice decât argumentate cu raționamente, trimit la analiza amplă pe care Caraco a furnizat-o în diferite opere, ale căror titluri vorbesc de la sine: Școala intransigenților (L'école des intransigeants, 1952), Dezirabilul și sublimul. Fenomenologia apocalipsei (Le désirable et le sublime. Phénoménologie de l'apocalypse, 1953), Opt eseuri despre rău (Huit éssais sur le mal, 1963), Mormântul istoriei (Le tombeau de l'histoire, 1966). Și trimit mai cu seamă la experiența trăită din care a germinat gândirea sa asupra absurdului, și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și o veridicitate de necontestat. II. p. 171, r. 15 16 : „Și eu eram vesel ca vremea cea bună și șturlubatic și copilăros ca vântul în turburarea sa” naivitatea și lipsa de griji a vârstei copilăriei aduc o stare extatică sublimă; p. 172, r. 20 22 : „Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat” recunoștința față de binefacerile părintești; o sacralizare a maternității; r. 28 30 : „căci sprințar și înșelător este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]