4,737 matches
-
rolul instanței constituționale ar fi negat. În plus, aceasta echivalează cu o limitare nepermisă a exercitării unei căi de atac. 32. Or, România este un stat de drept în care, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție, "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Curtea Constituțională este, potrivit art. 142 alin. (1) din Constituție, "garantul supremației Constituției", iar deciziile sale sunt "general obligatorii și au putere numai pentru viitor", potrivit art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. Pe
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
de atac. 32. Or, România este un stat de drept în care, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție, "respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Curtea Constituțională este, potrivit art. 142 alin. (1) din Constituție, "garantul supremației Constituției", iar deciziile sale sunt "general obligatorii și au putere numai pentru viitor", potrivit art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. Pe aceste dispoziții constituționale se întemeiază expresia obligativității erga omnes a interpretării și soluției pronunțate de instanța de contencios
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
constatare a neconstituționalității, deși face parte din ordinea juridică normativă, considerentele, cât și dispozitivul său fiind general obligatorii, ea nu profită în ipoteza hotărârilor judecătorești definitive decât acelor subiecte de drept cărora acestea le-au antamat fondul cauzei. 35. Principiul supremației Constituției și principiul legalității sunt de esența cerințelor statului de drept, în sensul prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (2), conform cărora " Nimeni nu este mai presus de lege" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 53 din 25
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă." 15. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principala critică a autorilor excepției de neconstituționalitate este aceea că salariile personalului didactic și didactic auxiliar trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul
DECIZIE nr. 829 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269302_a_270631]
-
înfăptuirii justiției în materie civilă. ... (2) În înfăptuirea justiției, instanțele judecătorești îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăților fundamentale, a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și persoanelor juridice, aplicarea legii și garantarea supremației acesteia. ... Articolul 2 Aplicabilitatea generală a Codului de procedură civilă (1) Dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă. ... (2) De asemenea, dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268976_a_270305]
-
în timp ce anexa nr. 3b la aceeași lege stabilește salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învățământul preuniversitar. 15. În opinia autorului excepției, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici identice. Astfel, prin Decizia nr. 338 din 30 aprilie 2015 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 763 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269150_a_270479]
-
I, nr. 440 din 23 iunie 2011). 37. Așa fiind, având în vedere cele mai sus arătate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu afectează prevederile constituționale ale art. 124. 38. În ce privește critica raportată la statul de drept, la principul supremației legii și la dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că tocmai dispozițiile legale contestate referitoare la dispunerea condamnării doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă conferă procedurii caracterul echitabil, deoarece, pe lângă faptul că, potrivit art. 4
DECIZIE nr. 778 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100 alin. (2) teza finală şi art. 103 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269183_a_270512]
-
neîntemeiată. Astfel, în ceea ce privește motivele pe care se întemeiază excepția, apreciază că acestea privesc aplicabilitatea legii, în principal. Arată, în esență, că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră poziția dominantă a acesteia în sistemul de drept, beneficiind de garanțiile specifice supremației sale, respectiv controlul general al aplicării Constituției, controlul constituționalității legilor, îndatorirea fundamentală de a fi respectată. Existența și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, având ca scop aplicarea cadrului legal ce reglementează integritatea în exercitarea funcției publice, evidențiază natura constituțională a
DECIZIE nr. 804 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
se apreciază că redeschiderea dosarelor întocmite pentru fapte săvârșite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010 și întocmirea rapoartelor de evaluare în temeiul actului normativ menționat, reprezintă o aplicare retroactivă a prevederilor acestuia. Statul de drept presupune respectarea supremației Constituției, astfel încât o lege nu poate să înfrângă principiul constituțional al neretroactivității. Potrivit celor arătate de autorul excepției de neconstituționalitate, persoanele cu evaluări în curs la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 au un dezavantaj legal
DECIZIE nr. 804 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
activității de evaluare și, după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare." ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și respectarea supremației Constituției și a legilor, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică articolele art. 10 lit. e) și f), art.
DECIZIE nr. 804 din 24 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. e) şi f), art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 21 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269182_a_270511]
-
unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a reținut că trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției", și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, "În România, respectarea [...] legilor este obligatorie". Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate
DECIZIE nr. 31 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269220_a_270549]
-
poate să modifice în totalitate sau parțial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare»" (a se vedea și supra, paragraful 13). 19. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că trăsătura esențială a statului de drept o constituie supremația Constituției și obligativitatea respectării legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 , publicată
DECIZIE nr. 31 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269220_a_270549]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011 sau Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015) și că "statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea tuturor legilor și tuturor actelor normative cu aceasta" ( Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004). 20. În acest sens, Curtea a reținut că una
DECIZIE nr. 31 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269220_a_270549]
-
Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. 22. Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției", și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, "în România, respectarea [...] legilor este obligatorie". Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate
DECIZIE nr. 31 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (2) şi (3) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269220_a_270549]
-
unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară. Totodată, prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a reținut că trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției", și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, "În România, respectarea [...] legilor este obligatorie". Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
poate să modifice în totalitate sau parțial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare»" (a se vedea și supra, paragraful 14). 24. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit că trăsătura esențială a statului de drept o constituie supremația Constituției și obligativitatea respectării legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 232 din 5 iulie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 , publicată
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, sau Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015) și că "statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea tuturor legilor și tuturor actelor normative cu aceasta" ( Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004). 25. În acest sens, Curtea a reținut că una
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară. 27. Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora "Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției", și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, "în România, respectarea [...] legilor este obligatorie". Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate
DECIZIE nr. 30 din 27 ianuarie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269227_a_270556]
-
nu determină schimbarea competenței, cu excepția infracțiunilor săvârșite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1)." 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit cărora respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 72 alin. (2) teza finală, potrivit cărora competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru deputații și senatorii trimiși în judecată
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
completările ulterioare, care va fi adoptată de Guvern." 26. În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiului separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) potrivit căruia respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 4 alin. (2) referitor la criteriile de nediscriminare, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, art. 136 alin. (3) prin care
DECIZIE nr. 406 din 15 iunie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului TranSporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273510_a_274839]
-
aduce atingere prevederilor constituționale, întrucât "și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de exigen��a de ordin constituțional cuprinsă în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia, în România, respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie" ( Decizia nr. 1.092 din 18 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 31 ianuarie 2013, și Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 , citată anterior), arătând apoi că acest lucru
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
penale, distinctă de împăcare, deși nicio dispoziție legală nu conduce la conturarea unei astfel de voințe a legiuitorului, echivalează atât cu o ingerință nepermisă a puterii judecătorești într-o atribuție de competența exclusivă a autorității legiuitoare, cât și cu încălcarea supremației legii, care atribuie în mod expres și explicit doar împăcării, pe lângă alte instituții nerelevante în speță, caracterul unei asemenea cauze. Totodată, a admite, potrivit interpretării obligatorii date de Înalta Curte de Casație și Justiție, că încheierea unui acord de mediere
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii se dă unui text legal o anumită interpretare nu este de natură a fi convertită într-un fine de neprimire care să oblige Curtea ca, în pofida rolului său de garant al supremației Constituției, să nu mai analizeze textul în cauză în interpretarea dată de instanța supremă. Constituția reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa; astfel și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
autorități pot acționa; astfel și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia în România respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie. Din perspectiva raportării la prevederile Constituției, Curtea Constituțională verifică constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin recursurile în interesul legii. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (2) și art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . 25. În ceea ce privește dispozițiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 , se susține că sunt nepredictibile și încalcă supremația Parlamentului în materie de legiferare. Asemenea critici nu pot fi reținute. Textul criticat trimite expres la "atribuțiile ce revin" Biroului Electoral Central, atribuții care sunt stabilite de asemenea expres în cuprinsul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 115/2015
DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273727_a_275056]