4,273 matches
-
277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși puterea de a înțelege admonestarea și porunca divină de a se îndepărta de tentațiile trupului care au subjugat-o. Personajul feminin chaucerian este surd nu doar la propriu, ci și la figurat, nu acceptă decât ceea ce i se pare avantajos pentru poziția sa în socieate, pentru păstrarea unei minime aparențe de moralitate. Chiar și denumirea orașului din care provine eroina lui Chaucer are o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
milostenia și veselia. Măsura și echilibrul îi guvernează ființa: „Cred că-n lumea toată/ N-a fost ca ea mai măsurată.”656 Idealul feminin medieval trebuia să rămână distant și intangibil, de aceea iubita cavalerului nu răspunde niciunor avansuri, pare surdă la orice declarație de iubire, ignoră cu inocență admiratorii, fără a-și pierde însă umanitatea profundă, văzând în cei de lângă ea mai curând niște frați, decât posibili iubiți, și pledând pentru o iubire platonică, nepretinzându-le, pentru a le încerca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de aceea putem sublinia solitudinea tinerei femei, așa cum reușește să o evidențieze Chaucer.992 „Deși ceilalți apreciază frumusețea Cresidei, este o apreciere de la distanță. Apariția ei angelică și încântătoare atrage admirația publică, dar nu și intimitatea. Pentru Chaucer, Cresida rămâne surdă („saudă ea nu poate”993) de-a lungul celei mai mari părți a operei.”994 Ceea ce autorul reliefează în prima carte a poemului, însingurarea femeii, pare a fi susținut și în celelalte cărți. Tot pentru a o umaniza, dar și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prin pădure. La capăt ai să vezi un munte: în vârful muntelui ai să vezi un palat. Acolo e locuința Soartei. Intră înăuntru, dar ceea ce vei vedea și auzi, nici să te miri, nici să vorbești, la toate să rămâi surd și mut. Acolo vei sta trei zile și, pe urmă, vei putea vorbi. Și așa ai să afli care ți-i soarta ta pe lume." 103 "Casa Morții" din basme dezleagă legăturile pământești și leagă viețile oamenilor: "Casa Morții era
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui să se sfrijească, / La judecători, în divan, să se risipească, / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Să nu mai vorbească / Și să nu mai grăiască / Vorbă de rău / Asupra capului meu. / Tu, pământ, / Cum ești mut și surd / Și hărănești lumea, / Așa să amuțești pe (cutare), / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Vorbă de rău / Asupra capului meu, / Să mă vorbească, / Să mă grăiască! / Bună ziua, alun mare, / Domn mare; / Ce rudă ești cu (cutare)? / Nimic. / Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prin pădure. La capăt ai să vezi un munte: în vârful muntelui ai să vezi un palat. Acolo e locuința Soartei. Intră înăuntru, dar ceea ce vei vedea și auzi, nici să te miri, nici să vorbești, la toate să rămâi surd și mut. Acolo vei sta trei zile, și pe urmă vei putea vorbi. Și așa ai să afli care ți-i soarta ta pe lume....243. Taina norocului poate fi dezlegată prin respectarea canonului tăcerii: "Dragul meu, acum poți să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de teama însingurării depline care mă amenință acum. Nu pot vedea cum aș putea să suport această viață. O văd drept o viață în care trebuie să mă tem în fiecare zi de seara care îmi aduce doar o tristețe surdă.“106 Seara, perioada destinderii și odihnei pentru cei care lucrau în spital, era cea în care gândurile negre reveneau cu cea mai mare putere. De la farmacie, Wittgenstein a fost transferat curând într-o unitate care făcea cercetări asupra șocului. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
tu nu revine la faptul că nu există, de exemplu, durere fără comportarea caracteristică durerii?» - Înseamnă asta: se poate spune doar despre omul viu și despre ceea ce-i seamănă (se poartă asemănător) că are senzații; vede; este orb; aude; este surd; este conștient sau este inconștient.“ (Cercetări filozofice, § 281.) Expresiile noastre despre experiențe subiective nu le „descriu“ așadar, ci le „exprimă“, tot așa cum un gest, un țipăt, o expresie a feței sau un fel de a râde exprimă indiferența, frica, resemnarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
emoțiilor la oameni prin moștenirea de la strămoșii lor, primatele, precum și legătura dintre componenta somatică și cea psihică. Un alt argument în această direcție este asemănarea între expresiile specifice pentru zâmbet, râs sau plâns care apar la copiii născuți orbi sau surzi și cele ale copiilor normali. În acest sens, Irinäus Eibl-Eibesfeldt a prezentat cazul unei fetițe oarbe din naștere care, lăudată pentru calitatea interpretării sale la pian, a roșit și și-a plecat privirea exact cum procedează orice fată sfioasă atunci când
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fără nici o noimă pentru Bălosu Moromete: Al cui e mă, ăsta? (despre un flăcău care trecea pe drumul satului) Bălosu: Al BÎldii! (a se observa semnul exclamării) Moromete: O fi Însurat? Bălosu: Nu este! (semnul exclamării și “cu un glas surd”) Moromete: Dar pe unde stă BÎldea ăsta? Bălosu: Prin Cățelești. Moromete: Hm! Bălosu: De ce te miri? Moromete: Păi tu n-ai văzut?! Bălosu: Ce să văd, Moromete? (cu fălcile Încleștate) Moromete: N-ai văzut, mă, ce urât e?! Bălosu este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Ce sens poate avea preocuparea de a observa cum arată un om? El, Bălosu, nu “vede” asemenea lucruri și, În consecință, nici nu le poate Înțelege Îl dau dracu de om care eu Îi spun una și el face pe surdul! <ref id=”46”> Preda 1967, pp. 132-133 referință </ref> Văzutul este problema lui Moromete. Jocurile lui sunt o expresie a modului În care el vede lumea din jurul său. Ceilalți nu-l Înțeleg și, În consecință, nu pot juca, competent, jocurile
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu. Juru-te dar, întru tot viclene și necurate și spurcate și urâte și duhule străine, cu puterea lui Iisus Hristos, Care are toată puterea în cer și pe pământ, Cel ce a zis duhului celui mut și surd: ieși din om și de acum să nu mai intri într-însul. Du-te; cunoaște- ți puterea ta cea deșartă, care nici peste porci n-a avut stăpânire; adu-ți aminte de Cel ce ți-a poruncit ție, după cererea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
s-ar cuveni oprită de la împărtășanie? Limbuția, clevetirea, calomnia, hula - acestea sunt păcate cu gura. Dar chiar dacă mâna nu face nimic rău, dacă picioarele nu te duc către păcat, dacă ochiul nu se umple de pofte desfrânate și auzul este surd la ceea ce nu se cuvine să audă, chiar dacă gura nu spune ceea ce nu se cade să spună, poate oare să-ți oprească cineva gândurile? De câte ori nu ni se întâmplă fraților, când ne rugăm, să rătăcim cu gândurile aiurea, uitând în fața
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bibliografice) 1,5 puncte 4. Prezentarea lucrării și răspunsurile la Întrebări 5 puncte Anexe UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd Cluj-Napoca Iunie 2008 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism Presa românească sub zodia proletcultismului Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd ***, 1993 Abrége du Code typographique a l’usage
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd Cluj-Napoca Iunie 2008 UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”, CLUJ-NAPOCA Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Secția de Jurnalism Presa românească sub zodia proletcultismului Coordonator științific: Prof. univ. dr. Ilie Rad Absolvent: Dorina Surd ***, 1993 Abrége du Code typographique a l’usage de la presse, CFPJ, Paris. Achtert, Walter S.; Gibaldi, Joseph, The MLA Style Manual, Modern Language Association of America, New York, 1985. Andronescu, Șerban C., Tehnica scrierii academice, Editura Fundației „România de Mâine”, București
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se-nmulțesc, sunt mai solide, mai convingătoare. Ne putem gândi și la altceva (chiar cu dușmănie, prin respingere, prin delimitare), ne putem raporta la alte universuri și la alte opțiuni, nu numai la noi (doar la noi!), într-o închidere surdă și rapid sufocantă. Pentru mulți, se instaurează o stare de liniște care îi deschide, le permite dialogul, permeabilitatea, entuziasmul, optimismul. Când sunt cu altul/alții apare sensul vieții, fragmentele existențiale minore se leagă și dau un întreg, prin care se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane sonore) etc.; * onomatopee: sunetele produse de anumite viețuitoare, zgomote din natură etc.; * exerciții pentru zona maxilarului, a buzelor, a limbii, a palatului moale simularea mușcăturii; simularea suflatului la un instrument muzical; fluieratul; ținerea strânsă, cu buzele, a unei eșarfe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
eidetice care sunt reprezentări foarte clare, aproape cu caracter perceptiv net, ale unor fenomene anterior percepute. 2) Hiposteziile Hiposteziile constau în scăderea pragului sensibilității la acțiunea stimulilor externi. În aceste cazuri totul apare neclar, ca prin ceață, zgomotele sunt înăbușite, surde, îndepărtate. Hiposteziile sunt semnalate în următoarele circumstanțe patologice: a) stările stuporoase; b) în cursul schizofreniei; c) în sindromul de depersonalizare și derealizare din cursul afecțiunilor organice cerebrale. 3) Iluziile Iluziile sunt false percepții la baza cărora se află un stimul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de tip instrumental, senzoriale sau motorii; întârzieri în dezvoltarea și maturizarea limbajului; tulburări de limbaj consecutive unor afecțiuni psihice (nevroze, psihoze, demențe). Le vom analiza în continuare. Tulburările de origine senzorială sau motorie sunt reprezentate prin următoarele: - surdi-mutitatea la copiii surzi; - audi-mutitatea la copiii cu auzul normal dar cu agnozie auditivă congenitală; - dislalii sau tulburări de elocuțiune; - dislalii sau tulburări articulare (de cauză piramidală, extrapiramidală sau cerebeloasă, consecutive parkinsonismului, pseudobulbarism, PGP). Anomaliile de dezvoltare ale limbajului constau din următoarele: - audi-mutitatea idiopatică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceste limbi 253. Louis Hjelmslev 254 denumește conștiința lingvistică sentimentul limbii și arată că, în germană, [t] și [d] se diferențiază prin caracter aspirat și, respectiv, neaspirat, în vreme ce, în franceză și în finlandeză, [t] și [d] se disting prin caracter surd și sonor, astfel încît germanii nu le diferențiază, așa cum nici francezii sau finlandezii nu diferențiază cele două sunete din limba germană. Ca atare, conștiința unui grup uman, manifestată efectiv prin conștiin-ța fiecărui membru al grupului, conține ca element constitutiv forma
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de teama însingurării depline care mă amenință acum. Nu pot vedea cum aș putea să suport această viață. O văd drept o viață în care trebuie să mă tem în fiecare zi de seara care îmi aduce doar o tristețe surdă.“106 Seara, perioada destinderii și odihnei pentru cei care lucrau în spital, era cea în care gândurile negre reveneau cu cea mai mare putere. De la farmacie, Wittgenstein a fost transferat curând într-o unitate care făcea cercetări asupra șocului. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tu nu revine la faptul că nu există, de exemplu, durere fără comportarea caracteristică durerii?» - Înseamnă asta: se poate spune doar despre omul viu și despre ceea ce-i seamănă (se poartă asemănător) că are senzații; vede; este orb; aude; este surd; este conștient sau este inconștient.“ (Cercetări filozofice, § 281.) Expresiile noastre despre experiențe subiective nu le „descriu“ așadar, ci le „exprimă“, tot așa cum un gest, un țipăt, o expresie a feței sau un fel de a râde exprimă indiferența, frica, resemnarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în limba națională trebuind să meargă la Sofia în vederea instruirii în limba română, n-au voie să folosească limba maternă, fiind supuși la persecuții, ca și în Ungaria sau Voivodina sârbească, nimeni nu ia atitudine, Huniunea Europeană este oarbă și surdă. Numai României i se impune să respecte cu strictețe drepturile minorităților, cu precădere a celei maghiare! De ce nu iau atitudine cei de la Bruxelles față de tendințele evidente de autonomie și secesiune ale secuilor din județele Covasna, Harghita și Mureș? De când un
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
există o relație directă între severitatea durerii și mărimea chiștilor; dar se pot întâlni ambele situații paradoxale: chiști mari nedureroși sau chiști mici dureroși (12). Durerile au caractere diverse: ușoare, medii, severe/colicative, intermitente sau continue; de obicei, durerile sunt surde și constante (6). Durerea acută, colicativă, sugerează o hemoragie intrachistică, obstrucție a tractusului urinar (prin cheag sau calcul) sau, mai rar, infecție (se asociază cu febră), cancer. Mecanismul patogenic al durerii este necunoscut, dar se poate invoca distensia capsulei renale
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
conservând, în același timp, în măsura posibilului, funcția renală. Utilizarea termenului invaziv în locul celui chirurgical exprimă mai bine gama largă de posibilități terapeutice, ce include atât tehnici minim invazive, cât și intervenții majore. Majoritatea pacienților cu ADPKD prezintă dureri lomboabdominale surde, ce sunt bine controlate cu analgezicele uzuale (vezi mai sus). Există însă și un subgrup de pacienți cu ADPKD care prezintă dureri severe, invalidante, ce necesită analgezice opioide; pentru aceste cazuri se impune abordarea mai radicală a problemei, decompresiunea chistică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]