5,059 matches
-
Congresului n-ar putea fi, după opiniunea sa, durabilă, precum a observat-o deja, dacă ar subzista un simțimint de demnitate atinsă în politica viitoare a unui mare Imperiu, și oricare ar fi simpatia sa pentru statul român, al cărui suveran aparține familiei imperiale a Germaniei Alteța-Sa nu trebuie să se inspire decât de interesul general care consiliază de a da o nouă garanție păcii europene. D. Waddington exprimă din nou dorința ca Mangalia, pe Marea Neagră, să fie coprinsă în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
au aderat și s-au unit cu acest mare act. România, constituită în Regat, complectează și încoronează opera regenerării sale. Ea își dă un nume care este în acord cu pozițiunea ce a dobândit ca Stat independinte. Domnul României este Suveranul său, și acest Suveran, luând titlu de Rege, nu face decât să continue a exercita suveranitatea Domnului. Prin noul nume și titlu, mai bine precizate, mai bine definite, se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Nu de lauri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
au unit cu acest mare act. România, constituită în Regat, complectează și încoronează opera regenerării sale. Ea își dă un nume care este în acord cu pozițiunea ce a dobândit ca Stat independinte. Domnul României este Suveranul său, și acest Suveran, luând titlu de Rege, nu face decât să continue a exercita suveranitatea Domnului. Prin noul nume și titlu, mai bine precizate, mai bine definite, se întăresc mai mult stabilitatea și ordinea în România. Nu de lauri, nici de aureoli Măria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
că adesea vedeam distinși publiciști zicând că România era sub suzeranitatea înaltei Porți! Odată ce însă această confuziune încetă și poziția noastră politică se află bine-definită prin independința noastră, era o consecință naturală ca și numele Statului nostru, ca și titlul suveranului său să fie tot așa de bine-definit și în acord cu pozițiunea noastră politică. Acest nume, acest titlu, este acela de Regat și de Rege. Națiunea, ai cărei reprezentanți sunteți, face această solemnă declarațiune, și guvernul nu poate fi decât
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
guvernul nu poate fi decât în unire și un ecou al voinței naționale. (Aplauze.) Să vedem acum cel puțin dacă acest nume de Regat, dacă acest titlu de Rege, pe care Națiunea, într un mod atât de unanim, îl dă Suveranului și moștenitorilor săi conține în sine o inovațiune de natură a schimba, a altera întru câtva raporturile Statului nostru cu alte state, ori a turbura armonia, buna-înțelegere ce avem cu acele state, ori a micșora încrederea ce ele au avut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
schimba, a altera întru câtva raporturile Statului nostru cu alte state, ori a turbura armonia, buna-înțelegere ce avem cu acele state, ori a micșora încrederea ce ele au avut-o până acum în Statul român? Dar, d-lor, până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ori a turbura armonia, buna-înțelegere ce avem cu acele state, ori a micșora încrederea ce ele au avut-o până acum în Statul român? Dar, d-lor, până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
buna-înțelegere ce avem cu acele state, ori a micșora încrederea ce ele au avut-o până acum în Statul român? Dar, d-lor, până acum Suveranul nostru se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la noi, Domnii, în vechime
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
se numea Domn. Însă ce vasăzică Domn, dacă nu Suveran? în loc de a zice Suveranul românilor, ziceam numai Domnul românilor. La noi semnificarea cuvântului Domn este curat latină; el derivă de la romani, din vorba dominus, și la latini dominus însemna stăpân, suveran, însemna mai târziu și împărat. De aceea, și la noi, Domnii, în vechime, se numeau stăpânitori, după cum, cu drept cuvânt a observat d. Chițu. Când au început a se ivi termenii moderni, pe Domn îl numeau adesea Principe, cuvânt care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
în vechime, se numeau stăpânitori, după cum, cu drept cuvânt a observat d. Chițu. Când au început a se ivi termenii moderni, pe Domn îl numeau adesea Principe, cuvânt care nu exista în limba noastră veche. Acum pe Domn, adică pe Suveran, îl numim Rege, pentru că acesta este numele propriu al ierarhiei diplomatice, pentru că acest titlu se cuvine a purta Suveranul nostru, Domnul nostru, pentru că acest titlu se impune Lui prin natura lucrurilor, prin întinderea și valoarea Statului nostru, prin importanța sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
termenii moderni, pe Domn îl numeau adesea Principe, cuvânt care nu exista în limba noastră veche. Acum pe Domn, adică pe Suveran, îl numim Rege, pentru că acesta este numele propriu al ierarhiei diplomatice, pentru că acest titlu se cuvine a purta Suveranul nostru, Domnul nostru, pentru că acest titlu se impune Lui prin natura lucrurilor, prin întinderea și valoarea Statului nostru, prin importanța sa politică și economică! (Aplauze.) Dacă, luând astăzi un nume și un titlu precis și bine definit, care este o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
urări pe Majestățile-Lor. Regele și Regina, principele Leopold și fiii săi, însoțiți de Mitropolitul primat și de mitropolitul Moldovei, intrară în biserică și-și făcură rugăciunea la icoane, înaintea cărora erau coroanele; ieșind apoi prin portalul cel mare al catedralei, Suveranii și Augusta Lor Familie se îndreptară spre estrada regală, în fața căreia urma a se celebra oficiul divin. De ambele laturi ale acestei estrade frumos împodobită erau tribune în cari se afla, pe dreapta, în primul rang, corpul diplomatic având în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Împăratului Austriei și Rege al Ungariei, iar pe stânga Corpurile Legiuitoare, înalta Curte de Casațiune și toate autoritățile superioare și înalții funcționari ai Statului. Împregiurul estradei regale se aflau d nii miniștri, Curtea Majestăților-Lor și a Alteței Sale, șl în urma suveranilor erau doamnele înalților demnitari ai Statului și doamnele Societății de binefacere Elisabeta Regina. Cei patru generali ai armatei, desemnați pentru acest serviciu, au adus coroanele, încongiurate de cele patru drapele, în fața Majestăților-Lor și atunci a urmat ceremonia benedicțiunii coroanelor slujită
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
poate zice că era nemaivăzut încă până aci. Majestățile și Altețele Lor mulțumeau voios la aceste nesfârșite și unanime manifestațiuni de iubire și atât figura radioasă a Reginei, cât și fața plină de mulțumire a Regelui reflectau veselia ce Auguștii Suverani împărtășeau în acea zi cu credinciosul Lor popor. Pe la orele 2 cortegiul regal a ajuns la Palat. Aci, Majestățile-Lor, față fiind A.S. principele hereditar de Hohenzollern, au primit felicitările d-lor miniștri cu soțiile d-lor, precum și ale d lor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Lipscani, până la Piața St. George; apoi, întorcându-se, s-au îndreptat, prin Calea Griviței, spre Calea Târgoviștei, care prezenta un aspect feeric. De aci Majestățile și Altețele-Lor s-au înapoiat la Palatul de la Cotroceni. Tot timpul cât a durat preumblarea Auguștilor Suverani la luminații, aclamațiunile entuziaste ale populațiunii înțesate pe strade n-au încetat. Serbarea acestei zile solemne a fost favorizată de timpul cel mai plăcut și norii de ploaie, ce păreau a amenința un moment, s-au împrăștiat. Ordinea cea mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
clerului iugoslav, în mijlocul căruia am mulți prieteni, o cât mai largă înțelegere a problemelor sociale și asigurarea că ideea cremațiunii nu va vătăma întru nimic Biserica Creștină, ba dimpotrivă îi va mări prestigiul în fața omenirii; dorind viteazului popor iugoslav și Suveranului Său, biruințe asupra celor potrivnici și eternă prietenie cu România, al căreia fiu și cetățean sunt eu; fac din adâncul sufletului meu, pentru Societatea "Oganj" al cărei președinte sunteți d-voastră, urarea strămoșească "Viavat, crescat, floreat", și cu ea Biserica
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nici în fotografii uriașe: să fii în Atlantic și să treci în Pacific, liber, nesilit decât de propria-ți dorință de a privi cât vrei și cât îți place stelele și oceanul. Cu o singură mișcare de cârmă, să alegi suveran între ape mai întinse, mai adânci decât propriu-ți destin de picătură în oceanul lumii. 30: Ultima filă a jurnalului lui Crowhurst, la nord de Insulele Capului Verde: „10 h 30’: Adevărul este că nu există decât un singur maestru de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
dezvelirea monumentului ridicat spre cinstirea celor care s-au jertfit pentru împlinirea idealului sfânt al Unirii. Monumentul a fost amplasat pe esplanada din fața primăriei din Cernăuți fiind dezvelit în ziua de 11 noiembrie 1924. La festivitatea de dezvelire au participat suveranii României Mari, Regele Ferdinand și Regina Maria, Principele Carol și Principesa Elena, primul ministru Ion I.C. Brătianu. Ceremonia de dezvelire a monumentului a fost urmată de un „prânz de gală” în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan. Din păcate, acest monument
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
nu pune mâna și nu trudește din greu. Cu câți copii avea își spunea însă că era acum rândul lor să ajungă oameni și sa muncească și să-și facă. El considera, în sinea lui, că își câștigase acest drept suveran: să stea adică și să se uite, după atâția ani cât se trudise. Aici ajungem însă la fondul dramatic al chestiunii, că dacă el cu adevărat își câștigase acest drept, și unul din fiii lui depune mărturie că așa a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
SĂ FACĂ O SERIE DE LUCRURI BIZARE. ÎNTÂI, CONSTITUISERĂ UN STAT ȘTIINȚIFICO-MILITAR CARE APOI SE FĂRÂMIȚĂ RAPID ÎN TREIZECI DE STĂTULEȚE, FIECARE AFLAT SUB CONDUCEREA UNEI CORPORAȚII. CÂND PERIOADA DE CONFUZIE INIȚIALĂ SE ÎNCHEIE, ȘEFUL AVENTURIERILOR ÎȘI LUĂ TITLUL DE SUVERAN EREDITAR. ÎN CIUDA CARACTERULUI SĂU FANTEZIST, ELEMENTELE CONSERVATOARE ACCEPTARĂ ACEASTĂ PRETENȚIE DE A-ȘI AROGA PUTEREA ȘI DEMNITĂȚILE UNUI "REGE". ÎNSĂ DUPĂ ASASINAREA "REGELUI", PRACTICILE DEMOCRATICE FURĂ ABANDONATE. SUB CONDUCEREA FIICEI MAI MARI A FOSTULUI MONARH SE INSTAURĂ UN REGIM IERARHIC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
negociere. ERA O AFIRMAȚIE NEAȘTEPTATĂ. REPETĂ MARIN ZĂPĂCIT. PENTRU NUMELE DOMNULUI, CU CINE? CU ADEVĂRAȚII STĂPÂNI AI LUMII! EXCLAMĂ SCUDDER CONVINS. APOI ADĂUGĂ CU UN RÂNJET: AR FI BINE SĂ NU RĂSPÂNDIȚI ACEASTĂ INFORMAȚIE FĂRĂ SĂ CEREȚI MAI ÎNTÂI PERMISIUNEA SUVERANULUI ȘI STĂPÂNULUI DUMNEAVOASTRĂ, MARELE JUDECĂTOR. PENTRU MARIN, CARE RUPSESE TOATE LEGĂTURILE CU TRECUTUL, ERA INTERESANT CĂ ASUPRA ENIGMEI URMA SĂ FIE ARUNCATĂ ÎNCĂ O RAZĂ DE LUMINĂ. ÎȘI ADUNĂ TOATE FORȚELE ȘI ÎNTREBĂ PE UN TON BLÂND: \ N-AI VREA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
analizarea unor experiențe sexuale de genul celor imaginate de autorii de literatură pornografică. În plus, Maxim Crocer se comportă uneori și el asemenea acelor bărbați care se laudă cu aventurile lor amoroase, ceea ce îl face să-și piardă aureola de suveran al scrisului și îl prezintă ca pe un fanfaron. El povestește, de exemplu, cum mergând pe stradă a dat „peste un cuplu care făcea dragoste cu fervoare“. Apoi... apoi totul decurge ca în povestirile „vânătorești“ ale bărbaților de proastă condiție
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Satele s-au pustiit.. Ordinul rămâne ordin, generale. * * * Un plăieș bătrân, cam de ani 75, de loc de prin părțile Hindăului, frate mai mare pârcălabului de la Cetatea Neamțului, s-a prezentat în fața Măriei Sale regele de Polonia, duce de Lituania și suveran de Letonia. Măria Ta! Noi cetatea nu ți-o dăm! Bogății și grâne nu avem într-însa. Dar pușci, sacalușuri, obuzuri, plumbi, bolovani și catran avem câtă trebuință pentru orice vrăjmaș, care-și zice și creștin pe deasupra, dar se dedă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prin aer de mâinile nevăzute ale unui mag păgân, celebrând un ritual demonic? Vrea să se omoare pe el, așa cum și-a propus, trăgându-și după el și gardianul, cum odinioară servitorii erau omorâți și îngropați la un loc cu suveranul, pentru a-l însoți în lungul drum fără întoarcere? Ce făceau servitorii în astfel de situații? Se simțeau onorați sau revoltați?..." Toamna căzu brusc peste urbe, cu interminabile ploi mărunte și reci și o dată cu ele dispărură și roiurile de țânțari
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
În legea ei, ce va fi bolborosind! Vai, ei, dureros și definitiv pierduta, fostă, o superbă ființă umană! De sufletul bunicilor ! Dragi cititori de pe Terra Nova Perpetuum Nebuna: vă informez, cu mult respect, că România este o țară pe care suveranul creator a aruncat-o, ca pe ceva care cu timpul o să devină un potrivit de mare lac umplut cu lapte și miere, a aruncat-o, deci, drept În buza și-ntre dinții ferocelui rechin alb, la răspântia marilor furtuni politicoeconomice
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]