6,584 matches
-
ființe active și plină de aspirații" cum era ființa națională în prelunga fază de construcție politică a statalității românești îi era necesară o "istorie monumentalistă", cum a numit-o F. Nietzsche (1998, p. 171). Statul-națiune a fost zidit politic pe temelia de cele mai multe ori fictivă asigurată de un trecut monumentalizat. Faptul că, în cele mai multe cazuri, această istorie monumentalistă a fost alcătuită din "tradiții inventate" (Hobsbawm, 1983; Lewis, 1975) este irelevant. Un trecut monumental, populat de figuri istorice titanice, a fost imaginat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
timpurilor postmoderne sunt forțați "să învețe să trăiască într-o societate post-factuală" (Manjoo, 2008). Trecutul nu scapă acestei relativizări. Fapte istorice considerate anterior bătute în cuie o dată pentru totdeauna sunt retrogradate la statutul de interpretări intersubiective. Instituit înainte vreme ca temelia inamovibilă a națiunii, trecutul este acum mai curând un teren mișcător. Sentința profetică enunțată de K. Marx, "tot ce este solid se topește în aer", descrie procesul de relativizare care afectează memoria istorică românească în contemporaneitate. Anterior instituite ca monumente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românesc. Tranziția paradigmatică reperabilă în rândurile literaturii didactice a fost accelerată prin asumarea oficială de către statul român a responsabilității față de păcatele trecutului (Raportul Wiesel, 2004; Raportul Tismăneanu, 2006). Angajându-se în efortul de clarificare a trecutului în vederea așezării unei noi temelii morale pentru construirea unei societăți inspirate de principiile politice ale democrației liberale, autoritățile statale românești au adoptat norma europeană a "politicii regretului". Toate aceste deplasări, prefaceri și chiar rupturi în gestiunea politică a trecutului românesc, ce pot fi înțelese în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
primul astfel de eveniment care a inaugurat istoria tumultoasă a memoriei românești. O a doua revoluție mnemonică ce a destructurat radical înțelegerea românească a propriului trecut a fost "revoluția antinațională" lansată de autoritățile comuniste în perioada imediat postbelică. Distrugând din temelii nu doar sistemul de reprezentări sociale ale trecutului consacrat în urma "revoluției naționale", cât și întreaga infrastructură instituțională a ordinii mnemonice (desființarea Academiei Române, închiderea muzeelor existente și deschiderea altora ca de exemplu Muzeul Româno-Rus, schimbarea toponimiei citadine prin rebotezarea numelor străzilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte dimensiuni ale memoriei pe care le-am detaliat, cu excepția celei textuale, și aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului nostru analitic. În ciuda reducționismului textual ce stă la temelia cercetării de față, acesta nu este unul prea distorsionant, întrucât între toate dimensiunile enumerate mai sus există corelații puternice. Componente ale aceleiași "ordini mnemonice", piese interconectat înăuntrul aceleiași "matrici a memoriei", aceste dimensiuni diferite sunt subiectele acelorași procese transformatorii și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau ragione poetica). Devenită curând loc comun al teoriilor estetice ale timpului, aceasta s-a menținut și în perioada Clasicismului, cănd prin frumos artistic se înțelegea acela care era produsul regulilor. Toate aceste sensuri vor fi contopite mai apoi la temeliile accepției kantiene a geniului de "compus" pe baza a două elemente principale, natura și raționalitatea, cărora li se adaugă un al treilea factor, cu rol hotărâtor în cultivarea și manifestarea lui: sociabilitatea. O accepție destul de apropiată, în parte, daca nu
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
mult timp în urmă, încă de pe când era locotenent, cu o domnișoară aproape de vârsta lui, care nici prea frumoasă, nici prea învățată nu era, pentru care nu luase decât cincizeci de suflete; ce-i drept, acestea i-au servit drept temelie pentru izbânzile ulterioare, dăruite de zeița Fortuna. Însă, mai târziu, generalul nu s-a plâns niciodată de căsătoria sa timpurie, niciodată nu a desconsiderat-o ca pe o nechibzuință a tinereții, iar pe soția sa o respecta atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
timp, orice fleac începuse să-l irite nemărginit, disproporționat de mult față de importanța pe care o avea; dacă acum Ganea acceptase să cedeze temporar și să rabde, n-o făcuse decât pentru că luase hotărârea să schimbe și să refacă din temelii această situație în viitorul cel mai apropiat. Or, această schimbare, soluția la care se oprise reprezenta o mare problemă, atât de mare, încât rezolvarea ei amenința să fie mai anevoioasă și mai chinuitoare decât tot ce fusese până atunci. Apartamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
reforme și așa de fundamentale încît se pot numi, cu propriul cuvânt, o răsturnare a bazei de cultură pe care au fost clădite pîn' acum școalele nu numai ale noastre, ci ale întregei Europe apusene. D. Conta voiește să lovească temelia clasicității în întregul învățămînt secundar și mai voiește încă să introducă facultăți special destinate pentru femei. Înlocuirea clasicismului prin utilitarism și emanciparea universitară a femeilor, iacă cele două bătăi de inimă ale vieții organismului propus de d. Conta. Art. 141
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Duruy a introdus ceea ce numea el l' enseignement special, care este din ce în ce mai frecuentat, deși nu poate îndeplini golul școalelor reale. Cât pentru gimnaziele și liceele propriu-zise, astăzi ca în vechime, limba latină și limba greacă, în genere humanitatis studia, sânt temelie învățămîntului. Asupra a mai mult sau mai puțin au fost variațiuni: s-au scos compozițiunile în versuri latine, s-au menținut compozițiunile în proză latină, s-au împuținat orele de latinește și grecește, s-a hotărât începerea studiului latin și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
latine, s-au menținut compozițiunile în proză latină, s-au împuținat orele de latinește și grecește, s-a hotărât începerea studiului latin și a celui grecesc cu doi ani mai târziu decât era până acum; dar nu s-a surpat temelia clasicității prin alungarea limbei grecești cu totul și prin reducerea limbei latine la 4 ani de liceu și scoaterea ei din cei 4 ani de gimnaziu, cum propune d. Conta. Iacă o tabelă a numărului de ore de studiu, adunate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Rosetti, Pherichydis sunt, politicește vorbind, români, naționalitatea lor politică e cea românească; însă ferească Dumnezeu sfântul ca să-i confundăm vreodată cu acel neam de oameni, cu acel tip etnic care, revărsîndu-se deoparte din Maramureș, de alta din Ardeal, au pus temelia statelor române în secolul al XIII [lea] și al Xiv-lea și care, prin caracterul lui înnăscut, au determinat soarta acestor țări de la 1200 și până la 1700. N-am avea decât să punem pe micul Giani alături c-un mocan
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
împrejurare. Astfel stă azi lucrul cu roșii. Nimeni nu poate crede că oamenii cari-n decurs de zeci de ani au semănat anarhia, lipsa de respect față cu Coroana și cu orice autoritate constituită, egalitarismul american pot astăzi să puie temeliile unei solide organizări monarhice și creștine. D. Brătianu o simte asta atât de bine încît în timpul din urmă s-a vorbit mult despre lepădarea sa de elementele acelea dintre roșii care reprezintă esența partidului său, de Caradale, de Pătărlăgeni etc.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sprijiniră întreprinderile literare și de cultură de la începutul secolului. Listele de subscripție alăturate la toate tipăriturile din vremea aceea dovedesc această tendență cu de prisos. Macedoromânii așezați în țările noastre se distinseră prin donațiuni făcute pentru scopuri de cultură. Astfel temeliile Academiei Române s-au pus prin fondul lăsat de un macedoromân. Alte testațiuni a căror întrebuințare rămâne necunoscută sunt al lui Musicu, Castrișoae, Dima Serachitopol, care a construit o școală în Vlacho - castania din Tesalia, înzestrînd-o cu moșia Păltenii; a lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
EminescuOpXII 160} modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba chiar membrii internaționalei de la noi, ajunși aci miniștri și membri la Curtea de Casație, sunt siliți a vota o lege în contra străinilor socialiști de vreme ce indigenii socialiști
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
EminescuOpXII 161} modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba chiar membrii internaționalei de la noi, ajunși aci miniștri și membri la Curtea de Casație, sunt siliți a vota o lege în contra străinilor socialiști de vreme ce indigenii socialiști
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acelora care credeau că țara are trebuință de dânsul și că desființându 'l se lovesc drepturile pioșilor donatori. Și ar fi foarte trist dacă nici chiar până astăzi nu ar fi străbătut la noi convingerea că o societate așezată pe temelii sănătoase nu poate să acorde nici unei puteri constituite dreptul de-a întrebuința fonduri pioase pentru alte scopuri afară de cele hotărâte de donatori. Fără îndoială statul a contribuit și el pentru întemeiarea și întreținerea institutului de la Panteleimon; însă aceasta nu-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dulciniului. Se crede în genere, între politicianii superficiali cari se 'nvîrtesc împrejurul guvernanților noștri, că dincolo de frontierele Greciei actuale există elini gata a primi cu brațele deschise batalioanele regelui George. Aceasta este o eroare deplină și această eroare falsifică din temelie esența proiectelor prezidentului Camerei. În Epir ca și-n Tesalia, grecii veritabili strălucesc aproape pretutindenea prin absența lor și macedo-romînii constituie marea majoritate a populațiunii. Se pricepe dar scârba ce-o au de-a deveni concentățenii d-rului Kokinos. Am, voi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
declară că oamenii nu sunt vrednici să stea de vorbă cu el trebuie desființat corpul advocaților. Și cine mai vrea desființarea acestui corp? D. Grădișteanu; ilustrul, neprihănitul erou de la Șapte Nuci, părintele spiritual al lui Popa Tache și al vestitului Temelie Trancă, agentul electoral al cabinetului Mitică Ghica, odinioară aprig campion al conservatorilor, azi aprig cavaler al roșilor, pururea în pita lui Vodă la câte șapte colțuri. Ce vor roșii? Să nu mai existe opoziție, să fie ei tari și mari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
proiectelor de reformă ale d-lui Carp, deși ele, naționale îndealtmintrelea, nu sânt liberale în sensul roșu al cuvântului. Totdeuna au încurajat în conservatori ideea că cu roșii se poate face treabă, cu ei se poate așeza statul român pe temelii mai solide, se poate reîntineri prin o sănătoasă organizare a muncii și a culturii. Succesul acestor încurajări nu e deloc mare; a avut însă drept rezultat de-a izola o seamă de oameni eminenți, a steriliza activitatea lor în viața
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe cât de măreață și sfântă pe atât de gingașă. Gingașă ca tot ce e organic, subtilă adesea cu deosebirile ce le face gândirea națională, dar ridicată odată, mai trainică decât legi civile și politice, decât formațiuni de state și dinastii, temelie zilelor de glorie, scăpare în zile de cădere. În congresul bisericesc din Sibiiu d. Parteniu Cosma a făcut asemenea, în ședința de la 4 octomvrie, o propunere în înțelesul retipăririi cărților. Va trebui în adevăr ca în privirea aceasta să existe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de care avea atâta nevoie spitalul. Cu concursul conducerii Spitalului Județean director dr. Mircea Zavate, În baza unui proiect Întocmit de «Societatea Provas» la data de 5 mai 2000, Prea Sfințitul Ioachim Mareș, episcopul Hușilor, avea să toarne piatra de temelie a capelei cu hramul «Izvorul Tămăduirii». Timp de nouă ani, prin osârdia și neobosita strădanie a prea cucernicului părinte Petru Vulpe, cu ajutorul conducerii spitalului, a contribuției financiare a Întregului colectiv de salariați ai spitalului, sponsori și colectă publică, capela avea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
umană În limitele cunoașterii epocii respective, atât sub aspect material cât și spiritual. Principiile hipocratice și preceptele medicale ale lui Galenus și Avicena, care au dominat gândirea și practica medicală aproape un mileniu și jumătate, aveau să fie zdruncinate din temelii odată cu epoca renașterii și mai cu seamă Începând cu secolul al XVIII-lea, când datorită cunoașterii anatomice, descoperirii sistemului circulator și a principalelor mecanisme fiziologice și fiziopatologice, organismul uman a fost transformat dintr-o entitate mistico-filosofică, Într-o structură materială
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
traduce doar prin manifestările sale exterioare și are la bază percepția instinctuală, care la rândul ei nu poate fi determinată prin mijloacele științei. Cu toate acestea singura care deține instrumentul cunoașterii În domeniul spiritual este religia. Cunoașterea religioasă așează la temelia ei simbolul care, potrivit gândirii teologice, este un semn material care Învăluie si dezvăluie o prezență spirituală. Potrivit lui Berdiaev ,,cunoașterea simbolică pătrunde evenimentul În tainele vieții divine căci simbolismul presupune abisul vieții dumnezeiești, infinitul ascuns dincolo de tot ceea ce este finit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Reforma spiritului» și anume acea senzație că dacă s-ar dori o reală reformă a educației În România inițiatorul unei asemenea reforme ar trebui să cunoască În detaliu ideile marelui om. În egală masură, cine ar dori să reformeze din temelii Învățământul medical românesc, ar trebui să pornească de la principiile și prioritățile cuprinse În această carte, pe care autorii, cu modestia și decența caracteristică personalităților de marcă, o intitulează simplu, doar ca Elemente de Pedagogie Medicală. Publicat În revista „Pagini medicale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]