14,383 matches
-
care existau resurse naturale: țiței, cărbune, fier - funcționau în favoarea Capitalei și a unui număr mic de centre urbane, fiind incapabile să asigure dezvoltarea societății românești în ansamblul său. Prizonieri ai paradigmelor ideologice deformatoare ale postcomunismului, cei mai mulți dintre istoricii acestei perioade tind să ignore faptul că marile decalaje ce caracterizează diferențele între societatea românească și societatea occidentală dezvoltată au apărut și au crescut în această primă jumătate a secolului XX și au avut drept sursă principală tocmai această integrare parțială a societății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și explică o bună parte din dezechilibrul balanței comerciale românești. În schimb, forța de muncă românească trimisă în străinătate înseamnă un volum de expertiză și cunoaștere compatibilă cu dezvoltarea pe care mecanismele socio-economice și politice atât interne, cât și internaționale tind să-l integreze mai degrabă în zona deja dezvoltată a Europei, sau în curs de dezvoltare - dacă considerăm periferia marilor centre urbane europene drept zone în curs de dezvoltare - decât în societatea românească. Același lucru se întâmplă și cu fluxurile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
această ocazie aflăm în sfârșit secretul succesului tehnocrației industriale în confruntarea ei cu tehnocrația financiară. În esență, avem de a face cu un succes al socialului asupra economicului, iar această lecție este extrem de importantă pentru teoreticienii economiei (care, de regulă, tind să construiască modele ale pieței „perfecte”, în care socialul este ignorat pe motiv că nu poate fi, deocamdată, exprimat matematic). Veriga intermediară și, în bună măsură, arbitrul competiției a fost nivelul politic al societății, care depinde atât de economie, cât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau în a doua jumătate a grupului, au un nivel de finanțare prin credit bancar a economiei ceva mai ridicat, aproape dublu față de țările mai sărace, și destul de apropiat pentru țările mai bogate. Ceea ce înseamnă că, pe parcursul dezvoltării, creditul bancar tinde să crească, atingând, pentru țările foarte dezvoltate, valori de două-trei ori mai mari decât PIB. Excepția care infirmă această regulă este reprezentată de grupul țărilor din a doua jumătate, cea superioară, a venitului mediu pe locuitor, în care avem de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
le diferențieze pe bază de comparații, s-au construit și utilizat sisteme de indicatori ai privatizării care luau în considerare numărul de întreprinderi privatizate, valoarea activelor deținute de sectorul privat, ponderea producției sectorului privat în PIB etc. Toți acești indicatori tind să prezinte privatizarea ca pe un proces omogen care s-a desfășurat într-o societate omogenă, dar nu așa stau lucrurile cu societatea românească. Societatea românească în care trebuia să aibă loc privatizarea nu era câtuși de puțin omogenă. De
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în 1990 la numai 2,2 milioane în 1996, o scădere de 45%!), scade și productivitatea muncii în industrie. Structura consumului gospodăriilor se modifică dramatic, precum și modul de trai al populației, de altfel. Fluxurile migratorii își modifică sensul, migrația urban-rural tinzând să egaleze și să depășească migrația rural-urban. Șomajul este un fenomen economic nou, iar șomerii sunt o nouă categorie socială. Structura instituțională a economiei se modifică radical, ca urmare a apariției instituțiilor specifice economiei de piață, de la acționariatul societăților comerciale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în capitolul despre lirica slavă. H. este însă mai aproape de caracteristicile și sensurile literaturii române atunci când se ocupă de opera unui scriitor anume (de pildă, Pastelurile lui V. Alecsandri) sau de creațiile anonime în proză (basme) și în versuri (balade), tinzând spre o mai mare autenticitate a judecății în comentariul critic și spre exactitate în alcătuirea versiunii germane. Ca exemple de reușită pot fi considerate traducerile baladelor Mănăstirea Argeșului, Erculean, Păunașul Codrilor sau Bujor, preluate din culegerea de poezii populare publicată
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
mai statornică preocupare este lectura, din diferite unghiuri, a istoriei și a mitologiei istorice a românilor. Publică mai întâi zece poezii populare prelucrate în revistele „Vestnik Evropî” (1830), „Teleskop” (1833) și „Molva” (1835). Dintr-o devoțiune romantică față de spiritualitatea populară, tinde să amplifice valoarea textelor, punând la contribuție improvizația și fantezia mistificatoare. Interesul pentru individualitatea spirituală a unui popor este prezent și în comentariile asupra ideilor filosofului ucrainean G.S. Skovoroda. Influența lui Skovoroda, definit ca un geniu socratic, este sesizabilă în
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
de părere că în cazul literaturii populare legate de practicile magice culegătorul va trebui să însoțească textele cu argumente capabile să combată acele practici. La poezia cultă H. lua în discuție cu deosebire limba, apreciind mai cu seamă versurile care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 221-222; C. Loghin, Gheorghe Hurmuzachi, în Șaptezeci de ani de la înființarea Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, Cernăuți, 1932, 19-37; Dicț. lit. 1900
HURMUZACHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
de alternative - morale, civice, politice, practice - articulate în două strategii existențiale polare, numite de eseist Utopia și, respectiv, Descurcăreala. Cea de-a doua paradigmă beneficiază de o atenție polemică aparte, mai întâi fiindcă în climatul prielnic al tranziției românești ea tinde să devină endemică, dar și fiindcă fenomenologia sa complexă stimulează înclinațiile de patolog și de terapeut social ale scriitorului. Alternativa Hyperion este ilustrată de cei care se răzvrătesc contra mistificării și a urâtului, trăind frumos fără a evada din cetate
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
elite, intelectuali și cadre. Studiile privind fostele elite socialiste, noua clasa și nomenclatura au lăsat deschise o serie de probleme, revelatoare pentru statutul controversat și nedefinit al grupului. Se poate vorbi Într-adevăr despre o elită Într-o societate care tinde spre eliminarea diferențelor dintre clasele sociale? A lua drept obiect de studiu elită nu semnifică adoptarea unui principiu a priori „elitist”? Discursul de tip marxist-leninist a avut Întotdeauna În vedere doar avangardă de clasă, ale cărei legături cu clasa de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fost la originea „politizării elitelor”, deosebit de intensă În cele două faze ale transformării autoritarismului socialist și a economiei centralizat-distributive Într-o democrație și o economie „libere” de piață. În perioada de criză, luările de poziție sunt implicit sau explicit politice, tinzându-se apoi din nou către autonomie. „Elită consensuala” Întemeiata pe compromisul istoric realizat cu ocazia mesei rotunde dintre foștii reprezentanți ai puterii politice și opozanți s-a dezintegrat ca urmare a Întoarcerii elitelor la „rolurile lor inițiale”: profesionalizarea elitelor politice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ideologii contribuie la lărgirea circuitelor de legitimare, sustrăgându-le eventual puterii politice. Spațiul de circulație al ideologiilor literare și artistice aparține pieței de bunuri simbolice lărgite, este una din formele de reproducere sau de divulgare a ideii de «elită». Piața tinde să se unifice, deschizându-se În direcția unei culturi politice și estetice comune, dar reprezentanții culturilor locale Își apără pozițiile În numele «identității» lor. Muncă ideologică poate fi definită că vizând deplasarea frontierelor Între simbolic și politic, o muncă ce permite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
poetul care a debutat sub zodia simbolismului, șocând printr-o originalitate accentuată, s-a clasicizat mai târziu, când a încercat să se apropie de spiritul și arta creatorilor anonimi. Impresia e totuși superficială, deoarece - argumentează autorul - inspirându-se din folclor, tinzând spre stilizare și imagine plastică, Adrian Maniu nu a renunțat la experiența dobândită în contactul cu realizările formale ale unor curente ca simbolismul sau expresionismul. În colaborare, L. a întocmit numeroase manuale de limba și literatura română, antologii de texte
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
convingere a documentului nemijlocit decât în caracterizarea interpretativă. Sinteză a aspirațiilor umaniste, Petrarca întrunește adeziunea contemporanilor săi - este concluzia la care ajunge, firesc, finalul exegezei. Procedee și intenții similare vor configura volumul Galileo Galilei. Dialog cu planetele (1982). Istoricul literar tinde spre cuprinderi globale, care să circumscrie procesual fenomenele de cultură. Astfel, în Storia della civiltà italiana (1977) înfățișează etapele principale ale civilizației italiene - Antichitatea, Evul Mediu, Renașterea, Barocul, Risorgimento și contemporaneitatea -, opțiunea autorului îndreptându-se spre ideile, fenomenele și personalitățile
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
dor”, „Ființa românească”), au apărut simultan sau au fost editate și mai târziu („Ethos”), L. realizează o mai profundă cercetare a fenomenului literar românesc contemporan. Fără un articol-program propriu-zis, intențiile și atitudinea revistei se relevă totuși de la primul număr: L. tinde să reprezinte, într-o formă sau alta, întreaga mișcare literară românească, să fie un periodic al exilului care manifestă o atitudine protestatară față de regimul din România și apără permanent demnitatea scriitorului român, a culturii române în general. În editoriale sau
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
tendințe fundamentale: existența în cazul familiei a abordării macrosociologice (familia ca instituție socială, locul și rolul său în ansamblul societal, și relațiile cu alte instituții) și a celei microsociologice (structurile și procesele din interiorul grupului familial). Sociologia și antropologia familiei tind - și reușesc într-o mare măsură - la o viziune holistică (sistemică), integrând date din mai multe discipline științifice, în particular din istorie (comparația în timp), din etnologie (comparație spațio-culturală), din economie (problema costurilor) și din psihologia socială (valori, atitudini, percepții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
precizie și exactitate, ajungem la parțial și fragmentar. Între global și exact subzistă o tensiune fundamentală (Iluț, 1986). Demersurile actuale din sociologia și antropologia familiei, bazate pe date riguroase și reprezentative, atât pe dimensiunea istorică, dar și pe cea comparativ-culturală, tind spre teorii ale familiei care să fie în același timp globale, dar și cu un grad avansat de exactitate. Sunt utilizate în acest sens metoda panel și analiza longitudinală a datelor, precum și, mai nou, analiza multinivelară, care agreghează, în principal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
câștigat. Cu atât mai mult cu cât în zilele noastre vârsta celor ce studiază (învățământul instituționalizat de lungă durată), deopotrivă cu a celor afectați direct de această problematică (căsătoria se face statistic mai târziu, divorțurile și recăsătoririle sunt mai frecvente) tinde să se dilate mult dincolo de tinerețe. 1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familietc "1.5. Principalele momente istorice ale studiilor (sociologice) despre familie" Științele sociale se nasc și se dezvoltă în primul rând din necesități practice, iar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
-l tatăl; familia instabilă (modernă), în care copiii părăsesc familia după căsătorie și devin independenți; familia tulpină (souche), în care unul singur dintre copii rămâne cu părinții, coabitând cu ei și cu propriii copii. La Play consideră că regimul patriarhal tinde să oprime indivizii și degenerează în rutină, în timp ce individualismul exagerat ce caracterizează familia modernă duce la distrugerea stabilității familiei. De aceea, pentru el, deși gânditor de nuanță catolică, tipul ideal este familia tulpină. Această formă de familie reprezintă mediul optim
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familial”. Adică lucrurile posedate în comun, care cimentează viața de familie, devin din ce în ce mai mult bunuri individuale. 1.5.4. Demersurile școlii americane de asistență socialătc " 1.5.4. Demersurile școlii americane de asistenȚĂ socială" În anii ’30, sociologia familiei americane tinde să se confunde destul de mult cu un tratament tehnic al problemelor sociale ridicate de șomaj, criză, adaptare culturală, probleme atât de acut resimțite la nivelul familiei. Ca și în alte domenii, statul dorea să intervină, să ia decizii pe temeiul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociale”. În legătură cu problema dezirabilității, mai este de notat că ea nu se pune exclusiv în termeni de sinceritate-nesinceritate. Aderarea - prin opinia exprimată - la valorile și normele dezirabile comportă și reacții spontane de adaptare la situație, de apărare a eului; individul tinde să apară într-o lumină favorabilă nu numai „pentru ceilalți”, ci și în fața propriului eu. În acest fel, datorită matricelor valorico-atitudinale ce operează o anumită selecție involuntară în percepție și memorie, sunt afectate de dezirabilitate chiar și răspunsurile la întrebări
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și R. Merton, prin care valorile unui individ sau grup sunt abordate indirect, studiindu-se calitățile și trăsăturile persoanelor care se bucură de un înalt prestigiu în ochii colectivității sau ai individului (Simon, 1972). Adaptat studierii familiei ideale spre care tind indivizii, ar însemna ca subiecții să numească familii concrete din ambianța lor pe care le consideră reușite și apoi cercetătorul să vadă ce caracteristici au respectivele familii. Observația poate fi și ea inclusă printre metodele de studiere a orientării axiologice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este că orice factor care izolează familia nucleară crește probabilitatea apariției respectivului tip terminologic. Or, în cazul populațiilor ce își bazează modul de existență pe vânătoare și cules, din cauza fluctuației de resurse biotice și a densității scăzute a populației, familia tinde spre forma nucleară pentru a putea face față mobilității geografice necesare în căutarea hranei. Iar în cazul populațiilor euro-americane contemporane, același model terminologic reflectă intruziunea statului și a instituțiilor economiei de piață în viața domestică rutinieră a grupului familial. De
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
căsătoriilor doar pe criteriul dragostei „dezinteresate” (romantice), fără opreliști și prejudecăți sociale, cuplurile conjugale nu se formează întâmplător nici din unghiul de vedere al statutului socioprofesional (care este puternic corelat cu școlaritatea). Homogamia socioprofesională trebuie înțeleasă în sensul că indivizii tind să se grupeze marital între ei în acord cu clasa, statutul social sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]