4,948 matches
-
Sub teroare sunt anulate toate beneficiile obținute de om prin instrucție și educație și, astfel, văduvit de zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție și dezvoltare a structurii psihologice, la stadiul senzorialului și percepțiilor'. Primordiale au devenit trebuințele biologice, vitale, iar fluctuațiile comportamentale și labilitatea psihică erau date de absența mecanismului de reglare a trebuințelor sociale și de pierderea girului moral. Ioniță face o mărturisire încărcată de semnificație: ' După tot ce am văzut și am trăit, clipă de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
zestrea sa culturală, el revine la stadiile elementare de evoluție și dezvoltare a structurii psihologice, la stadiul senzorialului și percepțiilor'. Primordiale au devenit trebuințele biologice, vitale, iar fluctuațiile comportamentale și labilitatea psihică erau date de absența mecanismului de reglare a trebuințelor sociale și de pierderea girului moral. Ioniță face o mărturisire încărcată de semnificație: ' După tot ce am văzut și am trăit, clipă de clipă, vreme de luni de zile, acolo la Pitești, omul, pentru mine, nu mai este și nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cerului? SHRI SHIVA este Sălaș al fericirii supreme. Abandonându-ne lui SHRI SHIVA, cuibărindu-ne în oceanul de iubire al zeului, vom cunoaște adevărata fericire, cea supremă, cea pe care, dacă ai primit-o, nu mai ai nevoie de nimic, trebuințele și ambițiile lumești devenind simple erori ale mentalului; abia în lumina învăluitoare a lui SHRI SHIVA înțelegem Maya în care am trăit mult prea mult timp! Atunci ne vom simți inima pătrunsă de iubire absolută, chipurile ni se vor lumina
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ei i-au dat un colorit mai mult romantic decât politic.” * Gazeta poporului Gazeta poporului, redactată de dl. Profesor Grigore Halip a apărut vineri - scrie ziarul Patria - și se prezintă bine încât legăm frumoase speranțe de această întreprindere întocmită după trebuințele poporului nostru. Dar n-a fost să fie așa! Astăzi (11 ianuarie 1899) citim în Buk-Post o declarație a dlui profesor Grigore Halip în care anunță sistarea foii, fiindcă în puținele zile de la apariție a ajuns la convingerea că „încă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a releva deosebitele merite pentru cauza națională din Bucovina ale antecesorului nostru care în decurs de șapte ani a fost sentinela credincioasă și neobosită a Românismului”. Din anunțurile redacționale aflăm că ziarul politic Patria este urmarea „unei necesități politice pentru trebuințele poporului român din Bucovina, ca organ eminamente național, propunânduși să fie expresia voinței nefalsificate și ferme a poporului român din Bucovina, menit să emancipeze publicul român de sub influența stricăcioasă a jurnalelor străine, fiind interesată să dezvolte gustul pentru limba română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Chișinău. Revista Agricultorul publica multă reclamă comercială, dar și materiale de specialitate, de o mare varietate tematică, bine pregătite. Adevăruri, revistă politică independentă, proprietar și editor Zaharie Voronca, apare cu numărul unu în noiembrie 1922, cu promisiunea că...”apare după trebuință”. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Goethe nr. 4 , etaj I, camera 3; Tipografia „Luceafărul”, în Cernăuți, strada Iancu Flondor nr. 24. Redactor responsabil Vasile Hupca. La „Cuvânt înainte” se spune: „În fața dezastroasei realități, un grup de oameni, care ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1811, ca cel dintâi calendar românesc din Bucovina și este realizat de V. Țântilă sau V. Schintilă, după C. Morariu, un bucovinean care a terminat seminarul la Cernăuți, cunoscător al calendarelor românești tipărite la Viena sau Buda după 1794, pentru trebuințele Ardealului. Calendarul lui Schintilă are nu numai partea calendaristică, ci și diferite învățături pentru popor: „Cum pământul se mișcă și nu soarele, după cum socotesc cei mai mulți; Adevărate mijlociri împotriva unor boli ale vitelor.” I. Nistor, în „Istoria bisericii din Bucovina, București
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nici un Eugen În familia de aci, am uitat de Sf. Eugen. Primește și pentru el cele mai călduroase urări de bine. La mulți ani! Marea bucurie mi-a făcut-o cartea lui Stino, de care aveam o mare și urgentă trebuință. Eu urmează să depun la o editură un manuscris de amintiri, În care sunt și oameni de care s-a ocupat și Stino. Nu aș fi voit să repet, sau să contrazic ce a scris el. De aceea Îmi trebuia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cumpără din ce cumpăraseră întăi, ca să nu mai umble în fiecare lună cu aftomobilul la târg. Au cheltuit o mie de ruble. La întoarcere bătrânul s-a prezentat la casieria colhozului să depuie două mii de ruble, care nu-i făceau trebuință. În altă parte, la colhozul "Victoria" de lângă Moscova președintele are ideia ca o parte din câștigurile colhozului, acum când toate merg bine și gospodăria li-e îmbielșugată, să le întrebuințeze pentru sectorul cultural. Deci o treime din pământ îl destinează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
portocali, agave, palmieri. Oraș în terase, mărginit de cetatea Raguzei, bine păstrată încă și, impunătoare. Populație vioaie, blândă și primitoare. Copiii salută. În piață (poiana) sătenii din împrejurime aduc pe căluții muntenești câte-un braț de așchii și găteje pentru trebuințile orășenilor. Lemnele se vând cu cântarul ca și pâinea. Frumoase clădiri în terase până spre creștetul Măgurii și până la țărmul mării. Marea albastră; insule mici, unele locuite de câțiva pescari. Golfuri blânde. Temperatura încă răcoroasă 3 aprilie am găsit însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și drepți, atunci să-mi dea pace în această țară a mea și în alte lucruri, după înscrisuri, ca să mi se facă dreptate. Vom merge atunci, în schimb, împotriva tătarilor și a altor păgâni, pentru că aceasta ne este nouă de trebuință.” Solii unguri au propus să se fixeze un alt termen pentru hotărnicie, dar domnul a refuzat „pentru că polonii niciodată nu mi-ar face dreptate”. Starostele de Lipoviec s-a oferit să rămână ostatec, până când cardinalul va întări cele discutate până
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în promisiunile făcute de nobilii poloni, pentru că ele au mai fost făcute, dar n-au fost respectate. „Dar acum, îi spuse domnul starostelui, vreau să țin ceea ce este al meu, punându-mi capul. Și cel căruia i-ar fi de trebuință o solie, mă va găsi în această țară, adică în țara Rusiei”. Formal, domnul n-a anexat Pocuția în acel moment și, după cum avea să-i spună solului Firley, în 1503, a mai așteptat acolo aproape cinci săptămâni și jumătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de un asemenea rizic. Toate vicisitudinile războiului ce bântuiește țara nu se pot prevedea și nu se poate afirma cu toată liniștea că stocul metalic al Băncii este în orice caz asigurat la Iași. În consecință, s-ar impune poate trebuința de a se lua și de Banca noastră Națională precauțiuni ce s-au luat de puternica Bancă Națională a Franței, asigurând stocul metalic într-o țară străină. Dacă Banca Națională a noastră ar crede, precum credem și noi, că o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mici, una mare și una iconiță, îmbrăcate în argint (Govora). LADA No. 3 S-a luat în primire, fără a se deschide, așa cum a fost trimisă de Episcopia de Râmnic. LADA No. 4 1.15 poale și perdele pentru diferite trebuințe. 2.Una poală pentru Sf. Masă. 3. 7 feloane preoțești. 4. 8 stihare și 8 onere diaconești. 5.17 stihare. 6.17 epitrahile preoțești. 7.Una mantie arhierească. 8.7 omofoare mici. 9.2 epitafe. 10.10 sacose arhierești. 11
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
boerești și mănăstirești, bisericești și ale udelurilor și în sfârșit toate curțile boerești, fiind avere obștească a norodului, Vor trece în seama Comitetului Pământesc General al Republicei Moldovenești. 3. Să orânduiască treaba îndestulării norodului cu hrănile și mărfurile de întâia trebuință; să orânduiască munca lucrătorilor, urcând plata ei și așezând în toate întreprinderile ziua de muncă de 8 ceasuri, și să întocmească controlul țării asupra fabricilor și a veniturilor pe tot pământul Republicei Moldovenești. Sfatul Țării are în vedere să lucreze
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de presă, asociere și întrunire; libera propagandă a tuturor gândurilor omenești. III.5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăților, în special a proprietăților mari. În baza acestei conscrieri, desființând fidei-comisiile în temeiul dreptului de a micșora după trebuință latifundiile, i se va face posibil țăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puțin atât cât să o poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare este pe de-o parte promovarea nivelării
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
proiecte... în primul rând am "la îndemână" o carte de poezie intitulată "Medeea și mașinile ei de război", e o carte specială... Și specioasă? Exact. Pornesc de la o cronică din 1396, "Codex parisinus" și e de fapt o carte pentru trebuințele militărești ale lui Sigismund de Luxemburg care în acel moment își avea tabăra la Timișoara, tabără înainte de marele dezastru de la Nicopole care a survenit în septembrie 1396. Era o carte cu sfaturi de război. Crezi că sfaturile de atunci sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ținut datorită opoziției episcopului de Huși. Din 1801, a intrat în categoria de „târg boieresc” (aparținea vornicului Șerban Nigel). Aici trăiau: 313 liuzi, între care 32 birnici, 28 negustori „hrisovoliți”, 52 sârbi „hrisoviți”, 50 „străini hrisoviți după hrisov”, dați pentru „trebuința târgului” de domnitorul Scarlat Callimachi (august-octombrie 1806, 1807-1810, 1812-1819), 32 „mocani bejenari” (români din Transnistria) ai vornicului Șerban Nigel, scutiți cu carte de la Vistierie ș.a. De la începutul secolului al XIX-lea, informațiile de natură demografică sunt mai numeroase și mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că biserica catolică din Huși fusese mult prejudiciată: după restaurarea ei de părintele Vannucci, a fost arsă de turci și de tătari în mai multe rânduri. Părintele, nu numai că a înzestrat acest lăcaș de cult cu toate cele de trebuință, „dar a refăcut-o ca nouă și întru cinstea sfintei religii catolice, a făcut un gard de lemn trainic în jurul cimitirului, de un înconjur de o sută de brațe”. Biserica fusese refăcută, dar nu și casa parohială, care „are numai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
li se aprobe construirea unei zalhanale. Departamentul fiind de acord, recomanda Episcopiei, ca proprietară a târgului, să îndeplinească cererea, deoarece „va avea folos și Episcopia și cu cât va fi în lăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință țării, cu atât va fi îmbelșugare și eftinătate mai mare”. În adresa către Isprăvnicie a aceluiași departament, din 29 august 1835, se arată că dreptul Episcopiei de proprietară asupra târgului Huși nu putea împiedica dezvoltarea comerțului. Cu certitudine, zalhanaua de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sat, erau adesea repartizați - spun documentele - și câte 30-40 de soldați la o gospodărie țărănească. La 30 mai 1877, prefectul județului Fălciu raporta Ministerului de Interne ajutorul dat armatei rusești în trecere: „I - În ceea ce privește șederea cadrelor mai multe zile pentru trebuința oștirilor rusești am dat ordinile cuvenite. II - Serviciul de transport se face numai de către satele care cad în drum”. Raportul arată că la aceste activități au participat mai ales cetățenii din cele două plăși - Prut și Mijloc. Trecerea oștilor rusești
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de zile (de fapt, pe toată durata războiului). Datele prezentate exprimă efortul material deosebit făcut de poporul român, precum și caracterul foarte variat al bunurilor rechiziționate, al ofrandelor, donațiilor, subscripțiilor etc., pentru necesitățile armatei. Tabel cu ofrandele primite de stat pentru trebuințele armatei române în anul 1877. Recapitulare generală pe județ e. Implicarea Bisericii în susținerea efortului național Biserica s-a identificat cu aspirațiile și idealurile drepte ale poporului, sprijinindu-l în lupta pentru dreptate socială și libertate națională, pentru apărarea pământului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înalt prea sfințite, să binevoiți a da binecuvântarea prea Sfinției Voastre în acest scop uman. Primar, Ganne”. Rezoluția din 14 septembrie nr. 316 preciza că „Se va telegrafia superioarei Mănăstirii Adam să se trimeată atâtea monahii câte vor fi de trebuință la spitalul Bârlad pentru răniți. Totodată se va face cunoscut și domnului primăriei din Bârlad despre aceasta. Iosif”. Unii profesori de la seminariile teologice au făcut o serie de donații. De pildă, arhimandritul Ghenadie Enăceanu, viitorul episcop al Hușilor, în acel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe toate străzile următoarea ordonanță: „Noi, generalul Mustață, ordonăm cele ce urmează: La intrarea în Capitală a armatelor Imperiale germane, toți locuitorii, bărbați și femei, vor avea o purtare cuviincioasă, oferind cu bunăvoință (subl. a,) găzduirea de care vor avea trebuință. Porțile și ușile caselor vor fi deschise. Oricine, bărbat sau femeie, tânăr ori bătrân, care se va deda la acte ce ar aduce o insultă armatelor Imperiale, precum: împușcături cu vreo armă de foc ascunsă, aruncarea de orice fel de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Pentru oamenii din popor , care îi înțeleg necesitatea practică, devine lapidara axioma : „ai carte, ai parte”. Sunt demne de luat în seamă gândurile exprimate de anumiți scriitori români și străini referitoare la importanța cărții, a lecturii: “Ce este cartea ? O trebuința a omului neliniștit și curios. Cartea e o făgăduința , o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri și frumusețe.” Ț. Arghezi „Cartea nu aduce numai leac la suflet, dar și vindecare de lene.” Ț. Arghezi „Carte frumoasă, cinste cui te-a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]