5,540 matches
-
vulnerabili și foarte receptivi la mesajul creștinismului. Săracii Sarachinei trăiesc un post prelungit și forțat. Atunci când le cad în mâini ceva resurse, procedează încă uman. Animalitatea din ei a fost suprimată. S-au deprins a suferi în tăcere. Ei sunt turma lui Nietzsche. Rabdă, se supun, îndură conduși de un lider ajuns aproape în pragul sfințeniei. Sfințenia presupune ieșirea din confortul cutumei. Presupune transgresarea ordinii convenționale bazată pe o tradiție conservatoare. Părintele Fotis are un trecut pătimaș, pătat chiar de crime
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dar asumate. Religia transcende politica, este dincolo de politică, dar nu o sfidează. „Dați Cezarului ce este al Cezarului” - acesta a fost mesajul lui Hristos. Hristos nu este un uzurpator al lumii acesteia, ci un supus al ei. Cele două mulțimi - turme după Nietzsche - ajung să se confrunte pentru proprietate. Unul din personajele cele mai bogate ale comunității, fiul boierului mort, le cedează zdrențăroșilor averea. Liderii satului se opun. Fiecare visează să o adaoge la a sa. Încropesc un plan să-l
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se opun. Fiecare visează să o adaoge la a sa. Încropesc un plan să-l declare nebun pe fiul boierului. Când sarachinenii iau cu asalt satul pentru a-și lua ceea ce le aparține, ceilalți se opun. În fruntea fiecărei comunități (turme) se află câte un lider religios: părintele Fotios slab, ascuțit, palid, zdrențăros, și porcul de popă - gras, rumen, bine îmbrăcat. Părintele Fotis propune ca soluția diferendului să fie dată de rezultatul confruntării celor doi preoți. Răzbește liderul zdrențăroșilor dar pactul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lider religios: părintele Fotios slab, ascuțit, palid, zdrențăros, și porcul de popă - gras, rumen, bine îmbrăcat. Părintele Fotis propune ca soluția diferendului să fie dată de rezultatul confruntării celor doi preoți. Răzbește liderul zdrențăroșilor dar pactul nu e respectat și turmele se războiesc. - Exercițiul suferinței - askesis. Criminalul are mai multe șanse să se apropie de Dumnezeu decât omul cumințel care nu iese din confortul lui. Acesta este paradoxul creștinismului-că topește istoria anterioară a individului în flacăra prezentului. Nici desfrânatului nu i
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ultimă strategie. Văduva cea ușuratică pare cea dintâi convertită. Dragostea ei pentru Manolio trece dintro patimă carnală într-una spirituală. Gabriel Liiceanu întemeiază în cartea sa Despre seducție, concluzia că destinul unui om nu se desprinde din fluxul gregarității (indistinctul turmei) dacă nu afli un seducător care să te ia deoparte, să-ți devieze traiectoria pe care o ai ca un ins oarecare din mulțime, spre propriul tău destin. Din acest punct de vedere, Manolio e un seducător, el însuși fiind
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Cain este primul care, după o vreme, aduce Domnului o jertfă de mâncare din roadele pământului. Apoi gestul său este urmat de cel al lui Abel care aduce și el o jertfă de mâncare din oile cele dintâi născute ale turmei sale și din grăsimea lor. Abel pare un mim. Nu el a avut inițiativa jertfei. El l-a urmat pe fratele său. Primul care varsă din prisosul iubirii sale dar lui Dumnezeu este Cain. Dar privirea plină de plăcere a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
moarte, au mirosit mâncarea scoasă de tine și au năvălit spre scările ucigașe ale pivniței. - Conștiința este ceea ce desparte animalul de umanitate. În orbirea ei contagioasă, omenirea pierde ce are ea mai de preț: conștiința. Omul devine un animal de turmă, orb care amușină gunoaiele în căutare de hrană. Își pierde verticalitatea. Pierde ceea ce-l separa de alte ființe. Soția doctorului e singura ființă care are milă față de bietele făpturi urgisite. Solidaritatea cu semenii ei aflați în mare impas o ridică
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bisericii însă e uluitor: toți sfinții sunt legați la ochi, adânciți în propria lor orbire. Cum caută mereu explicații, crede că preotul înainte de a fi orbit el însuși, a legat ochii sfinților. Povestește mulțimii ce vede iar mulțimea ca o turmă veritabilă, se spăimântă, mulți părăsindu-și merindele. Este prima dată când nu are remușcări că fură din ceva ce nu-i aparține. La întoarcere spre casa unde îi aștepta restul grupului, doctorul și soția lui ceva mai întremată, văd mulțimi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lichizi dispar. Guvernul promite și îngăduie libertatea de a te aproviziona direct din magazine, fără bani. Visul oricărui imberb e pe cale de a se realiza: să cumperi ceți dorește sufletul fără bani. Regizorii politici mizează pe instinctul animalic al omului. Turma (gloata, cum îi zice Nietzsche) va sfârși călcându-se în picioare. Populația se va subția, temerea malthusiană se mai potolește... dar nu dispare. Se mai pot lua măsuri, politicienii, bărbații puternici după Nietzsche, mai pot crea legi. De exemplu, castrarea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lume controlată, unde majoritatea se supune orbește unei legi care, asemeni oricărei creații umane, și ea e imperfectă, sunt necesarmente prezenți și oameni care sparg zidurile fatalității. Bogații sunt incontestabil în categoria celor puternici. Ajunși la vârsta care pentru majoritate (turmă) este, după lege, fatidică, ei au mijloacele de a se retrage elegant, sub pretextul morții înscenate, într-o insulă unde sunt serviți ireproșabil de tineri capturați... Își fac de cap, preocuparea lor fiind prelungirea cât mai mult cu putință a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din această perspectivă. Unele precizări suplimentare sunt totuși necesare. Trebuie recunoscut deschis: există, pe de o parte, indivizi, adesea în proporție copleșitoare, cu un foarte slab (sau chiar inexistent) simț civic. Ei aparțin spiritului de masă (unii spun chiar de turmă), total depersonalizată, uniformizată, fără păreri personale, fără conștiință politică. Fenomen evident de subdezvoltare, mult mai răspândit decât s-ar crede. Există, pe de altă parte, și destui indiferenți. Unii sunt sinceri prin temperament sau din dezinteres organic față de treburile publice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost de altfel butadă. Un fond ancestral, după unii trac, după alții o prelungire (sau și una și alta) a nu mai puțin străvechiului reflex folcloric al cântatului din frunză, al poetului nativ, tolănit contemplativ la umbră, lângă o turmă de mioare. El ar fi specific unui popor, la origine, pastoral. O explicație posibilă a predilecției congenitale, spontane, pentru o formă de expresie curent denumită lirică. Poezia, în sensul extensiv al cuvântului, rămâne încă, după toate indiciile, modul fundamental de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vite în măsura în care suntem gata să acceptăm un destin hotărât de alții, irosindu-ne forța combativă capabilă să nască începuturi diferite. Picasso s-a identificat profund cu ea, reușind să impună o nouă cale artei contemporane. Dar, deși funciar revendicat de turmă, Asterion dispune și de resursele unei violente autoafirmări; alegerea între cele două e apanajul părții umane din el. Mai înainte de moarte - și într-un fel mult mai insidios - taurul e pândit de primejdia îndobitocirii. Vezi tu, Minotaurul nu-i jumătate
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
putea relaxa în voie, sau - de ce nu? - chiar scrie, dacă ai chef. În plus, prin zonă există un muzeu taurin; se organizează și coride pe perioada estivală. Numai să ai grijă, că plaja de nudiști e la doi pași, iar turma de splendide specimene a lui Poseidon s-ar putea să fi învățat drumul către ea... − Mulțumesc! Nu sună rău deloc. Dar de ce n-am merge împreună? Ar fi grozav! Îi luăm și pe țâncii tăi la aer, apă și soare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de ce; poate tocmai din dorința de a-l vedea triumfând și a-și mai înșela, astfel, propria-i nesiguranță cu praful aruncat în ochi de numerele mari, ridicat în minte de tropăitul lor masiv și convingător, de rinoceri umblători în turmă și mugind la unison. Sau, poate, dimpotrivă, spre a-l vedea făcut țăndări de vreun argument infailibil, ce astfel l-ar fi ajutat să se regăsească pe sine în poziția de începător neștiutor într-ale vieții, gata s-o ia
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și riscante poziții justifica, în mentalitatea alcătuirii sociale timpurii a Cretei minoice, și rezervarea celor mai râvnite privilegii. Așa se face că regina scorni, pentru uzul strict personal al lui Dedal, pasiunea ei aberantă pentru taurul lui Poseidon alăturat recent turmelor lui Minos. Desigur, faptul că regele nu sacrificase donatorului divin darul de preț primit din partea lui îi oferi o scuză cum nu se putea mai valabilă. Într-adevăr, Minos sustrăsese un dar destinat inițial să se întoarcă la zeu sub
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
doarmă pe omul ostenit de muncă și-i slăbesc nervii, ceea ce bineînțeles că nu rămâne fără urmări atât pentru sănătatea trupului, cât și a psihicului deținutului.” Se mai adaugă turnătoria, samavolniciile de tot felul, exploatarea celor slabi. O viață de turmă care atacă moralul și descompune personalitatea individului, depărtându-l de normele vieții organizate. Din multitudinea de cazuri și fișe, dezvăluind existențe adesea spectaculoase, Cehov alege să prezinte pe larg un singur caz: ocnașul Egor. Prototipul naivului aruncat din greșeală În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pungilor de plastic, hârtiilor. O normalitate dezarmantă, o stare de funcționare și atât. Și Încă un amănunt care ne-a uimit pe toți: la margini de păduri sau liziere de copaci, prin luminișuri, chiar pe semănături, nu departe de sate, turme mai mari sau mai mici de căprioare, trei-patru până la cinci-șase. Și, din când În când, fazani deloc sperioși. Ceea ce Înseamnă că aceste vietăți nu sunt hăituite, nu se simt amenințate. Poate mai ales acest amănunt i-a făcut pe toți
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de tip feudal. Dar aceste armate numeroase, bine echipate, alcătuite din profesioniști, trăiesc pe spinarea statului, jefuiesc teritoriul inamic nu numai pentru a lua prada care va mări profitul de pe urma războiului ci și, în mod deliberat, pentru a slăbi adversarul: turme, recolte, sate sînt astfel victimele acestei noi forme de război în care nimic nu este cruțat.10 Cu toate acestea, dușmanul nu este singura țintă a războinicilor. Între perioadele de luptă, care le aduc partea de profit, suveranul încetează adesea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Germania de nord, Bretania sau Țara Galilor, sau pe pămînturile aride din ținuturile mediteraneene, în rest, peste tot predomină oile, care se mulțumesc cu hrană puțină. Acesta este și cazul Castiliei, unde o organizație a marilor proprietari se ocupă de transhumanta turmelor, provocînd numeroase conflicte între crescători și agricultori. Progresele calitative sînt deci rare în domeniul agriculturii. Cu toate acestea, se pot observa cîteva ameliorări: Țările de Jos folosesc îngrășămintele și organizează un sistem complex de rotație a culturilor, care ține cont
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
moderne se poate dezvălui orice camuflaj. Ni s-au pus la dispoziție două avioane militare de control al tragerii (Piper Cub) amplasate la Visby. Am făcut mii de fotografii. Rezultatul: mare ascunzătoare de porci la familia Gervald, vreo 20 de turme răsfirate în zonele acoperite de pini și, cea mai senzațională descoperire, instalații portuare provizorii la promontoriul Grötlingbo. Se dovedește a fi portul de primire. Cineva a luat porci de la Sudret și i-a transportat cu barca evitând barajele. Poliția estimează
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
ars nici recolta, nici paiele, nici vreo casă”, „ca să-și lase acolo familiile lor, pentru ca în timpul iernii să găsească case și alimente” și pe unde aruncai privirile îi vedeau „întorcându-se din toate părțile cu carele încărcate cu prăzi, cu turme, cu vite și alte lucruri trebuincioase”. Povestirea lui Rogerius nu cuprinde în ea nimic exagerat, referitor la aceste fapte văzute cu ochii lui. Cele relatate mai sus sunt confirmate și de un act emis, în 10 august 1279, de către Ladislau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mohi, începută în noaptea de 10 aprilie, și dezastrul din zilele următoare, când oastea adunată de Bela al IV-lea, concentrată la poalele unui deal și între apa smârcoasă, provenită din dezgheț, a pârâului Sayo, a fost înconjurată ca o turmă de berbeci de o haită de lupi și aproape în întregime nimicită. Au pierit aici de săgețile tătarilor aproape 50.000 de ostași, printre care banderiile alcătuite în majoritate din români, în frunte cu episcopul Raynaldus de la Alba Iulia, cele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în bucăți, în vile, în biserici, în care se refugiaseră cei mai mulți, numeroase corpuri arse...”. Acest măcel ținu ocupate drumurile două zile și tot pământul era înroșit de sânge. Și stăteau leșurile pe pământ cum stau la pășune în câmpiile nelucrate turmele de vite, de oi și de porci. Caii cu șeile și frâiele, fără călăreți, alergau prin livezi și dumbrăvi, și din pricina zgomotului deveniră atât de furioși încât păreau c-au înnebunit de-a binelea... Vasele de aur și argint, hainele
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din cauză că erau înconjurate de bălți provenite din topirea zăpezii și a gheții. Atunci, scrie Rogerius, „din porunca regilor celor mai mari, începurăm să ne retragem cu carele încărcate cu prăzi și mobile de pe pământul jefuit, cu cirezi de vite și turme de oi, căutând la fiecare pas vizuinele și desișul codrilor, pentru ca, ceea ce n-au putut găsi când au venit, să afle acum la întoarcere. Și astfel, retrăgându-ne încet am ajuns în Transilvania, unde rămăsese mult popor și pe unde
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]