4,168 matches
-
diabet. În tratarea migrenelor, durerilor de cap, răcelii sau guturaiului se recomandă: Aetheroleum menthae -10 g; - Aetheroleum foeniculi - 5 g; - Aetheroleum pini montanae - 5 g; - Aetheroleum abietis - 10 g; - glicerină farmaceutică - 20 g; - alcool etilic - 50 ml. • Uz extern: se ung tâmplele și fruntea de 2-3 ori pe zi după ce pielea a fost masată ușor cu o cremă de protecție, pentru a se evita descuamarea. > În tratarea cistitelor se poate folosi următorul amestec: - Aetheroleum abietis - 3 g; - Aetheroleum eucalypti - 3 g
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
și scorțișoară. Rafinamentul suprem pentru egipteni consta în așezarea pe creștet a unor mici conuri cu esențe tari, care topite curgeau și parfumau obrajii. Este cunoscut luxul lui Nefertiti ce-și îmbăia trupul în apă de iasomie, apoi și l ungea cu ulei de santal, ambră și extract de flori rare. Chiar și bărbații turnau în apa băii uleiuri parfumate, mai ales înaintea sărbătorilor și a banchetelor. Evreii, în timpul sclaviei egiptene, au preluat arta subtilă a parfumeriei și când au plecat
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
la tratarea diferitelor maladii. De asemenea, grecii, ca și celelalte popoare antice, considerau că există o legătură sfântă între parfum, miros plăcut și divinitate sau rege, ca exponent al unei naturi mai presus decât omenescul. Hera, soția lui Zeus, se ungea cu cele mai prețioase uleiuri parfumate, iar Elena din Troia își desăvârșea frumusețea folosind un parfum secret a cărui formulă îi fusese dezvăluită de însăși Afrodita. O lume greacă, cu care începe de fapt istoria Europei, o lume amatoare de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
noului născut i-o făcea moașa. De asemenea pregătirea pentru așteptarea ursitoarelor, cădea tot În seama moașei. În casă trebuia să fie curat, pentru că ursitoarelor le place curățenia. Moașa face trei azimioare din grîu, de mărimi diferite. După aceea le unge cu miere de stup sau sirop de zahăr, făcînd pe cea mai mare semnul unei cruci, pe cea mijlocie două cruci, iar pe cea mică trei cruci, Înfigînd În fiecare azimă cîte un fir de busuioc. LÎngă azime se pun
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul, nașa, ginerele și mireasa. LÎngă masă, Într-o prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un brăduleț Împodobit, În care se află o batistă cu bani. Tinerii Încearcă să ia brădulețul. PÎnă la urmă unul reușește. La sfîrșitul mesei se strigă darul. După 1990, nunțile au Început să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
un pahar cu vin noi, copii furam șoric de pe purcel. După ce terminau cu tăiatul porcului, gospodinele pregăteau bucatele, umpleau chișca, făceau sarmale și cârnați pentru ziua de Crăciun. În ajun se mânca doar turte, fără drojdie, coapte pe plită și unse cu jolfă făcută din sămânță de cânepă și floarea soarelui cu zahăr. Seara lumina candelei lumina chipul Maicii Domnului din icoană, iar noi, toți așteptam dimineața de Crăciun. În prima zi de Crăciun mergeam cu toții la biserică,stăteam la slujbă
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
horn, cum tace peștele în borș la foc. Dacă vede lupul și vede că nu mai găsește nimic, își pune în gând una: așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi iese și-și caută de drum." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (f) "Vorbele tale, bărbate, sunt sfinte pentru mine, pentru că de aceea bărbatul este bărbat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se mai învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi iese și-și caută de drum." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Testul nr. 24 1. Tipologia subiectelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să pornim de la inimile rănite și de la mințile vulnerabile, în special de la ale noastre. Nu putem uita, și nici nu trebuie să uităm că, doar după ce ne vom fi vindecat de iluzia că suntem sănătoși, vom fi în stare să ungem cu uleiul compasiunii, dar și cu vinul bucuriei de viață, rănile celorlalți. O atare viziune are implicații considerabile. În primul rând, trebuie să ne debarasăm de pretenția de a fi modele, așa încât să ne putem deprinde să fim doar tovarăși
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănîncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif!” Autorul îi prezintă pe filistenii din cele cinci centre de putere, ca un popor iscusit, bogat și cu darul traiului tihnit prin propria muncă și nu prin
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dat bucățele de pîine sfințită. Era o groapă, unde ca niște cai puternici, cu picioarele au făcut mocirlă și au murdărit cu ea pînza. Pe acești răi cu mintea în pîclă i-am descîntat cu apă neîncepută și i-am uns să stea vioi și sila să nu-i mai țină. Voi striga: privește aceste măciuci care s-au murdărit iar acum se rușinează și plîng în hohote. Acești tineri geți, prin cetate vor umbla numai în zdrențe. Sfîntul a spus
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
neamurile) noastre. Neamul cetă- ții geților a închis gura pentru totdeauna multora din neamul zdrențăroșilor care alergau ca niște nebuni și se țineau în cerc. Se șoptește prin agie că Dima, fiul lui boero Bisto s-a îmbolnăvit și este uns cu ire iar rudele îl însoțesc să ajungă la șatra sa. Turnată pe moșia geților de către conducătorul boero Bisto. Sfînta cetate Sarmi-setuzo. Credinciosul în sfînta cruce, conducătorul boero Bisto”. Dar acțiunea împo- triva bastarnilor i-a adus lui boero Bisto
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
popreală. Nici falnicii oșteni geți nu-și mai găseau vrednicia faptelor din trecut. Cu toată vitregia vremilor Bezino știe că trebuie să diriguiască neamul străbun al geților pe drumul destinului lăsat de Moș Arimin și luminat de Sarmise. ,,Conducătorul Bezine, uns ca leu ocrotitor, a spus că a visat cum neamul nobil al geților trebuie să se adune în jurul sfîntului Zabelo, să-i pese de sine pentru că stă în cetatea getă a lui boeri Bisto. Neamul se îmbată și se bate
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Vezi într-un număr mai mare, pe geți și sarmati, ce, călare, Vin și se duc tot foind prin a orașului străzi. Nu e nici unul din ei să nu poarte în spate o tolbă, Arc și săgeți ce la vîrf unse-s cu fiere de șerpi. Chip fioros, glasul crunt, icoana lui Marte întreagă; Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
După cum lesne se poate constata, această medalie (fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMANIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continuă cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorică de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin nota interpretărilor, putem presupune că cea de a doua medalie este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
orice măsură vechi, un covrig uscat e "fosil", o cutie de sardele alterate, o piesă arheologică, purtând "toate semnele caracteristice și distinctive ale unei adânci antichități". Jegul ciobanilor ia proporții mitice. Un băietan de crâșmă e vârât "în niște ciobote unse cu dohot și croite dintr-o vacă întreagă", mămăliga e mestecată cu piciorul unui scăuieș, într-o odaie e atâta goliciune că "ai fi putut prea bine învîrti o mâță de coadă și n-ar fi avut de ce se prinde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
După cum lesne se poate constata, aceasta medalie (fig. 68av și 68rv) prezintă, în raport cu prima, următoarele particularități: Al.I.Cuza are titlul de „DOMNITORIULU ROMÂNIEI” și nu „PRINȚUL MOLDO-ROMANU”; inscripția de pe avers nu mai continua cu „PRIN UNIRE VORU AG(J)UNGE LA FERICIRE”, ci cu „UNIREA DA POTERE”, reprezentarea alegorica de pe revers este absolut diferită, iar inscripția este „V-XXIV JANUARIE / MDCCCLIX” și nu „1859, 24 IANUAR”. Chiar dacă forțăm puțin notă interpretărilor, putem presupune că cea de a două medalie este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
nu avea să trăiască pentru mult timp niciunul dintre cei care urăsc Ordinul și că niciunul dintre cei care își iubesc Ordinul nu va avea un sfârșit urât. Apoi, Sfântul Francisc i-a poruncit fratelui Rufino să spele și să ungă cu ulei piatra pe care îngerul se așezase; iar el a ascultat. Aceste lucruri pe care le-a scris fratele Warin de Sedenefeld îi fuseseră relatate personal de către fratele Leon. Conversația a XIV-a SUCCESIUNEA MINIȘTRILOR PROVINCIALI 93. Primul ministru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să fie scoasă livada străbună și comandă tufari de Anglia. Abate un rîu prin grădină și, sub un vechi platan, ridică un chioșc unde să se poată retrage pentru a visa... Conachi Însuși tună și fulgeră Împotriva femeii care Își unge fața cu ghileală, Își muruiește obrazul cu băcan, Își Încinge grumazul cu pietre strălucitoare și Își umezește zulufii cu ape mirositoare. Punctul lui de vedere e că femeia să ia aminte la natură și să-și Împodobească nu obrazul, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
apar atunci ca primă putere în Europa creștină și se leagă o alianță între suveranul franc și papă. Charles Martel nu răspunsese la un prim apel al papei care-i cerea protecția împotriva expansiunii regatului lombard în Italia. Dar Pépin, uns rege pentru a doua oară împreună cu fiii săi la Saint-Denis de către papa Etienne II în 754, a trecut Alpii în 755 și în 756. De două ori învingător al lombarzilor, el îi promite papei să-i restituie fostele posesiuni bizantine
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Iona, moschee în care se afla o lampă miraculoasă, ce ardea fără pic de ulei. Capitolul LXXXIII ARUNCAREA LĂNCII Pentru ca osiile trăsurilor să se învîrtească mai ușor și mai repede, ele sînt unse; în același scop, unii vînători de balene ung fundul ambarcațiunii lor. Nu încape nici o îndoială că această operațiune este cu totul nevătămătoare, ba chiar poate oferi unele avantaje, deloc de disprețuit cînd ne gîndim că apa și uleiul nu se împacă defel, că uleiul e lunecos și că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se degajă din rochia foșnitoare a unei cucoane parfumate cu mosc, cînd trece printr-un salon încălzit. Cu ce aș putea oare compara cașalotul, din acest punct de vedere, ținînd seama de dimensiunile lui, dacă nu cu acel faimos elefant uns cu smirnă, cu colții împovărați de juvaeruri, pe care locuitorii unui oraș din India l-au trimis în întîmpinarea lui Alexandru cel Mare, pentru a-i cinsti cum se cuvine? Capitolul XCII SURGHIUNITUL La numai cîteva zile după întîlnirea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și talașul (chiar aglomerate sub formă de bușteni, brichete, pelete sau alte forme similare), alte deșeuri și resturi provenite de la tâmplărie și dulgherie, lemnele și cojile tanante sau tinctoriale epuizate. De asemenea, poziția exclude: a) Lemnul și deșeurile de lemn unse cu rășina, prezentate că surcele aprinzătoare de foc (poziția nr. 36.06). ... b) Trunchiuri de lemn de genul celor utilizate pentru fabricarea pastei sau destinate fabricării chibriturilor (poziția nr. 44.03) și care se diferențiază în general de lemnul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166430_a_167759]
-
5 flac. S01AA23 PICĂTURI 0,3% 14,14 16,49 1,0995 unidoză din OFT.-SOL. polietilena x 0,3 ml ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────────────── 416 NETTAVISC 3 mg/g NETILMICINUM S.I.F.I. SPA Cutie x 1 tub din Al x 5 g unguent S01AA23 UNG. OFT. 3 mg/g 17,09 19,93 19,9334 oftalmic, prev. cu aplicator ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 417 OKACIN LOMEFLOXACINUM NOVARTIS PHARMA GMBH Cutie x 1 flac. picurător PEJD PICĂTURI x 5 ml S01AX17 OFT.-SOL. 3 mg/ml 9,79 11,41
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201244_a_202573]
-
o instituție greu de controlat. De altfel, acest gen de „autonomie” față de Partid era, ocazional, promovată deschis chiar de conducerea Securității. Astfel, într-o ședință cu directorii „Regiunilor de Securitate și Miliție”, ținută în 14 noiembrie 1952, Alexandru Drăghici, proaspăt „uns” ministru al Securității Statului, nu șovăia să afirme: „Trebuie să fie clar organelor de Securitate că ele se bazează pe principii centrale, că au de dat socoteală numai în fața Ministrului Securității Statului, răspund de munca operativă, de toate ordinele numai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]