8,137 matches
-
murit era mama lui adevărată și tatăl lui era englezul acela ciudat din fotografie, în mod logic ajunge la concluzia că este o corcitură, un alb-negru. Dar nu simte că ar avea ceva în comun cu acei oameni. Ei îi urăsc pe indieni. Îl urăsc și pe el, de asta e sigur. Își amintește racheta de badminton care se ridică, apoi se coboară asupra lui lovindu-l, figura omului care îl pocnește și îl înjură. El nu este ca acei oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
adevărată și tatăl lui era englezul acela ciudat din fotografie, în mod logic ajunge la concluzia că este o corcitură, un alb-negru. Dar nu simte că ar avea ceva în comun cu acei oameni. Ei îi urăsc pe indieni. Îl urăsc și pe el, de asta e sigur. Își amintește racheta de badminton care se ridică, apoi se coboară asupra lui lovindu-l, figura omului care îl pocnește și îl înjură. El nu este ca acei oameni. Nu se gândește la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de peisaj. Cu câțiva ani în urmă, a redecorat încăperile sale în Jugendstil. Acum, casa răsună de glasurile femeilor care merg pe bicicletă și de lacrosse, îndeletniciri care se desfășoară în interior. Dar intențiile sale sunt subminate de o întâlnire urâtă cu maiorul Privett-Clampe , care refuză o solicitare pentru fonduri suplimentare pentru redecorare. Deși Firoz este mai risipitor ca fratele său, rămâne preferatul oficialilor Raj. Cu toate mașinile, cântecele și uniformele sale, nababul rămâne un prinț mugal, tipul de monarh tradițional
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
le șteargă sau să le redirecționeze, caricatura din Illustrated News a monstrului însetat de sânge cu caschetă a făcut ceea ce oamenii din Bombay n-au reușit niciodată, să întruchipeze forțele întunericului, toate la un loc, vizibile. A început să-i urască pe nemți din toate puterile. O vreme, au devenit subiectul unic al predicilor sale de la colț de stradă. Oamenii se adunau să-l vadă cum își manifestă furia față de răul făcut de neamț, holbându-se la acest vârtej de scuipat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
i se clatină capul înclinându-i-se peste volan. În fiecare clipă, evită câte un accdent - o căruță ce transportă lapte, un taxi care întoarce, abia îl evită. Jonathan este chiar uimit că reușesc să iasă din oraș. — Toți mă urăsc de moarte, zice Gertler, pe undeva prin Essex, unde sfârșesc intrând într-un copac. Jonathan are senzația că a leșinat câteva secunde sau un minut, dar când deschide ochii, Gertler vorbește încă, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
moarte, zice Gertler, pe undeva prin Essex, unde sfârșesc intrând într-un copac. Jonathan are senzația că a leșinat câteva secunde sau un minut, dar când deschide ochii, Gertler vorbește încă, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic.Toți mă urăsc, de ce crezi c-o fac? îl întreabă el. Parbrizul este spart, are o tăietură pe frunte și o dâră de sânge i se scurge în ochiul stâng. Amortizorul frontal al Wolseyului este lovit serios, dar nu se știe cum mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cunoaște pe cei despre care vorbește ea. Apoi brusc, tot așa cum a apărut în viața lui astăzi, Star dispare. El încearcă să-i spun cât de rău îi pare pentru incidentul cu bicicletele, iar ea îl sărută pe amândoi obrajii, urându-i să aibă o vară frumoasă, apoi dispare din ceainărie, clopoțelul deasupra ușii de la intrare vestindu-i ieșirea. El se întreabă dacă nu cumva a făcut ceva rău, dar nu se poate gândi la nimic. Nu i s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe alee. Conducătorul acelora era Paul Gertler. Ceea ce începuse din ziua exmatriculării lui Paul se încheiase: un proces lung, încet, de trădare. Ar fi vrut să alerge spre el, să-i spună că nu avusese intenția asta, să nu-l urască, să nu-i dorească moartea sau dispariția. Eram deghizat, Paul, era doar un joc. Nu poate scăpa de chipul prietenului său care-l bântuie, de teama că l-a recunoscut, de scurtele secvențe de mânie, sfidare, de ofensa adusă. Singurătatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
genul meu. Uită-te la tine! Zâmbești din nou. Nu poți fi atât de bolnav. Ți-ai revenit complet. — Da, așa este. Nu mai știu ce s-a întâmplat. — Călătoria, bănuiesc. Nici mie nu-mi place. Toată gașca din Montparnasse urăște călătoriile. Și Saint German, deși dacă ai fi Cole Porter, Aga Khan sau altcineva important, ai merge mereu cu avionul. Știi, le-am spus tatei și lui Gittens că trebuie să fim singuri în seara asta. Dr. Gittens a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
zbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă și fără prihană. 28. Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta, se iubește pe sine însuși. 29. Căci nimeni nu și-a urît vreodată trupul lui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica; 30. pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui. 31. De aceea va lăsa omul pe tatăl său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
-vă în dragostea lui Dumnezeu, și așteptați îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viața veșnică. 22. Mustrați pe cei ce se despart de voi; 23. căutați să mîntuiți pe unii, smulgîndu-i din foc; de alții iarăși fie-vă milă cu frică, urînd pînă și cămașa mînjită de carne. 24. Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, și să vă facă să vă înfățișați fără prihană și plini de bucurie înaintea slavei Sale, 25. singurului Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85107_a_85894]
-
El preface întunericul în zori, iar ziua în noapte neagră; El cheamă apele mării, și le varsă pe fața pămîntului: Domnul este Numele Lui. 9. El aduce ca fulgerul prăpădul peste cei puternici, așa că nimicirea vine peste cetățui." 10. Ei urăsc pe cel ce-i mustră la poarta cetății, și le este scîrbă de cel ce vorbește din inimă. 11. De aceea, pentru că pe sărac îl călcați în picioare, și luați daruri de grîu de la el: măcar că ați zidit case de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
care-l întîlnește un urs, și care, cînd ajunge acasă, își reazemă mîna pe zid, și-l mușcă un șarpe! 20. Nu va fi oare ziua Domnului întuneric, în loc de lumină? Nu va fi ea întunecoasă și fără strălucire? 21. Eu urăsc, disprețuiesc sărbătorile voastre, și nu pot să vă sufăr adunările de sărbătoare! 22. Cînd Îmi aduceți arderi de tot și daruri de mîncare, n-am nici o plăcere de ele; și vițeii îngrășați pe care-i aduceți ca jertfe de mulțumire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
merge în robie, în fruntea prinșilor de război; și vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătați. 8. Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine însuși, și Domnul, Dumnezeul oștirilor a zis: "Mi-e scîrbă de mîndria lui Iacov, și-i urăsc palatele; de aceea, voi da în mîna vrăjmașului cetatea cu tot ce este în ea. 9. Și dacă vor mai rămîne zece oameni într-o casă, vor muri. 10. Cînd unchiu-său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
înțelept?" Și am zis în inima mea: Și aceasta este o deșertăciune." 16. Căci pomenirea înțeleptului nu este mai veșnică decît a nebunului. Chiar în zilele următoare totul este uitat. Și apoi și înțeleptul moare, și nebunul! 17. Atunci, am urît viața, căci nu mi-a plăcut ce se face sub soare: totul este deșertăciune și goană după vînt. 18. Mi-am urît pînă și toată munca pe care am făcut-o sub soare, muncă pe care o las omului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
nebunului. Chiar în zilele următoare totul este uitat. Și apoi și înțeleptul moare, și nebunul! 17. Atunci, am urît viața, căci nu mi-a plăcut ce se face sub soare: totul este deșertăciune și goană după vînt. 18. Mi-am urît pînă și toată munca pe care am făcut-o sub soare, muncă pe care o las omului care vine după mine, ca să se bucure de ea. 19. Și cine știe dacă va fi înțelept sau nebun? Și totuși el va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
șopti mătușa. El simte acum prezențele celorlalți. M-a străbătut un fior. Nu știu la cine se gândea Ioana, dar mie mi-a nălucit că zâmbetul Maestrului se răspândea în jur, cu un parfum din altă lume. — Nu ți-e urât în casa asta? am întrebat-o cu o ciudată strângere de inimă la sfârșitul vizitei care se prelungise, pe nesimțite, mult după miezul nopții. — Nu, a răspuns Ioana cu o lumină în priviri. Sergiu e aici. E cu mine. Nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
-ți-ntinde pocal, Apoi un pumnal răsucește global. E albul din aripi în zbor sideral Sau roșul de foc în lotru costal, E albastru-cain și rece-letal, Ori negru de tunet cu iz de spital. Strigă, șoptește, cântă - îți este loial. Iubește, urăște - e-al tău la final. Calm-înainte-drept! Cu țel epocal Ce-i gândul, ce-i gândul? O coamă de cal! Natură statică într-un decor mahon încremenit Stă într-un colț chitara. Tace. Ascunde-n ea fiorul primenit, Pe strune verzi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
din Iași de către doamna Dorina Ciocan în cadrul rubricii "Să facem cunoștință cu:". -în luna februarie a anului 2011 debutează la Iași în cadrul ședinței Cenaclului Universul Prieteniei din 18 februarie cu volumul "PARALELELE SUFLETULUI". -fire romantică, impulsivă uneori prin prisma zodiei urăște minciuna . -iubitor de muzică ajunge redactor radio la mai multe posturi pe internet. -ambitios, iubește meseria și crede în înnobilare prin ea. -se caracterizează prin poezia scrisă aceasta izvorând din adâncul sufletului său. Suferință Mă doare și acum neîmplinirea Iar
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Maleahi $1 1. Proorocia, Cuvîntul Domnului către Israel, prin Maleahi: 2. "Vam iubit, zice Domnul! și voi ziceți: "Cu ce neai iubit?" Nu este Esau frate cu Iacov? zice Domnul; totuși, am iubit pe Iacov, 3. și am urît pe Esau, i-am prefăcut munții într-o pustietate, și moștenirea lui am dat-o șacalilor din pustie. 4. Iar dacă ar zice Edomul: Suntem nimiciți, dar vom ridica iarăși dărîmăturile!" așa vorbește Domnul oștirilor: "Să zidească ei, căci Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
a dat Unul singur Dumnezeu suflarea de viață și ne-a păstrat-o? Și ce cere acel Unul singur? Sămînță dumnezeiască! Luați seama dar în mintea voastră, și nici unul să nu fie necredincios nevestei din tinerețea lui! 16. "Căci Eu urăsc despărțirea în căsătorie, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel, și pe cel ce își acopere haina cu silnicie, zice Domnul oștirilor. De aceea, luați seama în mintea voastră, și nu fiți necredincioși!" 17. Voi obosiți pe Domnul prin cuvintele voastre, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85113_a_85900]
-
Majestăților Lor neajunsurile tale. Am participat personal la împrejurări de acest fel. Era atât de obositor, încât la final toate fetele păreau la fel. Ochii Majestăților Lor nu mai percep frumusețea, și din cauza asta majoritatea nevestelor și concubinelor imperiale sunt urâte. În nesfârșitele luni de așteptare, de-abia pot să-mi controlez agitația. Dorm cu intermitențe și mă trezesc din vise plină de spaimă. Apoi așteptarea ia sfârșit: mâine voi intra în Orașul Interzis să concurez la selecție. Norii stau atârnați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
putea ca împăratului să nu-i placă faptul că nu are șansa de a dormi în fiecare noapte cu femeia pe care o iubește. Tăcerea se așterne între noi pentru o vreme, apoi mama continuă: Probabil că Majestatea Sa le urăște pe doamnele pe care mama sa și eunucii i le impun. Cu siguranță se simte ca un câine dus de nas. Orhideea, ce o să faci? întreabă Rong. Dacă respecți regulile, nu-i vei atrage atenția împăratului; însă dacă vei încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dat-o Vulpii Albe posedă esența frumuseții feminine. N-am mai văzut niciodată un bărbat care să joace atât de poetic rolul unei femei. E uimitor ce poate face arta, căci Marea Împărăteasă e cunoscută ca fiind o persoană care urăște eunucii. Se întoarce spre noi: — Vouă cum vi s-a părut opera? Pricepem aluzia: e rândul nostru să ne oferim partea. Soțiile și concubinele imperiale, printre care și eu, își strecoară mâinile în săculeții pe care îi poartă fiecare. Actorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Bine. — Aș vrea, de asemenea, să... adică dacă situația o permite... să-i pun întrebări. Pot? — Să pui numai întrebări prostești. — Întrebări prostești? De ce? — Fără excepție, o femeie care încearcă să arate că are creier e abandonată. — De ce? — De ce? Bărbații urăsc să fie provocați la întrecere. Este pur și simplu înjositor pentru ei. — Așadar ar trebui să mă port ca o proastă? — Îți vei face un favor. — Dar... Nu mă pot imagina purtându-mă ca o proastă în mod intenționat. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]