4,632 matches
-
șef de misiune era ceva; de refuzat nu puteam nicicum să refuz propunerea ministrului, atât îmi trebuia! Așa că, pe cel mai protocolar ton cu putință, am răspuns: "Tovarășe ministru, propunerea dumneavoastră mă onorează și vă mulțumesc pentru încredere". Mi-a urat drum bun și cam asta a fost tot! Bun! A rivederci Roma! Bien venido a Santiago de Chile! Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului lăudat! Să revenim la Chile lindo! Discuția în "patul conjugal", cu trecerea de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Point, din SUA). Am purtat cu el o discuție degajată, afirmându-se de ambele "Părți" interesul pentru relații corecte, pentru dezvoltarea legăturilor economice și culturale. M-a asigurat de sprijinul său și al ministerului în îndeplinirea misiunii și mi-a urat succes! Când am terminat audiența m-am pipăit și am constatat cu surprindere și plăcere că nu eram nici mitraliat, nici gazat, nici iradiat! Militari, militari dar aveau stil! Aveam s-o remarc și în alte ocazii, chiar și printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mea de încurcătura în care intraseră "organele", deși din punctul meu de vedere totul era limpede. Eram însă la Madrid și dacă-mi amintesc bine una din faimoasele gravuri ale lui Goya se intitula "Somnul rațiunii naște monștri". Le-am urat, ca atare, să le stea berea în gât! (deși făcuseră ei "cinste", în contul "Instituției"). În scurtul sejur madrilen n-am stat locului, reușind să vizităm Muzeul Prado, Palatal regal, Catedrala, să admirăm monumentele celebre și chiar să vizităm "pasiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de 5 mai 1987 la ora 10,54 o cetățeană din Italia a întrebat-o pe românca (NB: soția) din București dacă a primit și aceasta îi spune că a primit și că i-a scris deja cetățenei... Apoi românca urează lui... și... multă sănătate. Românca va mai scrie... o scrisoare de ziua lor. În cele din urmă se salută. Redactat lt. Col. CE3 15.05.87 Cetățeana din Italia suna de fapt din Chile, era o bună prietenă a soției, româncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează) sexul feminin, iar în cea de a treia zi, femeile parfumează (udă) pe bărbați. Era civilizației Mare jale a adus Războiul pentru Independență
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
talent, indiferent de vârstă. Căiuții (mânuitorii) trebuie să se sincronizeze în toate mișcările: stânga, dreapta, piruiete și cu ritmul muzicii în executarea a șase șapte dansuri populare ca: Țânțărașul, Coasa, Bătuta, Cărășălul și altele. Costumul să fie la fel (pentru urat se formau o pereche, cel mult două perechi de căiuți): căciulă de miel împodobită și cu tricolor, cămașa albastră, fusta albă cu coadă din fir de cal, iar capul calului împodobit. Prin anul 1970, după vreo doi, trei ani de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii care cântă și urează cele bune nu fără a se saluta cu Hristos a înviat! A doua zi se udă(parfumează) sexul feminin, iar în cea de a treia zi, femeile parfumează (udă) pe bărbați. Era civilizației Mare jale a adus Războiul pentru Independență
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
talent, indiferent de vârstă. Căiuții (mânuitorii) trebuie să se sincronizeze în toate mișcările: stânga, dreapta, piruiete și cu ritmul muzicii în executarea a șase șapte dansuri populare ca: Țânțărașul, Coasa, Bătuta, Cărășălul și altele. Costumul să fie la fel (pentru urat se formau o pereche, cel mult două perechi de căiuți): căciulă de miel împodobită și cu tricolor, cămașa albastră, fusta albă cu coadă din fir de cal, iar capul calului împodobit. Prin anul 1970, după vreo doi, trei ani de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
-l să-și retragă cuvintele, convins că ele nu exprimă adevăratele simțăminte ale bătrânului conservator, considerând că le-a rostit Într-un „moment de necugetată mânie”, dar Carp a repetat ceea ce spusese anterior „sunt silit să repet Încă o dată că urez armatelor noastre să fie Învinse, pentru că nu văd alt mijloc de a salva România”. La refuzul acestuia, Brătianu, care era la fel de contrariat i-ar fi spus „retrage până și pe fiii dumitale din armată”, căci dumneata, domnule Carp „nu mai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
încredere doar la partidul Don Quijote. Text publicat în Revista 22, martie 2004 Politica subiectivă Printre primele SMS-uri primite la început de an, unul sună așa: „În curând, peisajul feeric al sărbătorilor va ceda locul luminii crude a realității. Îți urez să îi reziști cu ochii deschiși!”. Mesagerul lui „Apocalipse next” este o persoană bună, amabilă și inteligentă, foarte îngrijorată de preluarea politicii de către „ceilalți”: fie niște amatori haotici, fie produse ale unei conspirații care vrea să „ne termine” (și pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe dos, iar noi pe cea din urmă nu o știm, dar adesea ne-a frânt. În această categorie căreia ne simțim afini intră și oameni cu care am avut mari divergențe intelectuale, dar niciodată divergențe de „specie”. Mesagerul îmi urează să rezist cu ochii deschiși. Bine. Dar întotdeauna ochii deschiși vor fi ai mei, nu ai unei persoane destrupate. Pentru el, mesagerul și pentru ei, mesagerii, voi încerca să spun câte ceva despre preferința mea pentru „iresponsabilii neexperimentați” pe care i-
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Nemaifiind elev, organizatorii sesiunilor școlare ezitau să-i ofere diplomele pe care lear fi meritat. Pe Vili faptul nu-l deranja. Aflat, în timpul unei astfel de sesiuni, în delegație de serviciu, tânărul a trimis prietenilor o telegramă prin care le ura succes. Când i s-a lărgit orizontul, a consimțit totuși să cedeze o parte din colecția sa, punând condiții: vroia să întemeieze un colț muzeistic în școala la care învățase, liceul „Vasile Alecsandri”. GRUIA Prea nepătrunse sunt, Doamne, căile tale
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
întreg, sănătos, onorat, îndelungat în zile, drept îndreptând cuvântul adevărului”. La împlinirea vârstei de 60 de ani, mitropolitul Nectarie a fost sărbătorit de întreaga eparhie. Toți reprezentanții instituțiilor statului au adus înaltului ierarh omagii și felicitări. Publicația „Cuvântul preoțesc” îi ura atunci iubitului arhipăstor deplină însănătoșire, ca urmare a bolii care a avut-o și internărilor pe care le-a făcut în spital. Din nefericire, același „Cuvântul preoțesc”, la numai câteva luni avea să publice vestea morții chiriarhului. Cu siguranță sunt
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mai ales pentru a putea vedea care era crezul lui Nectarie Cotlarciuc cu privire la relațiile dintre Biserici și confesiuni, este necesar a se reda câteva aspecte și fraze memorabile din această cuvântare: „În veci rămân adevărate cuvintele Sfintei Scripturi: iubirea zidește, ura distruge. Iubirea domnea în timpul clasic al creștinismului [...]. Cât de frumos era când...cei bogați și puternici ai țării se alăturau celor sărmani și se ajutau reciproc! Ce înălțător era când împărații puneau să se poarte crucea în fruntea oștirilor, având
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
nu doarme. El uneltește necontenit contra iubirii [...]. Mai înainte, creștinismul era un arbore frumos cu cinci ramuri: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim. Dară sosi anul 1054...un ram din arborele creștin se rupse [...]. Schismă: Satana triumfă. Iubirea rămase uitată. Ura învinse... Anul 1453...durere, ura era atât de mare, încât la Roma se susținea: mai bine nicio Biserică decât o Biserică ortodoxă - catolică; iară la Constantinopol predomina părerea: mai bine turbanul turcesc decât infula papală. Iarăși birui ura, rodul Satanei
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
IOBC Global Working Group On Biological Control Of Plutella, Asian Vegetable Research and Developpment Center; membru titular al Academiei Naționale de Ecologie a Republicii Moldova. Stimate domnule Profesor, permiteți-mi ca în numele Prezidiului Academiei Oamenilor de Știință din România, să vă urez un sincer: În urmă cu 55 de ani, student în anul V fiind, mi-a atras atenția un tânăr membru al Cercului științific de Zoologia nevertebratelor, care-și începea ucenicia în domeniu chiar din primul an de studenție, abordând o
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și nu numai. Chiar cu riscul de a-și pune în pericol sănătatea, nu și-a abandonat nicio clipă proiectele și sarcinile asumate, fiind un model de dăruire pe altarul științei și al didacticii universitare. Acum, la ceas aniversar, vă urez, stimate coleg, „La mulți ani”, deplină sănătate și pace sufletească. M-am simțit dintotdeauna legat de România și în mod special de Iași, care este cel mai apropiat centru universitar de Chișinău. Cunoșteam mulți colegi de la Univ."Al.I.Cuza
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
se ucidea; contramanda: imediat totul înceta. Nu s-a deslușit niciodată prea bine care au fost motivele care l-au împins pe acest sultan pe jumătate nebun la aceste masacre. Se spunea că era fiul unei sclave armence și îi ura pe cei din rasa mamei sale. Oricum, Marile Puteri, convinse că printr-o puternică presiune asupra naturii de ființă isterică și pungașă a lui Abdul Hamid, se reușea încetarea violențelor al căror teatru cotidian devenise Macedonia, sfîrșiseră prin a-i
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care îi reproșau că se îmbracă elegant și poartă mănuși). Pentru toți, răspunsul meu era invariabil: în 1877, România făcuse aproape același lucru pe care Bulgaria se vedea forțată să-l facă în prezent și nu putea decît să-i ureze noroc vecinului său, nu fără a-i aminti că exista o problemă litigioasă, de rectificare a frontierei în Dobrogea, problemă încă deschisă, și pe care Bulgaria are datoria de a o reglementa satisfăcînd cererea noastră legitimă. Asupra acestui punct, asigurările
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
e numai una dintre recompensele eforturilor lor. Cotidianul, 27 decembrie 2002 Invidie fără urmări (II) Pastenague n-a intervenit în timp ce scriam tableta de săptămâna trecută. — Poți să spui de anul trecut, mă corectează el. Și să profiți pentru a le ura cititorilor noștri un An Nou fericit! Are dreptate... Și să li se împlinească toate dorințele, cât ar fi ele de năstrușnice. De pildă, scriitorii, mă rog, unul dintre ei să ia Premiul Nobel... — Tu te adresezi scriitorilor din România sau
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu catadicsesc să mă citească, pârțâie din buze și întorc foaia. Scriu pentru cititorii din România, pentru cititorii Cotidianului, ziarul care mi-a făcut cinstea să-mi ofere o rubrică săptămânală. — Bine, bine, știu eu toate chestiile astea. Dar când urezi scriitorilor să ia Premiul Nobel, te adresezi scriitorilor, nu cititorilor. — Nu e chiar așa. Premiul Nobel, mai ales în situația în care se află România, nu e numai o onoare acordată individului talentat și așa, și pe dincolo care obține
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
În curând voi pleca și eu să-mi colind prietenii și vecinii. Privirea îmi alunecă de la ceas la bradul din camera mea. Împodobit cu multe luminițe strălucitoare, cu o mulțime de globuri si beteală, e tare mândru și parcă ne urează tuturor: “Crăciun fericit!” Se aud zgomote la ușă: voci de copii și clinchete de clopoței. Au sosit primii colindători. Cu obrajii roșii de la gerul de afară, ei încep să cânte, vestind prin colindele lor, Nașterea Mântuitorului Hristos. - Ramona, ești gata
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
acoperiș, așteptând să se oprească ploaia, ceea ce s-a întâmplat în scurt timp. Concursul a început. Rând pe rând se aliniau la start concurenți de diferite categorii de vârstă. - Începe proba de rezistență. E rândul tău, Iulian. Succes! mi-au urat doamna și prietenii care mă însoțeau. Am luat startul. - Hai, Iulian! Hai, Iulian! mă îmbărbătau glasurile prietenilor din tribună. Am alergat cât am putut de bine. La început am fost în fruntea plutonului de alergători, dar, după un tur de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Moș Ene. Ștefana se pregătește de culcare. E mulțumită. A terminat de citit povestea dată de doamna învățătoare, așa că ziua de mâine poate să vină fară nici o problemă. Își spune rugăciunea și intră în pat. Mama o sărută și-i urează, ca în fiecare seară: - Noapte bună, somn ușor, îngeraș la căpușor! Fetița nu vrea să adoarmă. Se mai gândește încă la Scufița Roșie. Ce întâmplare! Ce fetiță curajoasă! Să meargă ea singură prin pădure, să stea de vorbă cu lupul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
poporul român, strănepot al celui roman, a rămas neatins la țară, în țărănime; mai departe: latiniștii visau republica romană și, în capul lor, republica era forțamente democrație. Să ne gândim la doctrina socială a lui Barnuțiu. Să adăugăm la aceasta ura latinistului împotriva fanariotismului, care era semnul distinctiv al claselor de sus și încă pornirea omului care vrea inovații de a merge în toate sensurile pe calea ino-vațiilor2. Și, ca dovadă că Galuscus e democrat și că Alecsandri se înșală când
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]