89,525 matches
-
azi. Ni se pare că acest talent, de-a conserva e totuși întrucîtva superior celui dovedit de d. Brătianu prin rectificările de graniță în minus!.. [ 29 iunie 1880 ] ["ÎN N-RUL DE MARȚI... "] În n-rul de marți, 24 iunie, ziceam următoarele: "Cititorul nostru știe că sau ne-am abținut de-a da consilii guvernului în politica esterioară, sau am pregătit opinia publică în senzul în care se putea presupune că guvernul însuși o voiește. A face - în opoziție fiind - politica esterioară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din elemente roșii. Întrebarea cea mai naturală ce răsare din toate acestea e: poate o criză ministerială să țină atât de mult fără să-și afle o soluțiune? Formula cauzală a acestor întîmplări, fie-n mare fie-n mic, e următoarea: Incapacitatea e sub radicali erijată în titlu de merit, mărginirea și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Toți fiind egali în privirea acestei părți negative, e natural ca toți să aibă ambiția de-a servi patria în rangurile cele mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sistem. Cu toate acestea d. Brătianu cutreieră Moldova ca să găsească noi complici pentru perpetuarea părintescului d-sale sistem de guvernământ. Am spus mai sus că administrația noastră nu e decât o unealtă pentru falsificarea și violentarea alegerilor. Drept dovadă reproducem următoarele, câte ni se scriu din județul Neamțu, din partea unui cititor vrednic de toată credința. [ 10 iulie 1880] ["ASTĂZI ÎNTRUNINDU-SE... "] Astăzi întrunindu-se unele consilii județene, ele vor avea a se ocupa deocamdată, cu constituirea lor și cu verificarea titlurilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
participarea poporului la facerea legilor, nu însă acele colecții de legi și regulamente, traduse din cuvânt în cuvânt din franțuzește. Cu asta s-a-ncheiat polemica, dar se vede că nu s-a mântuit. Ne mărginim a spune confraților de la "Steaua Romîniei" următoarele: Au cooperat cu conservatorii în alegerile de Parlament și amândouă partidele își datoresc reciproc scaunele din consiliul comunal de Iași, precum și cele din Cameră. Au combătut aprig guvernul personal al d-lui Brătianu și pe susținătorii săi servili. Mergând acum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuvintele de la Cherbourg cu privire la consolidarea desăvârșită a Republicei și prin imediata publicare a unei reiterări de promisiune pentru ziua când această consolidare va fi desăvârșită. [ 6 august 1880] ["ASUPRA CESTIUNII DUNĂRENE CITIM... Asupra cestiunii dunărene citim în "Journal des debats" următoarele: Operațiunile periodice ale Comisiei Europene a Dunării sânt în genere puțin cunoscute în afară de lumea diplomatică și, la dreptul vorbind, lucrările acestei reuniuni, instituite în mod permanent de Congresul de la Paris și confirmate prin Conferența de la Londra în 1872, au un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patriei, iată adevărata țintă a democrației reversibile. [ 12 august 1880] ["CA SĂ SE VAZĂ CUM JUDECĂ OAMENII... Ca să se vază cum judecă oamenii în Franța beatitudinea reformatoare a d-lui Jules Ferry, care a găsit numaidecât imitatori la redacția "Romînului", reproducem următoarele din "Revue des deux mondes", scriere periodică care desigur nu poate fi bănuită nici că colaboratorii ei ar fi ignoranți, precum sânt gazetarii noștri cari propun reforme, nici că apără latineasca din cauze politice. {EminescuOpXI 297} Iată dar ce se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca agentul român, d. Sturdza, să fie gata a pleca la Sofia, pentru a intra în tratări spre aplanarea altor diferențe cu Bulgaria. Despre nihiliștii cari s-ar fi aflând în țara noastră i se scriu ziarului "Augsburger Allgemeine Zeitung" următoarele: Nu e de mirare că și-n România, megieșă Rusiei, s-a refugiat un număr de nihiliști, sustrăgîndu-se prigonirilor, sau pentru a renunța cu totul de la planurile lor de răsturnare, sau pentru a aștepta un timp mai favorabil decât cel
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după toată aparența, se țin de societăți nihiliste, dar se pot legitima totodată ca agenți ai poliției rusești și ai panslavismului. Astfel supravegherea nihiliștilor devine pentru poliția română grea, dacă nu imposibilă. În privința cestiunii Dunării i se scriu aceleiași foi următoarele: Această cestiune, care are atât interes pentru cabinetele europene încît a format, în Camera Comunelor din Anglia, obiectul unei interpelări, e o abilă trăsătură de șah a diplomației rusești, căci ea are o parte care nu s-a considerat îndestul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e singura foaie care a publicat toate documentele privitoare la cestiunea Dunării. Să fie gelozie? E adevărat că acel pasaj lipsește din traducerea noastră, dar nu e singurul care lipsește. Astfel am lăsat afară începutul articolului, în care se zic următoarele: Am tratat aci mai în urmă părțile generale ale cestiunii Dunării de Sus. (Notă. Vezi "Journal des debats" din 12 august). E o afacere asupra căreia, afară de punctele cardinale pe cari le-am indicat deja, s-ar putea zice mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înstrăinăm pe Austria. Pentru ce? Pentru că nu tăcem în cestiunea dunăreană; amândouă cazuri în care e în cestiune teritoriul țării noastre. Cum ne-om fi înstrăinînd {EminescuOpXI 351} pe Anglia și Franța nu mai înțelegem. Cauza pare însă a fi următoarea. Pe zi ce merge ele se dezinteresează în cestiunea liberei navigări a Dunării și înstrăinarea aceasta, care ni se atribuie nouă, nu este decât pur și simplu indiferență. Cât despre soluțiunea pe care o propune "L'Independance roumaine", cu părere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Orient, este oare posibil să avem însemnătatea și să prezintăm greutatea națională cari singure ne-ar putea asigura un avantaj serios în orice eventualitate? Iar la 12 septembrie 1875 foaia d-lui C. A. Rosetti, polemizând cu "Presa", zice următoarele: Nu numai astăzi, ci totdeuna "Romînul" a predicat o confederațiune cu popoarele de dincolo de Dunăre; colecțiunea lui, de la fundare și până astăzi, este martură. Iată dar rețeta foii franceze din fir în păr în colecția "Romînului". Noi, precum am repetat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se-nțelege, politică esterioară, și organul ovreilor din Ungaria pune Orientul la cale și dictează soarta viitoare a popoarelor lui. Într-un lung articol asupra politicei balcanice a monarhiei care se-ncheie c-un apel la sprijinirea albanejilor, se zic următoarele la adresa tuturor celorlalte popoare: Cum stăm diplomaticește cu țările acestea, cum stau cestiunile, pendente cari avem a le regula cu Serbia și Romînia? Cum stăm nediplomaticește cu micile popoare vecine o cam știm, încît nu ne trebuie, lămuriri oficiale; opinia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din partea organului Centrului vom fi siliți a recurge la mijloace mai energice de represiune în contra unor asemenea meschinării. [ 14 noiembrie 1880] ["ASUPRA PRETINSULUI PROTEST... Asupra pretinsului protest al Turciei în contra participării unui delegat bulgar în Comisia Dunăreană "Pesther Lloyd" spune următoarele: După cât știm din informațiile noastre, Poarta n-a făcut pîn-acum nici protest, nici ceva asemănător; dar, daca va fi relevat inconvenientul de-a se invita Bulgaria direct, desigur că nu va fi scăpat din vedere stipulațiunea articolului 55 din Tractatul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu reclamă numai libertatea de-a uza de Dunăre pentru a pluti spre mare, ci și dreptul de cabotaj sau de navigațiune fluvială, adecă libertatea de-a transporta mărfuri de la un port al râului la cellalt. {EminescuOpXI 406} Foaia răspunde următoarele: Nu credem ca Austria să se opună la o condiție de care ea e-n stare de-a se folosi mai mult decât oricine. Corespondentul nostru nu vede însă că această libertate a cabotajului, departe de-a fi reclamată de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin cartea lui clară și bine scrisă asupra economiei politice. Ca economist, Strat, în fața unui nou recensimînt și voind a spori în adevăr dările, netăgăduind-o aceasta, ca actualii patrioți, scrie în 1876 prefecților o circulară în care le zice următoarele: Evaluațiile actuale fonciare sânt cu totul minime față cu veniturile ce realizează proprietarii cu prețurile ce primesc de la arendași și chiriași după contracte lucrătoare, după cum avem exemplu arendarea moșiilor și ecaretelor statului cari, cu ocazia ultimelor licitații, au sporit în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a ieșit în "Romînul" de la 19 noiemvrie pe pagina a doua, coloana a 3-a și a 4-a cu garmond "Uă rectificare" neiscălită în care, după multe invective la adresa redacției, cari ne lasă indiferenți pîn-în vârful unghiilor, se zic următoarele: În zadar organele reacției din țară și din străinătate strigă că numirea locot. -colonel Candiano în postul de aghiotant domnesc este o insultă pentru armată, fiindcă acest ofițer este unul din principalii conspiratori de la 1866 în contra lui Vodă Cuza, fiindcă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
critic al lui Shakespeare le numește "logica patimei", nu scuzăm și nu justificăm crimele regelui Angliei. Ei bine, și Pietraru și altul ca el în ajunul unei asemenea fapte și-ar putea ține un lung monolog, în care ar zice următoarele: "La 1848 oamenii cari stăpânesc azi în România au pus la cale asasinarea lui Vodă Bibescu. Din prăvălia unui pretins librar era să se tragă focul. În Franța d. Brătianu a luat parte la conspirația de la Opera Comică. La 1876
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bine de rău și drept de nedrept. [ 17 decembrie 1880] [""GAZETA GENERALĂ" DIN AUGSBURG... "] "Gazeta generală" din Augsburg primește o lucrare ce tratează tema succesiunii la tron în România și care, după ce citează art. 82 din Constituția noastră, continuă espunînd următoarele: Principele Carol al României e, precum se știe, fără copii. Născut la 1838, crescut în religia catolică, s-a căsătorit, la noiemvrie 1869, cu princesa protestantă Elisaveta de Wied (născ. 1843). În cel dentîi an al căsătoriei i s-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le-au luat numai spre știință, ad referendum, pentru a le așterne guvernelor lor respective, spre a primi instrucțiuni nouă și a se ajunge în sesiunea viitoare la deciziuni definitive. Aceste concluzii luate spre știință sânt după depeșa de ieri, următoarele: s-a admis în principiu crearea unei Comisii Mixte, cu toată opunerea delegatului Român și a celui bulgar; s-a admis asemenea prezidenția permanentă a Austro-Ungariei în această Comisie. Cu toate acestea, câțiva delegați - cari, nu ni se citează anume
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a încheia alianțe cu popoare creștine. Dispoziția favorabilă a turcilor pentru albanejii de nord, cari pe atunci erau toți fără escepție catolici și cari prin interregnul venețian intraseră în relațiuni diferite cu străinătatea, se distinge din capul locului prin următoarea {EminescuOpXI 478} particularitate: turcii ar fi preferat de-a-i supune pe albaneji sub același jug aspru la care-i supusese pe slavi; dar gințele muntene respinseră cu atâta energie orice tentativă de cucerire a noilor lor adversari încît, de voie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
calitativ al produselor Pentru a stabili nivelul de calitate al produselor se folosesc criterii generale și specifice. Criteriile generale reprezintă o serie de norme de bază după care trebuie să se orienteze stabilirea criteriilor specifice. Drept criterii generale sunt considerate următoarele: 1. Produsele industriale noi trebuie să corespundă din punct de vedere calitativ cel puțin cu nivelul tehnic și calitativ al produselor similare existente pe plan mondial. 2. Aprecierea nivelului calitativ al unui produs industrial, să rezulte din comensurarea mai multor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
elevul achiziționează de fapt ca o rezultantă a acțiunii cumulate a celorlalte tipuri de curriculum. Curriculum la decizia școlii (C.D.Ș.) Curriculum la decizia școlii circumscrie o zonă de flexibilitate curriculară, de libertate educațională pentru educatori și elevi. Structura este următoarea: 48 • Curriculum extins presupune parcurgerea și a elementelor neobligatorii din programă (marcate cu asterisc). Este recomandat elevilor cu aptitudini și interese cognitive superioare și se valorifică orele alocate în afara trunchiului comun; • Curriculum nucleu aprofundat „presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din programa
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
a media și rezolva conflicte școlare între colegi; • avantajele rezolvării pașnice a conflictelor pentru elevi, dar și pentru comunitate; 64 • implicarea responsabilă a fiecărei persoane/ fiecărui elev în viața socială/ școlară. Finalitățile principale ale prezentului curriculum la decizia școlii sunt următoarele: • orientarea elevilor în demersurile de cunoaștere a scopului, condițiilor, avantajelor, pașilor medierii prin folosirea unor concepte și practici specifice; • recunoașterea câștigului înlocuirii conflictelor sociale cu conflictele de idei, generatoare de progres și performanță. Arii curriculare implicate: o Limbă și comunicare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
bine ar fi ele concepute și practicate, nu pot înlătura percepția publicului interesat asupra unor eventuale deficiențe existente. În consecință, grija primordială a echipei manageriale a școlii trebuie să se îndrepte către conceperea acelei oferte educaționale, care să răspundă cumulat următoarelor trei imperative : 1asigurarea satisfacției elevilor/părinților/absolvenților; 2-asigurarea unui curricum la decizia școlii cu costuri minime pentru școală și depistarea unor surse de finanțare extrabugetară pentru susținerea materială a ofertei; 3-asigurarea intereselor pe termen lung ale comunității în ansamblul ei
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
concura, alegând mai întâi profilul și apoi școala; -evaluarea post-absolvire. Cunoscând felul în care un candidat tipic parcurge acest traseu, școala va trebui să conceapă un program de măsuri vizând atragerea de candidați. Structura unui astfel de program ar fi următoarea: Sprijinirea candidaților în efortul de a-și identifica aptitudinile, abilitățile și de a identifica direcția către care s-ar putea îndrepta în pregătirea profesională, astfel încât să-și valorifice optim resursele de care dispun. În fiecare an, în școală, se înființează
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]